Lupta, februarie 1886 (Anul 3, nr. 12-23)
1886-02-02 / nr. 12
LAPTA Deville etc. etc., şi care s’au destins in propagarea şi dezvoltarea socialismului ştiinţific modern. Aşa Benoit Maion, a scris, intre alte multe publicaţii socialiste, istorie a socialismului din toata lumea şi care studiu face epocă. Brousse este cunoscut cum că mai de mult era anarhist şi acum lucrează cu Maion, are şi el mai multe scrieri. Guesde a scris intre altele ziarul „L’egalité.“ Lafargue şi Deville prin cărţi anume şi printr’un şir de conferinţe fac cunoscut ideile economico-sociale din Capitalul lui Karl Marx, idei observate din fenomenele economice in chipul cum să mişcă societatea omenească. Intre aceste se află şi teorie a materialismului economic sau mai bine zis Marxismul cea mai mare descoperire a veacului, la care a lucrat Marx şi Engels in Europa şi Morgan in America. Am făcut in scurt schiţa cîtorva bărbaţi de valoare in ce priveşte dezvoltarea socializmului şi care aparţin la social-democraţie. Aceştiea la rîndul lor s’au despărţit şi ei in două. Astfel cn Maion şi Brousse au format un partid aparte numit partidul posibiliftilor, iar Guesde, Lafargue şi Deville, alt partid numit fracţiunea marxistă. Fiecare dintre aceste două partide, care mai de mult erau contopite, lucrează cu activitate. Maion a reuşit a grupa in prejurul său din Franţa şi de aiurea, mai mulţi bărbaţi care colaborează la revista sa Revue Socialiste, cea mai bună pană acuma, şi care publică studii economice, însemnate. Afară de aceasta, Maion inpreuna cu alţii, de la revista sa a format acum de curând o societate socialistă numită: „Societatea republicană de economie socială“ şi care ţine şedinţe regulat. Cealaltă partidă Unde se află Lafargue (care este foarte învăţat in economiea politică) au un cerc de studii sociale unde au ţinut mai multe conferinţe. Fracţiunea marxistă are ca ziar oficial pe „Le Proletaire.“ Amândouă partidele caută a organiza poporul muncitoriu astfeliu ca să-l poată opune la timp inpotriva claselor domnitoare. Si chiar asta ese din observarea economico-socială a societăţei moderne. Astfel cu lucrând au dat un continent destul de mare. Lucrătorii sunt in mai multe părţi organizaţi. Mişcarea social-democratica merge mai incet fiindcă este o mişcare bazată pe ştiinţă. Şi ca atare mai greu de preceput in teorie, insă şi izbânda este şi va fi totdeauna mai mare. * Partida anarhistă in Franţa este foarte numeroasă. Ca barbaţi însemnaţi şi care au lucrat şi lucrează la respăndiirea teorielor anarhiste sunt intre alţii: Elisée Redus, Emile Gautier şi prinţul Kropotkine. Aceştiea toţi sunt oameni de ştiinţă cunoscuţi prin scrierele lor, şi şedeau mai intăiu in Geneva unde aveau ziarul „Le Révolté“ acum strămutat in Paris. Nil este insă mai puţin adevărat că Kliiste a fost mai mar . Elveţiea. Elisée cu ceialalţi se deosebesc in p.map., la un punct de ceilalţi anarhişti care se află acum in Franţa. Actualii anarhişti au mai multe ziare care apar şi dispar succesie, se deosebesc de cei care mai inainte erau la ziarul Revolte din pricină că aceia urmau şi iei pana la un punct organizarea muncitorilor. Aşa Elisée Redus în numărul din revista Tribune des peuples acum in urmă scrie un articol care deşi nu aşa de versat in ştiinţele sociale, dar totuşi se deosebeşte de al anarhiştilor. Partida anarhistă se deosebeşte de social democraţie mai mult fiindcă nu se amestecă in politică de feliu, şi mai de mult se credea că mai este deosebire că toţi social democraţii sunt etatişti, insă acuma s’a făcut lumină şi s’a văzut că statul este reprezentatul claselor domnitoare care se află in luptă cu proletarii şi că nimicirea acestor clase însemnează peirea statului care n’are ce căuta în societatea socialistă Prin urmare social democraţii nu-s etatişti. Anarhiştii înţeleg mai mult mersul societăţei in mod instinctiv şi sentimental şi n’au studii sociale aprofundate ca social democraţii. Ei se conduc mai mult din sentimentul de dreptate, când lucrează la transformarea societăţei, pe când social-democrafii sau mai bine zis marxiştii nu din acest punct de vedere se conduc, ci din pricină că modul istoric al producţiunei din societatea actuală va naşte societatea socialistă, in care se va stinge lupta de clase. N’au program practic, şi caută mai ales a aţita propusul muncitoriu la rescoale, dar care rescoale sunt zadarnice, după socialdemocraţi, de vreme ce nu-i organizat. Mişcarea anarhistă fiind mai mult o mişcare sentimentală, dar care mişcare este un ce iminent al societăţei actuale este mai populară decît social-democraţiea. O mulţime de greve izbucnesc necontenit in Franţa şi unele cu caracter violent şi care sunt fructul, propagandei—in mare parte—a partidei anarhiste. Evenimentele din Orient In faţa atitudinei şi a înarmărilor Serbiei, guvernu bulgar, cu toată dorinţa sa de a înlătura rennoirea ostilităţilor, crede că trebuie să ia măsurile necesare pentru a fi gata la orice eventualitate. — N — Ştirea prin care d. Gladstone ar fi informat pe puteri că cabinetu actual va menţine cu totu atitudinea lordului Salisbury faţă cu Grecia, este confirmată. — X — Jurnalele ruseşti continuă a blama aranjamentu intervenit intre Suitana şi prinţu Alexandru. Ele spun, că Rusia nu va putea niciodată să-şi dea consimţimăntu său, inainte de a fi primit garanţiile privitoare la menţinerea influenţi ruseşti printre Bulgari. Căteva ziare emit părerea, că cel mai bun domnitor pentru Bulgari ar fi prinţii Muntenegrului. 'r — x — —Sâmbătă d. de Nelidorf a remis porţi un memorandum privitor la negocierile angajate la Bucureşti, pentru a’i remarca. I. De a urmări o grabnică incheiere de pace pe baza tractatului de la Berlin, adică pe baza situaţiunei ce există inaintea rezbelului bulgaro-serb. II. De a eselude din discuţiune chestiunile politice, care sunt de atribuţiunea sultanului şi a Europi. III. Să se lase la o comisiune mixtă regularea incidentelor de la Bregovo, precum şi chestiunea relativă la refugiaţi politici. IV. De a ţine pe reprezentanţi puterilor, acreditaţi la Bucureşti, un curent cu mersu FOILETON CLEOPATRA —Generale, reluă Cleopatra, te rog foarte mult nu fi trist, asta îmi sfâşie inima. Amiciţia d-tale mi-i nesfârşit de preţioasă, ea mă onorează pe căi mi-i şi de scumpă; nu pot să renunţ la ea şi nici nu voi renunţa niciodată . . . Dacă sora mea nu-şi va împlini datoria de a te respecta, asta o priveşte. Din partea mea nu pot să-ţi spun decăt un lucru: ori cam ar trebui să fie consecinţele pentru mine, eu îţi voi păstră aceiaşi afecţiune, tot aşa de curată, tot aşa de luminoasă ca şi soarele, şi nimic nu mă va face să mă schimb. Figura Cleopatrei, pe cănd vorbia, se însufleţise de o frumuseţă atăt de nouă pentru Neutof, in căt el rămase mut inaintea ei. Apoi Neutof se rădică fără greutate; o animaţie extra-ordinară îl făcea iarăşi viguros şi acum nu mai simţia durerea lui. Abia răzămat de baston el se ţinu in picioare inaintea Cleopatrei uimite. —Domnişoară, zise el cu o voace tânără şi vibrantă, sunt an bătrân care nu am in viaţă nici o pretenţie. Juneta mea a fost consacrată patriei şi suveranului meu. Niciodată n’am fost frumos, ar fi ridicul din partea mea de a voi să fiu pentru femei altă ceva decăt un amic, poate un conducător. Dar, numai puţin n’am fost, după cât ştiu eu, niciodată ridicul. El se îndârjise vorbind, ochii îi străluciau şi taliea lui mică părea aşa de mare mai ca a lui Boris. —Aşadar nu voiu putea pretinde, fără a deveni nesuferit mie insumi ca şi celorlalţi, de a juca rolul de soţ. Insă dacă, aşa cum sunt, cu imperfecţiunele şi defectele mele, voeşti să-mi faci onoarea a primi măna mea voia filiană la moartea-mi, care desigur nu facparte, cel mai fidel şi cel mai devotat dintre servitorii dtale . . . Sfârşind, el se înclină cu acea graţie legendară care făcea să se zică vorbindu-se despre dânsul: Se cunoaşte ca a fost odată pagiu la Caterina cea mare. Cleopatra rămase încremenită. Ea se aştepta aşa de puţin la o aşa propunere incăt surprinderea, la ea, domina oricare altă emoţie. In pocioare, Nestot aştepta răspunsul ei. —In adevăr, zise ea, nu știu ce să-ți spun.. Onoarea ce-mi faci . . . —Să lăsăm deoparte cuvintele inutile, zise el, reintorcăndu-se deodată la viața reală și devenind iarăşi omul cu privirea limpede, cu impresiunele lămurite. Dacă iubești.... 25