Lupta, iunie 1886 (Anul 3, nr. 58-69)
1886-06-01 / nr. 58
ANUL III. No. 58 A B 0 N A M IM. mhg.................1 î n Vs an ... . 7 r Pentru străinutu niUn an....................iii ir V, an....................I ] „ Administrata in istr. Podul Vechiu Casele Papadopol. Un număr 10 bani DUMINICA 1 IUNIE 1886 APARE MERCURI, VINERI ȘI DUMINICĂ Director politic: G. PANU. b. b. b. Blanuscriptele îrepublicate se ard. IAŞI, 31 MAI 1886. Opoziţia unită are a ţinea o întrunire la 8 Iunie in oraşul nostru; ea a făcut apel la toate elementele care nu sunt înjghebate in această grupare, ca să participe şi ele la aceasta manifestare politică. Cetitorii ştiu de mult părerea noastră in această privinţă. Pănă acum iată cum să proceda pentru ca o întrunire să aibă loc. Comitetul din Bucureşti redigea mai de înainte rezoluţia care avea a, să ceti latinele intrunirei tăcute in vre-o localitate oarecare, acel comitet delega un număr de oratori din sinul lui ca să meargă şi să vorbească in aicea localitate, tot acel comitet sau mai bine d-na D. Brăteanu, delimita libertatea de vorbire a oratorilor, d-nia sa îi oprea mai de înainte de a atinge unele chestiuni. Aşa era aspru oprit de a să vorbi de rege şi de a să critica atitudinea lui constituţională. Cu asemenea restricţiuni ce devenea întrunirea proiectată ? O simplă creaţiune artificială, produsul cătorva oameni din comitet şi executată tot de ei înaintea unui public de provincie. Censura in contra căria chipurile oamenii de la 48 luptaseră era introdusă in sinul opoziţiunei. Oratorii opoziţiunei trebuiau se fie mai circumspecţi in limbagiu de căt cei mai rafinaţi diplo-UlU ti* »y V/ I vuiuw v '-vM1011 'j’A UU subtilitate, facultatea de a vorbi in sinul linei întruniri chipurile ostile guvernului. Nu a lipsit mult ca să se întocmească chiar un fel de călăuz a prefectului opoziţionist şi un catehet a credinţelor opoziţiei unite, care să servească de procedură şi de hrană intelectuală tuturor celor care luptă in contra guvernului. Oare cum rolurile erau resturnate. Din ceea ce cei de la guvern trebuesc a fi mai circumspecţi in vorbe, comitetul din Bucureşti şi mai cu samă preşidintele comitetului făcuse ca in opoziţie rezerva de gândire şi cumpănirea in limbagiu, să fie mai mare decît chiar in sferile guvernamentale. Socotim ca aseminea politică anemică şi-a făcut timpul, suntem convinşi că Iaşi nu vor suferi ruşinea ca să aclame o rezoluţie cumpănită in viderea palatului, nici nu va permite ca gura oratorilor din localitate să fie înăduşită. Credem de asemenea că censura va desparea din intrunirele oposiţiunei, că se vor deschide uşele şi ferestrele ca să circule aerul liber şi sănătos, dar nu atmosfera mnă- duşitoare de florărie, suntem siguri că oratorii din localitate işi vor face datoria ca să expună situaţia întreagă, aşa cum este şi să lase de o parte tertipurile unei diplomaţii mărunţele, pulverizantă demnă cel mult de epoca bizantină şi de arguţiele teologice. Noi ceştia din Iaşi ne dăm perfecta samă de situaţia politică, prin urmare voim să o espunem aşa cum o vedem noi şi cum o inţelegem. Dacă alţii preocupaţi de alte scopuri văd situaţia politică in mod mai ingust, o văd pe jumătate sau un quart din ea, aceia n’au decât să-şi păstreze convingerile lor. Aceste convingeri vise nu ne impun de loc nou datoria de a închide ochii înaintea evidenţilor, de a ne astupa urechile înaintea celor ce auzim pentru ca să adoptăm un mod de a vedea şi de a auzi cu totul artificial, pentru a provoca noi asupra noastră o stare de halucinaţie, cu alte cuvinte ar fi absurd ca noi care avem simţurile şi sistemul nervos sănătos, să ne tulburăm şi derangiam de bună voe pentru a putea apoi vedea, auzi şi simţi ceva care nu există decât in imaginaţia sau dorinţa noastră. Dacă întrunirea de la 8 iunie va avea caracterul ce îl credem că trebue să aibă, daca diplomaţii şi teologii politici vor da loc oamenilor de luptă şi iubitorilor de a spune adevărul, tot adevărul, in acest caz toate elementele opoziţioniste din Iinal Rata vin Tar.ticipa. Alminterea nu are comitetul din Bucureşti decît să-şi constitue campania cu apă de roză şi cu sahar, pentru marea mulţămire a guvernului. DIN STRĂINĂTATE, anglia. Parnell a declarat in Camera Comunelor, că el nu consideră viitorul parlament irlandez ca fiind coordonat parlamentului englez şi el adoptă acest bir ca o soluţiune definitivă a dificultăţei irlandeze. Senzaţie au produs apoi cuvintele lui Parnell, că Torii înainte de alegerile generale din urmă, au promis numai un bit Home-Rule, ci şi taxe protecţioniste in favoarea industriei irlandeze. Se vorbeşte, că dacă Gladstone va mai face concesiuni, Churchill va propune, amânarea. Insă Gladstone cu greu va face alte concesiuni, fie lui Hartington, fie lui Chamberlain, temăndu-se că vor părăsi Parneliştii. Aceştia declară, că nu ţin la adoptarea birului, sperând să obţie condiţiuni mai bune de la o nouă cameră a comunelor. — Continuăndu-se discuţia bilului irlandez in Camera comunelor, d. Hicks-Beach a negat categoric aserţiunea lui Parnell, că Tori ar fi promis nu numai un bil Home- Rule, ci şi taxe protecţioniste pentru industria irlandeză. Oratorul a zis apoi că Gladstone a inventat Home-Rule numai cănd a văzut după alegeri, că fără Parneliști n’are o majoritate. Gladstone in discursul său, început la NI jum. noaptea, n'a adus nici un argument nou. El a cerut votarea bilului, spre a se recunoaște principiul unui corp legiuitor irlandez, păstrăndu-și oricine libertatea de a combate toate dispoziţiunile speciale ale bilului. —Procedăndu-se la vot, bilul a fost respins cu 341 contra 311 voturi, deci guvernul a rămas in minoritate cu 30 de voturi. După votare s’au petrecut in Cameră scene ne mai pomenite in Anglia. Cănd s'a făcut cunoscut resultatul, au sărit in picioare toţi membrii Camerii. Torii strigau de o parte; Irlandejii respundeau de alta. Parnelliştii şi mulţimea din culoarele extreme sperau intr’un mod asurzitor. Un individ a intonat imnul naţional; mii de voci îl acompanieară, era o scenă ce nu poate fi descrisă. A trebuit să intervie poliţia spre a face ca mulţimea să plece din Cameră. BELGIA in alegerile,n Derain au fost bătuţi şi au perdut unsprezece mandate. S'a ales numai Frére-Orban in Liege şi Bara in Tournai. O asemenea cameră clericală, ca cea viitoare, n’a avut Belgia niciodată. Ziua de astăzi conţine o admoniţiune serioasă pentru partida liberală, care ar trebui să se ferească de desbinări in propria sa tabără şi să se înţeleagă a combate cu puteri unite regimul clerical. SERBIA Sciziunea in tabăra partidei radicală este deplină. „Samouprava“ organul adversarilor fuziuni, declară astăzi de fapt indeplenit ruptura intre partizanii lui Odiek şi partida radicală. Arestările făcute in Obrenovatz şi aiurea sunt calificate de „Samouprava“ de arbitrarietăţi ale funcţionarilor, căci cei arestaţi aveau să fie martori contra acestor funcţionari la cercetarea in privinţa agitaţiunilor electorale. TURCIA Ziarele engleze primesc necurmat ştiri din Constantinopole cari spun că discursul pri