Lupta, septembrie 1886 (Anul 3, nr. 95-104)
1886-09-26 / nr. 103
ANUL III. No. 103 ABONAMENTE Un an . . . . 12 fr 0 an v . .7 r Pentru utreinătate Un an....................20 fr .4 an....................11 „ Administrația in Str. Podul Vechin Casele Papadopol. APARE MERCURI, VINERI ȘI DUMINICĂ Director politic: G. PANU. • Din cauza unui accident întâmplat la tipografie a noastră, „Lupta“ de Miercuri n’a putut ieși. Un număr 10 bani VINERI 26 SEPTEMBRE 1886 ANUNOIURI Un ritn4 1Q,vp. III. 30 b. , vs A _ .■ Un r*ad 1 in p. IV 25 b ■ , ''iinfytift, *\ I j/.-Un niarjăr yeehinj 26 b; Vi& I V% .*» / S5.aj! n seri pitele itpiblí cafe se ard. IAŞI, 25 SEPTEMBRE 1886. Tactica şi putem afirma că şi convingerea unei părţi din opoziţie consistă in următoarele cîteva cuvinte: „De vreme ce guvernul „—duşmanul nostru—să sprijină pe Germania, apoi noi trebue numai decît sa ne „sprijinim pe Rusia. Si de vreme ce de aseminea guvernul spune că va merge alăturea cu Germania, apoi noi trebue să replicăm îndată că vom merge cu Rusia“!!.. Suntem cu totul in contra unei aseminea politice chiar dacă este tactică cu atît mai mult dacă pornește din inclinari naturale. Nu ințălegem acest spirit de simetrie in politică, înainte dacă făceai in arhitectură o fereastră in o parte sau o figură in stînga pe pînză, numai decit trebuia să faci altă fereastră in cealaltă parte sau altă figura la dreapta. Pentru ce? Pentru simetrie iţi respundeau arhitectul şi pictorul. Astăzi frumosul să caută in elemente mai complexe decît liniele simetrice. Același lucru și in politică. Astăzi nimărui nu îi mai este permis să facă politică de simetrie sau să facă numai decît contrarul de ceea ce adversarul său face. Astăzi cineva să uită la impregiurări, calculează rezultatele practice, vede intru cît angajează prin proectele sale viitorul şi apoi să hotăreşte a lucra. Din acest punt de vedere ce nevoe are opoziţia ca să susţină politica Rusască, să o susţină nu numai in ceea ce ne priveşte dar să susţină întreaga politică Rusască ? Căci aceasta vedem că se face. Purtarea necalificabilă a Ţarului in Bulgaria, este aprobată iar atitudinea demnă şi patriotică a fostului principe Batenberg aspru criticată. Oare este nemerită această cale? Şi cînd curentul unei politici ruseşti in ţară la noi să cearcă a să răspîndi ? Atunci cînd evenimentele din Bulgaria ar trebui să ne deştepte in gradul cel mai mare instinctul de conservare şi cînd Rusia ne dă un specimen proaspăt de model cum inţelege aşi exercita influenţa sa politică in o ţară. In adevăr, partizanii politicei Ruseşti ar avea sorţi să fie crezuţi dacă Rusia ar fi avut şi ar avea in Bulgaria o atitudine moderată şi puţin pretenţioasă. In acest caz ei ar putea să ne zică: „Iată cine e Rusia. „Puteţi să aveţi teamă de ea?“ Dar cînd acel imperiu a mers pană a da masca de o parte şi a proceda căzăceşte, dar cînd vezi un general Rus răstindu-se prin intrunirele populare, ameninţînd şi căutînd să inlăture legile, oare momentul este potrivit pentru o politică Rusască, oare exemplul care il avem înaintea ochilor este el atrăgător? De acea să contenim cu aseminea politică care luată la serios de Ruşinear crea mari dificultăţi şi care ea simplă tactică să întoarce in contra noastră. Lasă ca guvernul să aibă o politică a sa Germană sau chinezască; este treaba şi respunderea lui. Să continuăm a combate toate actele acele care nu convin intereselor ţărei. Noi inse nu avem nevoe să ne vîrîm cu orice preţ in curentul unei alte politici Ruseşti sau Turceşti. Noi trebue să fim spiritul de echilibrare şi de cumpătare in ţară, politica noastră să consiste in a propaga şi susţinea traiul in bune relaţii cu toate puterile şi a nu ne pune sub patronajul nici uneia. Aceasta trebue să îndemnăm pe guvern să facă şi aceasta să facem şi noi prin presă, prin graiu, prin mijloacele de care dispunem. Amintirea este cel puţin curios că pe cănd noi acuzăm pe guvern că şi ’a alienat toate simpatiele făcănduse vasalul Germaniei noi propunem iarăşi alienarea tuturor simpatiele vnse in favoarea altui stăpîn. Se pare că Consiliul general de instrucţie are să ne facă o plăcută surpriza nouă cestora ce mi am fost uimiţi de proiectul Haretu-Sturza pe care autorii lui voiau să ni-1 vîndă nici mai mult nici mai puţin decît drept o capo d’opera fiind că e tradus din nemţeşte in cea mai mare parte. Surprinderea trebuea să fie mai mare incă pentru Dl. Sturdza care şi a compus consiliul luînd de pe listele respective tot ce era mai dependent şi mai mediocru şi de la care nu aştepta de cît aplauze fără sfîrşit la cetirea proiectului său. Lucrul s’ar pute esplica astfel. In consiliu sunt o mulţime de membri de pe la şcolile speciale care nu depind de Dl. Sturza precum cei de la scoalele de comerţ precum şi de aceia a căror scoale nu's prevăzute in in proiectul Sturza precum: artele frumoase, conservatoarele, seminarele şi care nu vreu să rămîe pe dinafară de lege. Pe lingă aceasta mulţi din membri sînt profesori pe la şcolile private care sînt foarte ameninţate de proiectul ministerial. Toate aceste elemente au fost adunate de interesul lor personal contra proectului Sturza. Despre cele ce sa discutat şi se discută in consiliu ştim foarte puţin şi se pare ca se ţine un mare secret de vreme ce jurnalele din Bucureşti nu ne spun mai nimic. Am avut insă în mină un contra proect de o comisiune de 7 membri aleasă din sinul consiliului, contra proect întovărăşit de un raport datorit penei D-lui Densuşanu. Credem că vom face o plăcere celor ce se ocupă de reforma invăţămîntului presentîndu-le o dare de samă despre acest contra proiect. Raportul d-lui Densuşanu e destul de serios cu deosebire cînd justifică invăţamîntul secundar pentru fete şi recrutarea corpului didactic prin concurs, cu toate că limba ar fi putut fi mai puţin greoae şi mai puţin pedantă. Pacat vise că conţine cîteva psidicamii ca aceste: e contra centralizărei in instrucţie pe motiv că ar fi în contrazicere cu spiritul ce animează instituţiele noastre(! ?), declamaţie pe care o găsim şi in memorial profesorilor de la Bucureşti, cară mai la vale sfîrşeşte o pagină frumoasă in care susţine instrucţia secundară pentru fete cu următorul argument colosal de naiv (luat mi se pare din Hippeau) „In 1819 se face in Prusia o lege obligatoare pentru instrucţiunea „fetelor. Mare oposiţiune la început, dar la „12 ani pauperismu scăzuse deja cu 40%“ Ce uşor ar fi de stins pauperismul! Regretăm de aseminea cîteva păreri a raportorului intre care este şi aceea ca invăţămîntul secundar este lasat de D zeu numai pentru burghese şi aristocrate cară fetele din popor îs destinate numai pentru crearea fisică a copiilor precum și ca fetelor nu le convine decît invăţămîntul clasic. Iată modificările cele mai principale pe care contra proectul le face proectului ministerial. 1°. Reabilitarea invățămîntului privat pe care Dl. Sturza ar vrea să-l destrugă; recunoascerea lui prin lege. Elevii preparaţi in particular nu vor mai trece examenul înaintea comisiunelor speciale ci la vreo şcoală publică—ca şi mai înainte de venirea D-lui Sturza. 20. Proectul de lege să se întindă şi asupra şcolilor speciale ca: şcoli de comerţ, de agricultură, de bele arte, seminarii etc. de care nici nu se vorbeşte in proectul D-lui Sturza. 3°. Conservarea consiliului general de instrucţie dar modificat. El va fi compus din 48 membri: 1 din partea universităţilor, 12 din partea invăţămîntului secundar, 6 din partea invățămîntului primar urban, 4 din partea invățămîntului primar rural, 2 din partea scoalelor normale inferioare, 2 din partea scoalelor normale de institutori Cară restul din partea scoalelor speciale. Membrii consiliului vor fi aleşi direct de corpurile respective. 4° In serviciul inspecţiunei prevede unspector cu reşedinţa in Iaşi şi unul cu reşedinţa in Bucureşti. 5® Invăţămîntul gratuit numai pentru ro-