Lupta, iulie 1887 (Anul 4, nr. 289-313)
1887-07-31 / nr. 313
ANUL IV.—No. 313 15 Bani Numărul Asmcnii Inundiuri pe pagina III ... 1 leu liniar , „ IV ... 25 bani „ A. SE ADRESA. In Romania, la administrația ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria al Anglia la AGENTIA LIBERA, une Notre-Dame des Victoires, SO (place de la Bourse) Paria. In Orient, la EASTERN AGENCT Constantinopol REDACŢIA 19. — Strada Ştirbei-Vodă. — 19. Director politic, T. PANU ADMINISTRAŢIA EDIŢIA APITfiliA BUCURESCI, VINERI 31 IULIE 1887. Bucureşti. —Strada Nouă No. 5.—Bucureşti PARTIDELE LA NOI PLECAREA PRINŢULUI COBURG b uioabia PENTRU „NAŢIUNEA“ PUŢIN DAR BUN Cestiunea talpra înaintea Europei CURIERUL BAILOR Scandalurile Parisului PARTIDELE LA NOI Am arătat în un număr trecut raţiunea de a fi a partidelor în alte ţări şi fiecare a putut să vadă pentru ce, la începutul vieţei constituţionale, au fost două partide numai şi pentru ce astăzi aceasta nu mai poate fi, pentru ce existenţa numai a două partide în o ţară democratică este imposibilă în starea actuală de lucruri. Dar la noi, ce grupări politice pot avea loc, câte partide sunt şi câte au avut şi au chiar raţiunea de a fi cu elementele de cari pentru moment dispune rara ? Iată o chestiune la care trebue să răspund :__ Cu^Sufiîica care să face la noi, cu domeniul strâns şi uniform social pe crire politica, atât a guvernului cât şi a opoziţiei, II îmbrăţişează în luptele şi activitatea ei, eu nu stau mult la îndoială şi zic că la noi în ţară pănă acum nu a avut raţiune de a fi decât două partide, adică două grupări de oameni, nedeosebiţi tare prin idei, cari să se succedeze una altiea la guvern. Şi când zic două partide o fac silit, căci aşi voi să zic că mai la urmă ar fi putut să fie un singur partid. Dacă în starea rudimentară politică este nevoe de două partide şi nu de unul numai, este pentru ca bietul public, marea majoritate de burtă-verde, de oameni ce nu pot aprofunda situațiile, este zic ca cetățenii să aibă din când în când iluzia unei schimbări de guvern şi de venirea altuia. Şi fiindcă mijlocul cel mai bun de a-i da această iluzie este când să schimbă nu numai persoanele dar chiar şi eticheta, apoi existenţa a două lagăre cari au aerul înaintea publicului de a fi duşmane, de a se lupta de moarte, de a învinge sau de a fi învinse, este absolut necesară. '~Tît starea actuală chiar, toată lumea care face politică — cu tare puţine excepţii — să poate la noi perfect classa numai in două tabere. Calupurile noastre politice cu atât sunt mai largi cu cât reprezintă mai puţin nişte idei determinate. Eu merg mai departe şi zic că cu toată existenţa a nu mai ştii câte grupuri, la noi, în realitate, există unul singur, in care guvern, opoziţie, conservatori, liberali pot perfect încăpea. Apoi când e vorba de opoziţie, un om de bună credinţă şi serios nu poate niciodată susţinea că ea este divizată şi fracţionată în grupuri incompatibile unele cu altele. Din contra eu constat o foarte mare armonie dacă mă ridic la un punt de vedere larg şi ştiinţific, din care trebue să considere cineva existenţa grupurilor când voeşte să le facă analiza şi filosofia lor politică. Aşa, ce deosebire este între d. D. Brătianu şi d. VernescU ? Să’mi răspundă cineva. Şi totuşi aceşti doi oameni stau în capul a două grupuri deosebite. Mai mult. Ce deosebire fundamentală este între partidul actual conservator cu d. Catargiu în frunte şi între d. D. Brătianu ? Nici una. D. D. Brătianu este conservator ca şi d. L. Catargiu, ia’i şi îi discută ideile, ia’i şi îi pune în evidenţă toate credinţele sociale şi vei vedea că are fundamentul oricărui conservator. Am zis înadins partidul actual conservator, căci numai nişte oameni de rea credinţă pot să mai atribue conservatorilor actuali ideile lor de acum 20 de ani, idei pe care ei declară că le-au lepădat, adaugând că au intrat în curentul principiilor înscrise în Constituţie. Până la proba contrară nu pot deci să ’i acuz de reacţionarism, nici să-i fac strigoi. II numesc pur şi simplu conservatori ca şi pe d. Vernescu care s’a unit cu d. Lascar Catargiu, ca şi pe d. D. Brătianu care s’a unit cu d. Vernescu, ca pe toţi, pe toţi împreună cari în chestiele sociale, în chestia religioasă, în cea privitoare la regalitate ,gândesc într’un fel, cu toate deosebitele aparente pe cari să silesc să ’şi dea fie care, pentru a’şi păstra personalitatea lor şi a motiva existenţa unui grup politic în jurul lor. Să luăm pe junimişti şi pe d-niî Maiorescu şi Carp. Aceştia sunt conservatori ca şi d. Lahovari sau general Florescu. Căci, este ridicul ca cineva să facă grup aparte, numai fiindcă în loc de sub-prefectură ar dori să fie denumirea de cantoane, iar în loc de comune de 500 de suflete ar dori să fie comune de 2000 de suflete.. Dacă d-nii Maiorescu şi Carp şi-aţ creat un program este ca să-şî creeze fiecare o personalitate şi să-’şî formeze un grup, este pentru ca prin mijlocul acesta să poată ajunge la putere mai repede şi înaintea altor colegi de ai lor conservatori, este pentru a nu fi confundaţi cu restul conservatorilor şi a nu figura ca caporali acolo unde d-nu L. Catargiu este şef. Dacă conservatorii ar fi voit să îndepărteze pe d-nu L. Catargiu şi să recunoască de şef pe d-nu Carp, de sigur că grupul junimist nu s’ar fi născut, iar programul cel cu cantoanele nu ar fi văzut naşterea lui strălucită. D-nu Carp s’ar fi mulţumit a fi şeful conservatorilor cu programul cel vechiu. Programul junimiştilor este numai un pretext pentru ca câţiva oameni să se afirme de o parte, el îmi aduce aminte de următoarea anecdotă populară: Un ţigan întâlneşte pe un Român. —Cumetre, ii zise ţiganul, iapa care ’ţi-a murit astă iarnă, mai trăeşte ea? —Bine măi țigane, răspunse Românul , cum să trăiască dacă a murit ? — Ei..., răspunse ţiganul, te întreb ca să fie vorbă!... ia te rog dă-mi o lulea de tutun !... Programul junimist este luleaua de tutun a ţiganului. Românul din anecdotă este opinia publică, ţara !... Să mă erte cetitorii că am repetat şi eu o anecdotă, alta nu voia mai istorisi căci mă tem să nu cad în balul d-lui I. Brătianu!... Aceasta este starea grupurilor din opoziţie, ele nu să deosibesc prin idei, cel puţin în chestiele fundamentale. Şi când în ţară este asemenea stare politică, să mai găsesc oameni care să pretindă că opoziţia are programe deosebite, că nu are unitate de vederi, că nu e omogenă!... Acest lucru s-ar putea zice partidelor din Franţa, Belgia, Germania. Dar a o zice partidelor din România este o culme!... Nu am sfârşit cu partidele noastre ; voi continua mâine, G. PANU Plecarea prinţului Coburg In Bulgaria Serviciul special al „Luptei“ Orşova, 10 August.—Ştirea după care nişte emigraţi bulgari refugiaţi în România ar încerca să oprească vaporul ce va duce pe prinţul Ferdinand, nu pare de loc întemeiată. Prinţul este aşteptat dintr'un moment într'altul pentru a se îmbarca. Orşova, 16 August. — Prinţul de Coburg a sosit la 11 şi 40; el va pleca în timpul nopţei în Bulgaria. Viena, 10 August. — „Noua Presă Liberă“ zice că prinţul de Coburg nu ’şi va face iluzii. Vrăjmăşia Rusiei şi nepăsarea absolută a celorlalte puteri îl aşteaptă. (Agenţia Havas) Pesta, 11 August.— Principele Ferdinand a trecut pe aici ori la orele 1 şi 40 ducându-se la Orşova. O mare mulţime era la gară, însă nu a avut locWSlf o manifestaţiune deoarece principl^^ha' s'a arătat la portieră şi perdelele vagonului stil au fost lăsate tot timpul cât trenul a stat în gară. Pesta, 10 August. —Mai multe ziare de aici publică depeşi din Giurgiu şi din turnu- Severin în care se pretinde că un profet de atentat contra principelui Ferdinand de Coburgar a fost descoperit la Rusduh. p Aceste depeşi atribue acestei descoperiri întârzierea ce principele a adus plecării sale. Nimic nu este confirmat, până acum, în această privință. Rusoink , 10 August. — Desminteţi zgomotul complotului ce s’a răspândit. Nu este de asemenea exact că s’ar fi făcut arestări. »— Orșova, 11 August.—Principele Ferdinand de Coburg va sosi azi dimineaţă. Se va sui pe Orient care îl aşteaptă aci şi va merge la Turnu- Severin, unde regenţii şi miniştrii îl vor aştepta pe pactul princiar. D. Nacevici s’a imbarcat deja pe Clint. (Agenţia Liberă.) PENTRU „NAŢIUNEA“ D. N. Vrăbiescu, lienţiat în drept şi advocat, domiciliat pe strada Regală şi actualmente ocupând ameţitorul post de delegat al comitetului de doi-sprezece de la ziarul Naţiunea, nici una, nici două în No de eri »i acestui ziar ne combate. Şi ştiţi pentru ce ne combate ? S'o spunem lămurit, ne combate fiud că am dat de gol pe d. Dimitru Brătianu şi am arătat, verde şi fără ascunsături, tot ce s’a petrecut între d sa şi d. L. Catargiu, după mergerea acestuia la Sinaia.] Dar ce e mai nostim încă, e că d. Vrăbiescu are şi pretenţia de a dovedi că noi n’am priceput notiţa apărută în Naţiunea şi prin care se dezminţea articolul nostru cu destăinuirile celor petrecute la Sinaia şi apoi în urmă între cei trei şefi ai opoziţiunei. Ia să mai reproducem odată notiţa Naţiunei, pentru ca să vază publicul dacă într’adever d. Vrăbiescu poate scăpa de acuzaţiunea cum că e mărginit cum se cade. Iat’o: „ Un articol apărut mai deunăzi în ziarul „Lupta" a dat ocaziune foilor oficioase a face tot felul de comentarii asupra vizitei d-lui Lascar Catargiu la Castelul Pileş. Judecând după cele ce se zice în acel articol cu privire la d. Dumitru Brătianu, putem afirma astăzi că informaţiunile reporterului „Luptei“ au fost de astă-dată cu totul eronate. Ei bine, noi am susţinut cum că această notiţă desminţea întreg articolul nostru, iar d. Vrăbiescu susţine în Naţiunea de omi că noi am priceput rău, deoarece nu se desminţea decât părţile privitoare la d. Dumitru Brătianu. Apoi de, aşa o fi avut de gând ca să scrie d. Vrăbiescu, dar cine strică dacă n’a izbutit? Cine strică dacă omul nu ştie să ţie condeiul în mână? Pentru or ce om cu creeri în cap iată ce înţeles are notiţa Naţiunei: „Judecând „după cele zise în privinţa d-lui Dumitru „Brătianu, cari sunt lucruri neadevărate, „ne putem face idee şi despre adevărul co„prins în rest.“ Dacă d-na Vrăbiescu, sau acel care a scris notiţa, ar fi voit să dezmintă numai părţile privitoare la d-na Dumitru Brătianu trebuia să zică: „In ceea ce priveşte pe d-na Dumitru Brătianu informaţiunile Luptei sunt cu totul ne exacte.“ Aşa ar fi fost corect şi Înţeles. Astfel însă cum tălmăceşte lucrul delegatul Comitetului de 12, adică declarând că dezminţirea s’a dat numai în ce priveşte pe d-na D. Brătianu şi legând’o cu cuvântul „de astă dată“ rezultă înţelesul următor, foarte puţin plăcut pentru patronul Naţiunei şi foarte compromiţător pentru d-l delegat: ,,Tot ceea ce s’a spus despre d. Dumitru Brătianu în Lupta de astă-dată este „neexact.“ Deci: „Tot ceea ce s’a spus rou „despre d-sa până la articolul cu pricina „este exact.“ Aşa’i că e logic ? Odată această mică lecţiune făcută d-lui Vrăbiescu, lecţiune de care sperăm că, în interesul viitorului partidului din care f.ce parte, va şti să profite cu altă ocaziune. să mai adăugăm încă câteva cuvinte : 1) Noi menţinem în totul declaraţiunile noastre şi în ceea ce priveşte pe d. Dumitru Brătianu şi nu dăm cel mai mic creţ zământ unei dezminţiri fără înţeles, venită a treia zi după înfierbinţeală şi numai din partea patronului Naţiunei. 2) Noi nu suntem ziar de coterie nici nu ne facem ridicoli pozând a oameniiadânci politici, pentru a ne permite ca să nu spunem publicului tot adevărul în toate certi unele, prin urmare n’avem nici un motiv că să menajăm pe ori cine ar fi. Acestea zise să ne mai oprim oare asupra cuvintelor d-lui Vrăbiescu cum că Lupta ar fi fost necuviincioasă. In răspunsul ce a dat Naţiunei ? Noi credem că de astă dată sâ ’l iertăm pe bietul d. Vrăbiescu, fiindcă a dovedit că nu prea ştie să priceapă şi suntem încredinţaţi că nici cuvântul necuviincios nu ’l-a înţeles. Altfel ar trebui sa -l tratăm ca pe un ziarist colectivist.... PUŢIN DAR BUN A guverna o ţară 12 ani de zile şi la urmă a te alege drept întreg capital politic cu Stătescu, Sturza şi Radu Mihai, este tot ce poate fi mai părtos lucru. Acesta este cazul d-lui I. Brătianu ! A fi puternic, a fi calificat de linguşitori cu titlul de marele om, omul providenţial, marele vizir şi altele şi la urmă să cazi în starea de copilărie ca să-ţi bată pe pântece Stătescu şi să te ducă de nas Radu Mihai este iarăşi foarte trist lucru ! Dar, după 12 ani de tovărăşie cu Carada, a avea la îndemână câteva milioane de bani albi pentru câteva zile negre este foarte bun lucru!.... Acesta în adevăr este bilanţul d-lui Brătianu: la politică, Stătescu, Radu Mihaiu şi Sturdza . In economiea politică Carada cu milioanele , iar ca câştig moral şi intelectual perspectiva casei sale de la Florica, transformată în casă de sănătate, în casă pentru bătrâni decrepiţi, pentru minţele răsuflate. Natural că dacă este să comparăm care tovărăşiei-a folosit nu mai mult ci ’i-a folosit in mod absolut, apoi de sigur că este cea cu Carada. Şi dacă este să spunem care tovărăşie ’i-a făcut mai mult râu, care ’i-a zdruncinat chiar puţina minte ce o avea primul ministru, trebue să spunem că aceia este tovărăşia cu Stătescu şi Radu Mihaiu ! Mai întâi este de mirare cum poate cineva trăi în societatea unuia ca Stătescu! Cum poate în adevăr cineva suferi o fiinţă fanfaroană, grosieră, o nulitate aurită, un om de poze, de gesturi şi care respiră prin toţi poriitrupului lui cea mai pronunţată repulziune. Ştiţi că condamnaţii la moarte stau până la execuţie cu căte un gardian sau doi în cameră, gardiani cari nui părăsesc un minut. Dacă Stătescu ar fi fost gardian, şi în alte ţări nici putea să ajungă mai mult, noi credem că condamnaţii la moarte ar fi cerut să fie executaţi cât de curând, ar fi renunţat la cererea de graţiare numai şi numai să scape de mutra nesuferită a gardianului Stătescu! Ne închipuim pe bieţii oameni de pre cum sunt Nacu, Ferechide, Aurelian. Ei trebue să fie foarte plictisiţi cănd este consiliu de miniştrii. Acei oameni neofensivi, sunt nevoiţi să suporteze prezenţa lui Stătescu. Şi ca şi cum nu ar fi de ajuns aceasta, el, victimele, mai trebuesc să înghită şi pe ignobilul Sturza, pe omul reptilă, omul cel mai fanatic, mai ignorant şi mai arogant din ţară. Desigur că bietul bătrân—putem acuma să plângem, de vreme ce e căzut în mintea copiilor,— bietul bătrân trebue să aibă frică mai înainte de oricine de Stătescu și de Radu Mihaiu. Cel întâi poate să’i zdruncine cu totul sistemul nervos, atingăndu'l cu mâna lui de animal cu*sânge rede, iar cel al doilea poate este în stare să 'l prepare, cum zice francezul, „un mauvais coup“ !... Noi credem că, în starea de decrepitudine morală în care să află fostulbătrân sinistru, el să teme serios de cele trei dihănii din jurul lui. Așa să explică poate de ce d-na Brătianu nu concediază pe Radu Mihaiu, de ce suportă pe Sturza și de ce suferă influenţa lui Stătescu. Este cazul de a întreba dacă bătrânul căzut în senilitate nu suferă un fel de sechestrare morală, dacă nu este pâră la oarecare punct internat la Florica. Stăpânirea acestor oameni asupra bătrânului este complectă, absorbantă. Fostul om superior să teme de dânşii, în lipsa lor să plânge de ei, dar cum unul din ei îşi arată repulziva lor figură, bătrânul pune ochii în pământ şi tace. Noi propunem o anchetă medicală, întovărăşită de căţiva oameni independenţi din ţară, pentru a să examina cazul Primului ministru şi a să vedea dacă trei indivizi nu abuzează de starea de slăbiciune a facultăţilor intelectuale ale unui om făcut ca să fabrice ţuică şi să strecoare brânză la Florica, iar nu ca să guverneze despoticeşte o ţară. Ancheta medicală socială este cu atât mai necesară cu cât însuşi colectiviştii au un curios fel de a spune că d. I. Brătianu este bine. Aşa, unul din cei trei numiţi gardieni ai Primului-ministru vorbind cu un om politic şi acesta întrebându-l asupra sănătăţii d-lui I. Brătianu, gardianul în chestiune Îi răspunse: „Astăzi este „foarte bine, am vorbit mult cu el“. Apoi dacă colectiviştii au ajuns a să felicita când găsesc câte o dată bine pe Primul-ministru, oare nu este datoria ţarei ca să se deştepte, regele nu are obligaţie ca să vadă cum este lucrul ? Cum? Ţara aceasta adică este menită să rămână pe mâinile lui Stătescu şi Radu Mihaiu. O anchetă medicală să impune. Gestiunea bulgară înaintea Europei Constantinopol, 9 August După nişte informaţiuni sigure, prinţul de Coburg trebue să sosească azi Marţi, pe la 4 ore după amiazi, la Orşova unde va fi primit de Regenţi şi o parte din ministerul bulgar, din