Lupta, octombrie 1887 (Anul 4, nr. 361-385)
1887-10-28 / nr. 382
állni . 25 . 15 . ANUL IT—No. 382 Un an ABQWAMEWTM Im țară . 40 lei Vs an........................... . . ,, 20 „ 3 lunî In străinătate . 10 „ Un an , 50 lei Va an , 15 Bani Numărul REDACŢIA Calea Victoriei 31 şi strada Academiei 18 în curte Director politic, G. PANU ADMINISTRAŢIA EDIŢIA Al^rJTJElA. BUCUREŞTI, MERCURI 28 OCTOMBRIE 1887 AMMUimi Anundiurî pe pagina III Vo*«***Hms IV/.V_r«..Q5'*baV , .N4.k | zifcntluftj A. SE AI In Romania, la administra In Franta, Italia, Austro-t (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol rá^jKApÉrlla la AGENŢIA LIBERA, rue Notre-DäÄBj^äi^i^toires, 5« Calea Victoriei 31 și strada Academiei 18 în curte UN RĂSPUNS d-loi VERNESCU O NOUA MANOPERA Mineiunile „Telegrafului“ MUNCITORII SI POLITIA UN RESPUNS d-lui VERNESCU România, organul d-lui Vernescu, mă atacă, mă atacă servindu-se de aceleași argumente de cari să servește în contra mea pressa reptiliană. Natural că ordinul vine de la d. Vernescu. Iau de martori pe cititori că în criticele mele contra d-lui Vernescu, m’am mărginit tot-d’a-una la acuzaţiuni cu caracter general, şi nici odată nu am căutat să urmăresc şi să comentez actele d-nieî sale, de exemplu când să duce la Tunari, sau când are de pledat vre-un proces la Craiova. D. Vernescu, prin organul d-niei sale, face ceea ce eu nu am făcut, să ocupă de actele mele, mă învinovăţeşte de plecarea mea din ţară, o comentează, o blamează energic etc. Fiindcă nu am obiceiul de a tăcea la atacuri, răspund. De cât declar înainte că nu voesc de astă-dată să fac portretul, nici să descriu activitatea politică a d-lui Vernescu. Acest lucru îl voiu face cu cea întâi ocazie, îndată ce voiu vedea că războiul care mi se declară perzistă. Până atunci mă voiu mulţumi a da d-lui Vernescu un mic acont, îi voiu da o idee înainte-mergătoare de ce îl aşteaptă pe d-nia sa şi pe toţi cari să vor pune în categoria d-niei sale. Aceste zise, încep . O întrebare : Oare este oare gazeta care, acum patru cinci ani, a declarat formal că nu recunoaşte nici o lege făcută de Camere, că nu recunoaşte nici revizuirea Constituţiunei la 1883, nici dotaţiunea Coroanei, nici nimic, şi că tot ce fac guvernanţii de astăzi este lovit de nulitate ? Toţi ştiţi că acea gazetă este România. Care dintre oamenii politici a fost acel care a împins pe opoziţie a face şi a subscrie asemenea declaraţie de nerecunoaştere a legilor ? Cine a pus în evidenţă principiul nulităţii şi nerecunoaşterei legilor şi actelor acestui guvern ? Toţi ştiu că acela este d. Vernescu. încă o întrebare : Care ziar, între altele, în momentele de faţă, în fiecare zi tună în contra servilismului în magistratură, care ziar repetă zilnic că tribunalele nu mai inspiră nici o garanţie, că magistraţii sunt slugi plecate ale regimului ? Iarăşi România. Odată ce am stabilit acestea, acum să reproduc un pasagiu din articolul la adresa mea. Acuzându-mă că nu m’am lăsat să fiu închis de Stătescu, iată d. Gună cum mă ia : Fraţii Goleşti, C. A. Rosetti, Orăşanu, şi până şi Valentineanu, când au pus mâna pe condeiu ca să lupte, aşa cum fie care înţelegea lucrurile, şi când au fost chemaţi înaintea tribunalelor ţărei spre a răspunde de faptele lor, fugit-au ei peste hotare ? Sau au stat în ţara lor, la locul lor de luptă, primind justiţia ţărei, legile ţărei, şi câteodată chiar asprimea pedepselor ? Apoi bine onorabile d-le Gună, cum să împacă acestea ? Cum să împacă ceea ce ai zis şi făcut să se scrie în ziarul d-tale până acum, cu ceea ce zici relativ de mine ? Cum ? D-ta şi gazeta d-tale aţi formulat categoric nerecunoaşterea nici unui act, nici a unei legi a acestui regim, d-ta, în gazeta d-tale, numeşti pe magistraţi slugi plecate ale d-lui Stătescu şi tot d-ta şi cu gazeta d-tale, pentru a mă ataca, veniţi şi vorbiţi de tribunalele ţăreî, de legile ţărei, de respectul datoriilor? Ce înseamnă această comedie ? Când spui, adevărat, atunci când declari nule legile făcute de Cameră şi servili pe magistraţi, sau atunci când vorbeşti cu emfaz de legile ţărei, de tribunalele ţărei. Eu înţeleg ca colectiviştii şi ziarele lor să ţină acest limbagiu şil-au şi ţinut în realitate. Natural că guvernul şi foile lui susţin că legile votate sunt ale ţărei, că tribunalele actuale sunt modele de independenţă. Când deci numitele lui mă acuză că m’am sustras de la legile ţărei, că nu am voit să recunosc autoritatea justiţiei, ele, din puntul lor de vedere—care e fals —au dreptate. Dar d-ta,ce rol joci când te înhaţi de asemenea argumente pentru a mă ataca ? Ce idee poate să -şi facă cineva de seriozitatea şi inteligenţa d-tale ? Nu vezi că ai păţit’o cucoane Gună !... Nu vezi că te-ai făcut de rîs! Căci, scriind cele citate mai sus onorabile Gună poate să zică lumea cu drept cuvânt că eşti un farsor. Căci dacă crezi că legile votate şi tribunalele actuale sunt ale ţărei, sunt expresia adevărului, atunci pentru ce strigi prin gazeta d-tale că ele sunt, ca tot ce fac colectiviştii, lovite de nulitate, că tribunalele sunt fructul servilizmului ? Fiindcă te-am prins astfel, apoi acum am eu dreptul de a te întreba : al cui joc faci onorabile bună ? Pe cine serveşti d-le Vernescu ? Serveşti oare opoziţia şi cauza ei când, împins de o ură meschină, întrebuinţezi în contra mea balivernele foilor poliţieneşti, cu preţul de a călca în picioare tot ce ai declarat şi ai făcut de ani întregi ? Ce purtare denotă fapta că te duci de ’ţi iei argumentele din foile reptiliene ? Eu, atacând opoziţia, nu m’am servit niciodată de argumentele „Voinţei Naţionale1" sau ale altor ziare poliţieneşti. Eu tot-d’auna, pentru a te critica pe d-ta şi pe cei l’alţi mandarini m’am pus pe terenul de luptă cu ori ce preţ şi cu orice mijloace în contra guvernului. De aceea unul din cei mai loviţi de pressa guvernului am fost şi sunt eu. Din contra, ziarele guvernului sau nu să ocupă de d-ta, sau când să ocupă este pentru a’ţi adresa laude pentru politica cuminte ce o facă. De câtva timp mai cu seamă ele te menagiază grozav pe d-ta şi pe ziarul d-tale pe care il deosibeşte de „Lupta" şi de „Epoca“ declarândun ziar serios. Această atitudine şi tovărăşia d-tale cu d. P. Protopopescu, cel cu toastul în onoarea lui Stătescu, a făcut chiar să circule zgomotul că eşti gata să treci la guvern. In tot cazul, ştii de ce presa guvernamentală are faţă cu d-ta şi cu toţi de trampa d-tale atitudinea ce o semnalez ? Fiindcă conduita politică inertă şi păcătoasă ce ai şi ai avut convine minunat guvernului şi menţinerei lui la putere. Ziarele colectiviste dacăşî-au vărsat furia vreo dată mai mult, apoi desigur este în contra mea şi a altora ca mine; ziarul meu este calificat de ziar anarhic, de scandal, iar nu „România". Te mai întreb încă odată: ce fel deci serveşti de ta cauza opoziţiei, când purtarea d-tale este aprobată de ziarele guvernului, când ele o califică de cuminte şi te îndeamnă a persistă în ea, şi a nu te lua de curentul anarhic ? Mie mi să pare că o mai mare ruşine decât a fi lăudat de adversari nu să poate, şi simplu acest fapt ţi-ar fi destul ca să vezi cât de inutil ai ajuns pentru opoziţie şi cât de puţin ofensiv eşti pentru guvern! Dar d-ta, prin organul d-tale, îmi mai spui că „până acum nu vezi bicele ce eu am făcut cauzei opoziţiei11. Apoi onorabile cucoane bună ai mare îndrăzneală când zici asemenea lucru. Căci cum îţi închipui că eu m’aşî lăsa numai la perspicacitatea şi apreciarea d-tale în chestia dacă am servit sau nu cauza opoziţiei ? Dacă prin cauza opoziţiei înţelegi ceea ce faci d-ta şi coteria, apoi ai dreptate.. Da, nu am servit nici m’am gândit a servi cauza d-tale. Dacă însă înţelegi prin cauza opoziţiei cauza ţârei, lupta în contra guvernului, combaterea abuzurilor regimului, apoi să’mi dai voe să’ţî spui că nu permit nimănui sa spună că a făcut în aceşti 4 ani mai mult decât mine. Auzi cucoane bună, nimărui, nimâruî, d-tale mai puţin ca oricui. Dar d-ta ce ăi făcut ? Să-mi spui, la rândul d-tale, ce ai făcut şi ce cauză ai servit în curs de patru ani ? Afară de vreo treî-patru întruniri publice, de la care ai fugit de frica unui bătăuş, încolo nimenea în ţară — afară de comitetele oculte — nu ştie ce ai făcut, ce faci. Sunt cinci luni de când nici nu ai deschis gura, şi dacă nu ai avea profesiunea de avocat de sigur că nu te-ai fi arătat nici la procesul Vâlcenilor, nici la acela al Gălăţenilor. Activitatea d-tale ? Dar toată lumea o cunoaşte : este de a sta înfumurat, este de a L^jj&dij cu colegii d-tale pentru motive de prestanţă ridicolă ! Te lauzi în ziarul d-tale cu un lucru, că d-ta stai la Bucureşti iar eu în Paris, dând a înţelege că d-ta lupţi, pe când eu am părăsit terenul de luptă. D’apoi bine onorabile bună, nu vezi că ceea ce spui face pe lume să râdă ? Căci cum ? Este destul ca cineva să stea în borta lui la Bucureşti pentru a’şî face un merit şi a susţine că stă în faţa duşmanului, că dă piept la piept? D’apoî mahalalele Bucureştilor sunt pline de asemenea luptători. Toate babele, toţi moşnegii stau chitic în cuibul lor ; cine însă a putut să le dea acestor fiinţe caracterul războinic ? Nimenea. Eu măcar că stau la Paris dar fiecare cititor, în fiecare zi, mă vede ce fac, şi cum lupt. Cine însă ştie ce faci d-ta la Tunari sau la Bucureşti ? Prin ce mijloc îţi manifestezi activitatea în public ? Cari sunt luptele gigantice la cari ai luat parte ? De opt luni de când diferiţii delegaţi din ţară vin în Bucureşti şi cer ca măcar câteva întruniri să faceţi, unul din acei cari paralizează chiar inofensivele întruniri eşti d-ta. Şi, după asemenea conduită care este reprobată de toată ţara afară de coteria d-tale, îndrăzneşti să mă întrebi ce fac şi dacă servesc opoziţia ori guvernul ? Te poftesc să fii mai modest! A.. îmi faci o crimă că nu m’am lăsat să fiu închis, de sigur că ’ţi-ar fi plăcut aceasta căci ai fi scăpat de Lupta. De cât eu îmi fac o idee mai superioară de ceea ce înseamnă a lupta de cât d-ta , balivernele şi declamaţiele cu cari te-ai hrănit păstrează-le pentru d-ta şi pentru Valentineanu, eroul pe care îl citezi, erou care a ajuns a avea o păcătoasă foae poliţienească. La mine frazele nu au trecere, şi pentru modul cum ziarul d-tale m’a atacat fii sigur că lumea imparţială te va dezaproba. Când d-ta me învinovăţeşti că am căutat sa mă sustrag de la arbitrarităţile acestui regim pentru a conserva libertatea de a continua campania în contra guvernului, fiecare vede că numai o ură neputincioasă te face a vorbi astfel. Căci încă nu s’a auzit până acum, ca un ziar care denunţă zilnic fără de legile unui guvern să vină şi să încrimineze pe cineva care nu s’a supus acestor fără de legi. Nu s’a auzit încă ca un om politic serios să vină ca un copil înfuriat şi să reproşeze unui camarad că de ce nu s’a dus la închisoare şi de ce a preferit ca să continue campania în contra guvernului!... A trebuit ca d-ta să fii acela care prin reptilele d-tale să îndrăzneşti acest lucru! Şi pentru fapta d-tale să înţelege că nu poţi merita decât dispreţul meu legitim! Eu ştiţ foarte bine că d-voastră din coterii nu mă iubiţi, eu mai ştiţ că zavistia joasă şi sentimente meschine vă fac să aveţi vecinie gura imbăjorată de tot felul de răutăţi. De cât eu nu voiu zice ca Lăpuşneanu, că dacă d-voastră nu mă iubiţi eu vă iubesc. Eu vă voiu spune: că dacă d-voastră nu mă iubiţi, eu nici atâta. Şi pot adăoga că ura voastră neputincioasă mă lasă complet indiferent. Din nenorocire lupta în contra guvernului mă silește să stau nu cu d-voastră ci alăturea cu d-voastră. Sunt întru atâta preocupat de răsturnarea acestui guvern încât îmi este perfect indiferent cu cine stau alăturea, nici voesc să știui, nici să aud. Iată adevărul, iată explicaţia politicei ce fac. Dacă însă v’aţi închipuit că eu lupt contra guvernului cu intenţia de a te aduce la putere pe d-ta şi pe ai d-tale, v’aţi înşelat. Eu lupt ca să răstorn guvernul, iată totul. Să nu crezi că voiu face luminăţie când vei ajunge ministru, eu voiu ilumina pentru căderea acestui guvern, iar nu pentru venirea celui nou. Voeştî să’ţî spun şi mai espresiv părerea mea? Mâine cineva întrebându-mă de voesc ca miniştrii opt bastoane, opt manechine în locul ministerului colectivist, mâine zic da, primesc opt beţe, primesc orice în locul colectiviştilor. Acum înţelegi pentru ce te primesc şi pe d-ta... Eu mai ştiu că coteria întreagă duce o campanie surdă şi mizerabilă în contra ziarului. In această privinţă, dacă voiu fi silit, mă voiu explica cât de curând cu unele gazete din opoziţie cam, din pizmă şi invidie, se dedau la acte nedemne de o pressă loială. Căci strigaţi necontenit în contra procedeurilor nedemne şi laşe ale pressei guvernamentale şi în acelaşi timp faceţi acelaşi lucru. Eu ştiţ că vă sunt un ghimpe, eu ştiţ că politica mea independentă vă face să săriţi în sus de o furie neputincioasă. Fiind însă că nu am nici o legătură cu d-voastră, această turbare nu mă mişcă, ziarul Lupta îşi continuă campania lui înainte, vecinieîn contra guvernului, din când în când în contra d-voastră. Până acum nu v’am tratat de adversar, d-le Gună şi cu ai d-tale. V’am criticat, însă v’am crezut loiali şi v’am stimat. Rămâne la d-voastră ca să vă tratez de acum înainte cum vă veţi purta, eu însă vă declar că liniea mea politică nu’m s-o schimb şi complice coteriilor nu mă fac. Sunt unii cari fiindcă să strică cu opoziţia sau cu şefii ei, trec la guvern. O mai mare laşitate nici că să poate. Cineva poate să nu fie înjghebat în nici o clipă şi totuşi să lupte cu energie şi cu mai mult succes în contra unui guvern răut şi mizerabil. Dacă opoziţia este decisă ca să intre pe calea atacurilor faţă cu Lupta, noi acceptăm cartelul. De cât nu va fi vina noastră dacă un răut mare va rezulta din acest războiut. Dacă acest lucru s’ar întâmpla, atunci vom fi nevoiţi să ne deprindem şi cu această situaţie; un singur lucru să va schimba : până acum am considerat ca adversari numai pe colectivişti, dacă opoziţia crede de cuviinţă, suntem gata a o pune şi pe ea în aceiaşi categorie şi atunci va rămânea ca ţara să judece şi să vadă cine are dreptate. Mi să pare că situaţia să poate limpezi. Eu unul declar că cu toată indignarea ce simţ în mine nu am şi voi această eventualitate şi am să caut să o evit. Dacă celelalte organe de opoziție sunt de altă părere să înceapă. Cred cucoane bună că te-ai luminat. G. Pann. soniciul raiMuno AGENŢIA HAVAS Paris, 5 Noembrie. — Camera deputaţilor, JD. Rouvier a combătut propunerea de anchetă, dar fără a pune chestiunea de încredere. Camera a adoptat în urmă propunerea intimând ancheta până la 16 Maia 1877. Senatul va discuta Luni cestiunea conversiunii. St. Petersburg, 5 Noembrie. — Vizita Ţarului la Berlin s’a fixat pentru 16 Noembrie. Bruxel, 5 Noembrie. — Le Nord constată că Rusia s’a hotărât într’adevăr să menţină politică expectantă în privinţa Bulgariei. Ea nu voeşte să scoată castanele din foc pentru alţii. Garanţia păcii nu este tripla alianţă, ci sig^^ ranţa că Rusia se va pronunţa ,contra ori că^P puteri care ar da semnalul de rǎzboiu. Londra, 5 Noembrie. — Englitera a trimis o circulară separată pentru a notifica puterilor convenţiunea relativă la canalul de Suez. Berlin, 5 Noembrie. — împăratul Wilhelm merge mai bine. Convalescenţa Suveranulu înaintează regulat; starea forţelor sale se îmbunătăţeşte succesiv, dar cere încă mari cruţări. Paris, 8 Noembre.Ţarul va trece prin Berlin, dar data plecării sale atârnă de convalescenţa copiilor săi. Copenhaga, 6 Noembre.—Țarul va pleca pe la 20 Noembre în Rusia, trecând prin Berlin unde va avea o scurtă întrevedere cu împăratul Wilhelm. Paris, 6 Noembre. —10 ore 20’dim. După o depeșe de sorginte englezească, guvernul hova a notificat puterilor cu cari el are tratate, că va acorda exequatorul consulilor, cu toate că nu sunt prezintaţi de residentul Franţei. Corespondentul englez adaogă că residentul e rechemat în Franţa. Reproducem aceste ştiri sub rezerve. Berlin, 6 Noembre. — împăratul a avut o noapte bună; nu mai a simţit nicî o durere M. S. s’a arătat la fereastra Palatului. Paris, 6 Noembre. —7 ore seara.—Ştirile de sorginte englezească prvitoare la Madagascar primite azi dimineaţă sunt dezminţite. Sofia, 6 Noembre —Azi dimineaţă, la 10 ore, întâia locomotivă a intrat în gara din Sofia cu toate că plea, o mulţime compactă asista. Un banchet de 400 de tacâmuri era presidat de prinţul, înconjurat de miniştrii; el avea la stânga sa pe antrepenorul Grozeff Prinţul felicită compania, urându-i isbândă bună. In răspunsul său, d. Grozeff a zis că la sfârşitul anului, o maşină va merge până la Taribrod. AGENŢIA LIBERA Londra, 5 Noembre —Times zice că din Cripsi, în întrevederea ce a avut-o cu principile de Bismarck la Friederiksruhe, a discutat şi fixat fiecare punt de detaliu al alianţei ce închea pentru Italia. S’a hotărit că în caz de rupere a păcei în Europa acţiunea pe uscat şi pe mare a Germaniei, Italiei şi Austriei să fie comună. D-na Cripsi a stabilit între altele că modificările de teritoriu se vor face înainte de închierea pacel. Viena, 5 Noembrie — Inventatatorul puşcel Schulhoff acuză pe francezul Lebel că și-ar fi luat modelul sau de puşcă cu repetiţie care este adoptată astăzi pentru armata franceză, [calibru mic]. Londra, 5 Noembrie. — Tribunalul a ordonat arestarea deputatului Lux, membru al ligei irlandeze. Paris, 5 Noembrie. — Cu toată intervenirea d-lui Rouvier, preşedintele consiliului, Camera deputaţilor, a votat cu 405 voturi contra 84 că este locul de a proceda la o anchetă în afacerea decoraţiunilor, anchetă propusă de d. Cuneo d’Ornana şi recunoscută necesară de toţi republicanii