Lupta, noiembrie 1887 (Anul 4, nr. 386-410)
1887-11-26 / nr. 407
, mulţi membrii din majoritate lipsesc. Eu ştiţi că în primul an al acestui Senat s-a discutat deodată în Cameră şi Senat, atunci am protestat contra acestui sistem ce e în contra uzurilor constituţionale, am văzut cu bucurie că aţi revenit asupra acelui sistem. Vă cer dar să respectaţi votul de erl şi să aşteptăm cu discutarea răspunsului până se va termina în Cameră. Beizadeaua răspunde că erl s’a amânat fiindcă nu era primul ministru, azi venind, pentru ca să nu se piardă timpul să se înceapă discuţia. D. Ion Brătianu. — Ordinea zilei se poate schimba în unire cu ministerul şi majoritatea. D-voastră veţi veni cu toţii mâine şi veţi discuta, căci nu se va termina azi discuţia. D. D. Giani cere să se amâne discuţia până mâine căci azi e imposibil să vorbească nefiind pregătiţi,"căci ştiam votul de el. Beizadeaua cere să se discute azi. ^ Să cere închiderea discuţiei. D. G. Mârzescu cere din nou să se amâne discuţia, căci altfel să calcă regulamentul, şi opoziţia nu va putea vorbi. Discuţia să închide. Discutarea răspunsului D. Polizu-Micunescu dă citire răspunsului la adresă. Discursullui Gr. Sturza D. Gr. Sturza.—Spune că fiind în aju- , nul alegerilor, trebue să cerem prin răspunsul la Mesagiu alegeri libere. Și nu putem ajunge să avem alegeri libere decât dacă vom avea un alt minister pe timpul alegerilor. Eu sunt sigur că partida liberală cu toate greoaiele ce a făcut, şi cu toate că s’a bazat în alegeri pe administraţie, tot va avea majoritatea, căci are drept sprijin spiritul democratic din ţară. Doi oameni au dat dovadă că ştie să respecte libertatea alegerilor. Epureanu şi Ioan Ghica, HU Guvernul actual, va întrebuinţa conrupţia, scandalul, ca să reuşească. Şi va face scandaluri, fiindcă şi opoziţia se va provoca dacă va fi tot acest guvern. D-sa îşi reaminteşte propunerea de a se da puterea pe timpul alegerilor unei comisii, compusă din membrii de la casaţie, etc., propunere pe care a făcut-o şi anul trecut Acesta este ultimul remediu la care recurge. Discursul d-lui D. Brătianu D. D. Brătianu. Spune că ştia că era vorba să nu să discute azi răspunsul, dar acum e surprins văzând că a început a Discursul d-lui D. Sturza D. D. Sturza, ministrul Cultelor, începe prin a spune că d-na D. Brătianu ’şi a terminat discursul făcând apel la prelaţi şi senatori să scape ţara de anarchie, eu zic, zice d-sa, să o scape de anarchia care vrea să vie la putere. Reptila spune că se miră cum îndrăzneşte d. D. Brătianu să spue că nu sunt libertăţi. Nimeni nu v-a împedicat să mergeţi până a vă împărţi manifestul în Cameră. D-voastră d-le Brătiene, ar trebui să spuneţi adevăru, căci sunteţi bătrân şi în curând veţi avea a vă da seama înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu veniţi la putere, e că sunteţi desbinaţi, că nu vă înţelegeţi în partidul d-voastră multiculor (aplause colectiviste). D-sa găseşte că la lucrări publice, finanţe, armată, instrucţie etc. lucrurile merg perfect de bine. In privinţa stărei economice reptila spune că ea e grea peste tot, căci de 50 de ani toată lumea nu s’a ocupat de cât de fabrice neglijând agricultura. Aţi venit să faceţi apel la prelaţi să ia parte la războiul ce voiţi să faceţi d-voastră, biserica ortodoxă nu ia spada, ea merge cu cuvântul şi sfatul blând, alta e biserica care ia spada. Şi Camerile şi ţara şi regele sunt liberi să ne spue duceţi-vă d’aci. Nimeni nu-i opreşte d’a face aceasta. Cu d-v. altfel stau însă lucrurile. D-v. cereţi guvernu fără să aveţi o majoritate ci fiind că sunteţi în minoritate. Ţara nu vă poate însă da puterea căci nu ştie ce vreţi. Alegerile, zice d-sa, se vor face libere fiindcă aşa vrea ţara, s’a dus vremile când se putea influenţa cetăţenii, şi aceasta mai ales de când s’a votat modificarea Constituţiei. D-sa combate guvernul neutru, fiindcă numai o ţară umilită poate să ceară un guvern spălăcit. Ţara vrea ca toţi oamenii politici să spue ce sunt şi ce vor, şi mai vrea să fie consecinţe. La alegerile viitoare ţara se va pronunţa. Noi dorim ca să nu să mai abţie onorabilii opozanţi, căci aceasta înseamnă negaţiunea patriotismului, neîncrederea în sine. Să poftească opoziţia la alegerile viitoare, şi va pune în sfârşit capul supt evanghelie, căci va fi nevoită să recunoască constituţia ţărei (aplause colectiviste). Beizadeaua. Pun la vot închiderea discuţii ne mai fiind nimeni înscris. D-na D. Giani. Eu vrei să vorbesc, dar azi nu pot. Beizadeaua. Veţi vorbi la discuţia pe paragrafe. Discuţia să închide. Respunsul să ia în consideraţie. Şedinţa să ridică la orrele 5. Reporter- această discuţie. Beizadeaua. Cestiune tranşată. . Da ! Cum să tranşază toate. D. D. Brătianu arată cum guvernul face totul numai ca să falsifice alegerile, de judeţele în stăpânirea unor oameni, pe cari d-sa ’i numeşte căpitani, acestora le este totul permis. Toate se fac prin ei, concesiuni, furnituri, tot, tot, numai alegerile să -ă iasă pe placul guvernului. Activitatea parlamentară e nulă, nimeni nu să gândeşte la votul care -i dă. Indigenatele se votează cu ochii închişi şi toţi sunt scutiţi de stagiu, legile trec nestudiate, şi chiar dacă le votăm nu le execută nimeni, sau le execută fiecare cum îl convine. Am vorbit, zice d-sa, cu d. Polizu. Îi spuneam mai zilele trecute că a îmbătrânit, dar după ce am cetit răspunsul redactat de d sa am constatat că ne-am înşelat, acesta e parfum de flori, boboci de trandafiri, (Ilaritate). Nu voiui combate nici susţine răspunsul căci el nu e decât o parafrază a mesagiului. Şi vă declar că nu vorbesc aci pentru d-voastră ştiu că nu vă veţi schimba, vorbesc pentru ca să audă regele în ce stare ne aflăm, dar uşile lui le-a închis guvernul. Ţara suferă, şi e destul ca un nebun chir să ridice un steag şi toată ţărănimea se va lua după el, vă veţi lua şi dv. de v. frică, şi atunci nu ştiă ce se va întâmpla. Luând apoi toate ministerele pe rând arată că peste tot domneşte desordinea şi risipa. La lucrările publice s'a perdut banii cu cumpărarea materialului pentru căile Înguste. La justiţie lucrurile merg tot aşa de răft : judecătorii dau hotărârile după poruncă. ^ Cum instrucţia stăm într’o stare de anarhie, s’au luat fetele de la Azil şi s’au băgat în mănăstiri fiindcă au îmbătrânit călugăriţele. La rezbel de şi vedem uniforme strălucite, fi»*, etc. lucrurile merg rău, să spun lucruri înspăimântătoare. Dar cu toate acestea guvernul ţine să stea cu orice preţ la putere. Să petrece lucruri uimitoare. D-nu Stătescu a spus aici că noi nu mai avem dreptu la protecţia legilor, aceasta nu ne miră căci ce să întâmplă cu noi să întâmplă cu toată ţară. Eu vă spun însă că voi cere ca după lege să vă primiţi răsplata. D-sa arată că primul-ministru ’şi-a dat şi un moştenitor pe d-na Radu Mihaiu, Boulanger al României, personificarea onestităţei. Şi’i trebue primului-ministru un om tânăr, care să aibă şi popularitate, de aceea nu poate să fie d-nu Stătescu nici Sturdza. D nu Brătianu după ce spune că guvernul a pus genuchii pe pieptul ţărei să adresează senatorilor, cerându-Ie să le fie milă de ţară şi să se gândească la viitor. D-sa termină făcând apel la popii din Senat să răspundă la suferinţele ţărei şi să se roage pentru neamul acesta.■ Partea finală a discursului d-lui D. Brătianu a produs o adâncă impresie. INFORMAŢIUIÎI Iată textul interpelărei d-luî N. Fleva, anunţată în şedinţa de erî Am onoare a adresa următoarea interpelare : Interpelez pe d-niî miniştrii de interne şi de justiţie asupra unei asociaţiunî vaste de escrochî organizată ca o adevărată Cameră cu participarea agenţilor autorităţii şi a şefului poliţiei din Bucureşti, pusă subt patronagia unor înalţi demnitari ai statului şi cu pasivitatea justiţiei, întreb în special pe d-l Ministru al justiţiei: pentru ce nu s’au urmărit agenţii autorităţei denunţaţi în public, şi pentru ce chiar în privinţa celor urmăriţi afacerea a stat la rechizitor fără a i se da urmare? N. Fleva Ni se spune că d. Carp a declarat că s’ar uni cu opoziţia unită, numai în cazul când partidul conservator ar recunoaşte şi ar primi revizuirea constituţiei şi apanagiile. „ In faţa infamiei ce a comis Senatul în unire cu guvernul, d-na G. Mârzescu n’a mai voit să ia cuvântul. Astăzi însă credem că va lua cuvântul. Mai mulţi membrii ai opoziţiei stărite de d-sa să ia cuvântul. Dacă va lua cuvântul, putem afirma că va fi foarte violent, căci e iritat de scandalul ne mai auzit ce s’a comis erî. D. Gr. Cozadini va interpela astăzi pe d. Sturza, în privinţa ilegalităţilor comise de acesta la Azilul Elena Doamna. După cât aflăm, chiar mai mulţi deputaţi din majoritate sunt decişi de a critica măsurile ilegale luate de d. Sturza. D. Radu Mihaiu, ministrul de interne, va depune astăzi Camerei o cerere de credit de o sută de mii de lei, cu care să se cumpere porumb spre a veni în ajutorul țăranilor lipsiți de mijloace, din cauza ultimei secete. LAPTA Din sorginte sigură aflăm că regele a cerut er, de la ministerul de război, să l i se trimeată dosarele în privinţa furnizării cimentului de la fortificaţii. Cel puţin şefului suprem al armatei nui se va refuza aceste dosare. Este adevărat că d. Sturza stărueşte mult pe lângă regele şi regina de a nu se afla în ţară în timpul alegerilor generale. In cele din urmă se crede că atât regele cât şi regina vor fi înduplecaţi a pleca. TELEGRAME “Roma, 6 Decembre. — Se anunţă din Cair agenţiei Ştefani, după nişte ştiri sosite din Masuah, misiunea engleză ar fi ajuns să întâlnească pe Negusul ce se crede a fi actualminte la Asangiol. Roma, 6 Decembre. — Informaţiunile date de d. Crispi la camera deputaţilor, asupra cutremurului de pământ ce s’a simţit în Calabria, arată că 900 de case s’au dărâmat. La Besigniano sunt 22 morţi şi 60 răniţi. Pagubele trec peste un milion de franci. Londra, 6 Decembrie.—O depeşă adresată din Viena ziarelor englezeşti, asigură că concentrările trupelor ruseşti la graniţele germană şi austriacă urmează. Această ştire a avut o influenţă defavorabilă asupra burselor din Viena şi din Berlin. (Agenţia Havas) ULTIMUL CURIER Serviciul special al „Luptei“ -------Abdicarea prinţului Bulgariei ■ -Londra. După o depeşe din Berlin pe care „Standard“ o publică, prinţul Ferdinand de Coburg ar fi manifestat intenţia de a abdica dacă puterile vor continua de a refuza să -l recunoască. * • * -------Reichstagul german.— Berlin. In discuţiunea asupra procesului de budget. d. Bebel, deputat socialist, vorbind de cheltuelile ce se fac cu armata, a declarat că situaţiunea încordată în care se găseşte actualmnte Europa, provine din cauză că Germania a anexat Alsacia-Lorena. El a adăugat că viitorul rezbel va fi cel mai teribil din câtelumea a văzut, şi că în ziua în care el va fi declarat, mii de persoane, chiar cele mai bogate, vor face bancrută în Germania. D. Bebel a terminat declarând că naţiunea germană merge spre prăpastie! D. Windthorst a luat în urmă cuvântul şi a demonstrat că Germania trebue să facă economii dacă nu voeşte să dea faliment.* * * -------Conservatorii în Spania — Madrid Intr’o reuniune a conservatorilor, d. Canovas a espus care va fi linia de conduită a opoziţiunei în timpul viitoarei sesiuni a Cortezilor. Se va vota contra tuturor reformelor politice şi militare; se va cere numirea unei comisiunii pentru a studia situaţiunea agricolă şi comercială. Cât despre politica exterioară, d. Canovas critică guvernul care câteodată se arată slab, şi câteodată face demonstraţii imprudente, cum de curânnd a fost aceea cu revendicarea insulei Peregil. ţat că tentative insurecţionale se produce la Paris, că ele foarte probabil vor reuşi, în tot cazul că ele vor avea inevitabil un răsunet funest asupra populaţiunii uvrieredja atât de agitată, din capitala Angliei. Se pare însă că cu toate aceste insinuări, ambasadorul german n’a putut smulge lordului Salisbury vr’un oarecare angajament Pe lângă că Anglia este puţin dispusă de a lua o parte activă în cestiunele continentale, Foreign Office are neîncetat pe inimă procedările Germaniei în insulele Samoa. EDIŢIA I-la In cercurile militare se vorbeşte că regele stărueşte mult, ca fostul ministru de rezbel generalul Al. Angelescu, să fie pus în retragere la pensie. Din cauza însă a ultimelor scandaluri petrecute în Cameră, cu ocazia retragerea generalului de la minister, această punere în retragere a trebuit să fie amânată, pentru a nu se zice de opoziţie că generalul s’a retras silit fiind. „ D-na Radu Mihaiu, ministru de interne, a declarat către mai mulţi deputaţi din majoritate că nu ştie ce să facă, căci nu i se lasă mâna liberă în a lua măsurile cuvenite în contra opoziţiei. Ministrul de interne a declarat că dacă n’ar fi împedicat de nimeni, ar şti ce să facă pentru a face pe opoziţie a nu se prezenta nici la aceste alegeri. Regele a primit ieri o lungă telegramă în privinţa mersului sănătăţei principelui moştenitor al Germaniei. Ştirile sosite în această privinţă par a fi mult mai bune ca înainte. §§ Curtea de casaţie n’a înaintat încă pănă acuma raportul său asupra proectuluî pentru organizarea magistraturei. Acest raport este deja terminat dar el trebue înainte de a fi trimes ministrului să fie discutat de Curte în secţiuni unite. După cât aflăm d. I. C. Brătianu este decis de a nu lua parte de loc în Cameră la discuţia răspunsului la mesagiul tronului. Domnia sa va lua cuvântul numai la Senat, la ultimul paragraf al mesagiului. Tot aşa a făcut şi în anul trecut. Primul ministru a dat ordin conducătorilor majorităţeidin Cameră, de a face ca mult până Sâmbătă seara să se termine cu discuţiunea răspunsului la mesagiul tronului, căci, ar fi zis dânsul, guvernul n’are mult timp de pierdut. Aflăm că mai multe persoane în legătură cu poliţia capitalei, sunt decise de a crea o societate cooperativă a meseriaşilor şi comercianţilor din ţară. Aceasta se face pentru a izbi în d. Butculescu, actualul preşedinte al societăţii cooperative, care are nenorocirea de a nu fi colectivist. -------Austria şi Rusia.— Viena. Afirmările ziarului Post, cum că atât la Viena cât şi la Pesta, se accentuiază o mişcare în favoarea unei apropieri a Austriei de Rusia se adevereşte. Toate organele oficioase din Viena, spun că Austria niciodată nu va face război din cauza Bulgariei. „Pentru ca Austria să ia armele, zice un „organ oficios, ar trebui ca Rusia să întreprindă de a ridica pe Slavii din Monarchie“. Aceasta este și opiniunea guvernului. Să remarcă mult articolul care a apărut în Pester Lloyd, organul presidentului consiliului ungar, prin care se zice că Austro- Ungaria n'are intenţie de a combate influenţa rusă în Bulgaria Dispoziţiunile lumei oficiale şi a opiniuneî publice, sunt actualmente favorabile unei înţelegeri cu Rusia asupra chestiune! bulgare, înţinegere care ar putea servi de bază la un acord mult mai important. ------ Intrigile Germaniei.— Londra Din momentul ce criza preşidenţială s’a declarat în Franţa, ambasadorul Germaniei a întrigat mult pe lângă lordul Salisbury pentru a ’l decide să intre în alianţa austro-italo-germană. Reprezentatul Germaniei a exagerat situaţiunea interioară a Franţei, el a dat ca sigur venirea la putere a unui partid care ar căuta, în unire cu Rusia, a provoca un mare rezbel desastros pentru interesele comerciale ale Engliterei. In fine el a anunţ Aflăm că negocierile cu Serbia pentru încheierea convenţiei comerciale sunt aproape terminate. După cât ni se comunică, până acum cel puţin nu s’a ivit nici o neînţelegere între ambele părţi contractante şi se speră că în acest mod se vor termina negocierile. § Ministrul de externe d. Ferikidi acordă azi după ameazi la acest minister audienţe la personalul diplomatic din capitală. Mercurea a fost fixată pentru aceste recepţiuni. „ Pe ziua de 1 Decembre se vor crea cele patru companii de geniu din care două la regimentul 1 şi celelalte două la regimentul al 2 din Focşani. In curând aflăm că se va da un drapel regimentului al 2 din Focșani care este creat din nou. 3 La ministerul industriei se ocupă cu activitate pentru elaborarea unui proect de lege, relativ la instituirea Caselor de credit industrial în sensul Creditelor agricole. Acest proect va fi supus peste câteva zile Camerei. Guvernamentalilor le este tare frică ca în colegiul I din Capitală, să nu fie bătuţi şi mai cu seamă daca d. G. Vernescu îşi va pune candidatura. Pentru aceasta, se va alege, după cât aflăm, zilele acestea un comitet de mai multe persoane, care să înceapă să lucreze a câştiga cât mai multe voturi în acest colegiu. Mai mulţi deputaţi din majoritate au declarat că vor împedica pe d. Fleva de a-şi desvolta interpelarea sa în afacerea Andronic. Prefectul majorităţii este că această interpelare atinge persoane cari nu fac parte din Cameră şi prin urmare în imposibilitate de a se apăra. Poziţiunea d-lui Moruzi ca prefect al poliţiei capitalei pare a fi din nou tare sdruncinată. Erî seară mai mulţi deputaţi II criticau într’un mod puternic, într’un cerc restrâns. Afară de această chiar d. Radu Mihaî a început de câteva zile să’i poarte din nou sâmbetele, căci se pare că d. Radu Mihaiu a pus să spioneze pe d. Moruzi. ULTIMA ORA AGENTIA LIBERA Berlin, 6 Decembre.—Ziarul oficios din Post denunţă înarmările Rusiei în contra Austriei. Bursa a scăzut într’un mod simţitor în urma sgomotului ce s’a răspândit că Ministerul de Resbel ar fi zis că resbelul cu Rusia este în fiecare moment posibil. Bruxelles, 6 Decembre. — Negocierile pentru împrumutul B Isar n’au reuşit. Grupul bancherilor s’a desfiinţat. Petersburg, 6 Decembre.—Se zice că în teatrul Maria, unde merge ţarul, s’a găsit ascuns o cantitate de dinamită. Paris 6 Decembrie.— Ziarele anunţă că la 10 Noembrie trecut/ d. de Bismarck ar fi adresat miniştrilor plenipotenţiari ai Germaniei în străinătate o circulară redactată într’un ton foarte autoritar şi în care se zicea că în cazul când împăratul Wilhelm, împărăteasa Augusta şi principele imperial ar muri, forţa imperiului German ar rămâne independentă de persoane or cât de sus ar fi puse. Această circulare, zic ziarele, ar fi provocat o vie mişcare în corpul diplomatic german şi o adevărată indignare în cercurile Curţei din Berlin. La Tiena, în cercurile Curţii, s’ar fi produs de asemenea o mare mişcare. Girant responsabil: I. C. Bacalbafa. SURZENIA Recomandămi cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie, Microphonul auricular imperceptibil inventat de d. doctor Maine din Paris. Acest preţios instrument acustic este aprobat de Academia de medicină din Paris şi a obţinut medalii de aur la expoziţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditiv, se pune şi se scoate după voe, permite de a lua parte la o convorbire generală, redă organului celui mai rebel funcţiunile sale şi vindecă sbârmiturile. Se poate zice despre microphonul auricular că el este pentru urechi ceea ce sunt ochelarii pentru ochi. Aceste resultate sunt dobândite fără remedii şi fără operaţiuni şi aparatul nu pricinueşte nici supărare nici durere. Sa primeşte franco prin poştă împreună cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal sau un ceh de 50 franci la inventator, d. doctor MAINE, 142 Rue Legendre Paris. Subsemnatul aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că are un grădinar bun sperat, cu cunoştinţă în Pomologie, flori şi zarzavaturi D-nii amatori având trebuinţă de un asemenea grădinar, se vor adresa la subsemnatul George loanid, Str. Polonă No. 140. Atragem atenţiunea anunciului din pag. IV a magazinului „La Luvru din Paris.11