Lupta, noiembrie 1887 (Anul 4, nr. 386-410)

1887-11-26 / nr. 407

, mulţi membrii din majoritate lipsesc. Eu ştiţi că în primul an al acestui Senat s-a discutat de­odată în Cameră şi Senat, a­­tunci am protestat contra acestui sistem ce e în contra uzurilor constituţionale, am vă­zut cu bucurie că aţi revenit asupra ace­lui sistem. Vă cer dar să respectaţi votul de erl şi să aşteptăm cu discutarea răs­­punsului până se va termina în Cameră. Beizadeaua răspunde că erl s’a amânat fiind­că nu era primul ministru, azi venind, pentru ca să nu se piardă timpul să se în­ceapă discuţia. D. Ion Brătianu. — Ordinea zilei se poate schimba în unire cu ministerul şi majori­tatea. D-voastră veţi veni cu toţii mâine şi veţi discuta, căci nu se va termina azi discuţia. D. D. Giani cere să se amâne discuţia până mâine căci azi e imposibil să vor­bească nefiind pregătiţi,"căci ştiam votul de e­l. Beizadeaua cere să se discute azi. ^ Să cere închide­rea discuţiei. D. G. Mârzescu cere din nou să se a­­mâne discuţia, căci alt­fel să calcă regula­mentul, şi opoziţia nu va putea vorbi. Discuţia să închide. Discutarea răspunsului D. Polizu-Mic­unescu dă citire răspun­sului la adresă. Discursul­­lui Gr. Sturza D. Gr. Sturza.—Spune că fiind în aju- , nul alegerilor, trebue să cerem prin răs­­­punsul la Mesagiu alegeri libere. Și nu putem ajunge să avem alegeri libere de­cât dacă vom avea un alt minister pe timpul alegerilor. Eu sunt sigur că par­tida liberală cu toate greoaiele ce a făcut, şi cu toate că s’a bazat în alegeri pe administraţie, tot va avea majoritatea, căci are drept sprijin spiritul democratic din ţară. Doi oameni au dat dovadă că ştie să respecte libertatea alegerilor. Epureanu şi Ioan Ghica, HU Guvernul actual, va întrebuinţa conrup­­ţia, scandalul, ca să reuşească. Şi va face scandaluri, fiind­că şi opoziţia se va pro­voca dacă va fi tot acest guvern. D-sa îşi reaminteşte propunerea de a se da pu­terea pe timpul alegerilor unei comisii, compusă din membrii de la casaţie, etc., propunere pe care a făcut-o şi anul trecut Acesta este ultimul remediu la care re­curge. Discursul d-lui D. Brătianu D. D. Brătianu. Spune că ştia că era vorba să nu să discute azi răspunsul, dar acum e surprins văzând că a început a­ Discursul d-lui D. Sturza D. D. Sturza, ministrul Cultelor, începe prin a spune că d-na D. Brătianu ’şi a ter­minat discursul făcând apel la prelaţi şi senatori să scape ţara de anarchie, eu zic, zice d-sa, să o scape de anarchia care vrea să vie la putere. Reptila spune că se miră cum îndrăz­neşte d. D. Brătianu să spue că nu sunt libertăţi. Nimeni nu v-a împedicat să mer­geţi până a vă împărţi manifestul în Ca­meră. D-voastră d-le Brătiene, ar trebui să spuneţi adevăru, căci sunteţi bătrân şi în curând veţi avea a vă da seama înain­tea lui Dumnezeu. Dacă nu veniţi la putere, e că sunteţi desbinaţi, că nu vă înţelegeţi în partidul d-voastră multiculor (aplause colectiviste). D-sa găseşte că la lucrări publice, fi­nanţe, armată, instrucţie etc. lucrurile merg perfect de bine. In privinţa stărei economice reptila spune că ea e grea peste tot, căci de 50 de ani toată lumea nu s’a ocupat de cât de fabrice ne­glijând agricultura. Aţi venit să faceţi apel la prelaţi să ia parte la războiul ce voiţi să faceţi d-voas­tră, biserica ortodoxă nu ia spada, ea merge cu cuvântul şi sfatul blând, alta e biserica care ia spada. Şi Camerile şi ţara şi regele sunt liberi să ne spue duceţi-vă d’aci. Nimeni nu-i o­­preşte d’a face aceasta. Cu d-v. alt­fel stau însă lucrurile. D-v. cereţi guvernu fără să aveţi o majoritate ci fiind că sunteţi în mi­noritate. Ţara nu vă poate însă da pute­rea căci nu ştie ce vreţi. Alegerile, zice d-sa, se vor face libere fiind­că aşa vrea ţara, s’a dus vremile când se putea influenţa cetăţenii, şi aceasta mai ales de când s’a votat modificarea­ Consti­tuţiei. D-sa combate guvernul neutru, fiind­că numai o ţară umilită poate să ceară un gu­vern spălăcit. Ţara vrea ca toţi oamenii politici să spue ce sunt şi ce vor, şi mai vrea să fie consecinţe. La alegerile viitoare ţara se va pronunţa. Noi dorim ca să nu să mai abţie onorabilii opozanţi, căci a­­ceasta înseamnă negaţiunea patriotismului, neîncrederea în sine. Să poftească opo­ziţia la alegerile viitoare, şi va pune în sfârşit capul supt evanghelie, căci va fi nevoită să recunoască constituţia ţă­rei (aplause colectiviste). Beizadeaua. Pun la vot închiderea dis­cuţii ne mai fiind nimeni înscris. D-na D. Giani. Eu vrei să vorbesc, dar azi nu pot. Beizadeaua. Veţi vorbi la discuţia pe paragrafe. Discuţia să închide. Respunsul să ia în consideraţie. Şedinţa să ridică la orrele 5. Reporter- a­ceastă discuţie. Beizadeaua. Cestiune tranşată. . Da ! Cum să tranşază toate. D. D. Brătianu arată cum guvernul face totul numai ca să falsifice alegerile, de ju­­deţele în stăpânirea unor oameni, pe cari d-sa ’i numeşte căpitani, acestora le este totul permis. Toate se fac prin ei, conce­siuni, furnituri, tot, tot, numai alegerile să -ă iasă pe placul guvernului. Activitatea parlamentară e nulă, nimeni nu să gândeşte la votul care -i dă. Indigenatele se votează cu ochii închişi şi toţi sunt scutiţi de stagiu, legile trec nestudiate, şi chiar dacă le votăm nu le execută nimeni, sau le execută fie­care cum îl convine. Am vorbit, zice d-sa, cu d. Polizu. Îi sp­u­neam mai zilele trecute că a îmbătrânit, dar după ce am cetit răspunsul redactat de d sa am constatat că ne-am înşelat, a­­cesta e parfum de flori, boboci de tran­dafiri, (Ilaritate). Nu voiui combate nici susţine răspunsul căci el nu e de­cât o parafrază a mesa­­giului. Şi vă declar că nu vorbesc aci pen­tru d-voastră ştiu că nu vă veţi schimba, vorbesc pentru ca să audă regele în ce stare ne aflăm, d­ar uşile lui le-a închis guver­nul. Ţara suferă, şi e destul ca un nebun chir să ridice un steag şi toată ţărănimea se va lua după el, vă veţi lua şi d­v. de v. frică, şi atunci nu ştiă ce se­ va întâmpla. Luând apoi toate ministerele pe rând a­­rată că peste tot domneşte desordinea şi risipa. La lucrările publice s'a perdut ba­nii cu cumpărarea materialului pentru căile Înguste. La justiţie lucrurile merg tot aşa de răft : judecătorii dau hotărârile după poruncă. ^ Cum instrucţia stăm într’o stare de anarhie, s’au luat fetele de la Azil şi s’au băgat în mănăstiri fiind­că au îmbătrânit călugă­riţele. La rezbel de şi vedem uniforme stră­lucite, fi»*, etc. lucrurile merg rău, să spun lucruri înspăimântătoare. Dar cu toate acestea guvernul ţine să stea cu ori­ce preţ la putere. Să petrece lucruri uimitoare. D-nu Stă­­tescu a spus aici că noi nu mai avem dreptu la protecţia legilor, aceasta nu ne miră căci ce să întâmplă cu noi să întâmplă cu toată ţară. Eu vă spun însă că voi­ cere ca după lege să vă primiţi răsplata. D-sa arată că primul-ministru ’şi-a dat şi un moştenitor pe d-na Radu­ Mihaiu, Bou­langer al României, personificarea onesti­­tăţei. Şi’i trebue primului-ministru un om tânăr, care să aibă şi popularitate, de a­­ceea nu poate să fie d-nu Stătescu nici Sturdza. D nu Brătianu după ce spune că guver­nul a pus genuchii pe pieptul ţărei să a­­dresează senatorilor, cerându-Ie să le fie milă de ţară şi să se gândească la viitor. D-sa termină făcând apel la popii din Se­nat să răspundă la suferinţele ţărei şi să­­ se roage pentru neamul acesta.­­■ Partea finală a discursului d-lui D. Bră­tianu a produs o adâncă im­presie. INFORMAŢIUIÎI Iată textul interpelărei d-luî N. Fleva, anunţată în şedinţa de erî Am onoare a adresa următoarea in­terpelare : Interpelez pe d-niî miniştrii de interne şi de justiţie asupra unei asociaţiunî vaste de escrochî organizată ca o adevă­rată Cameră cu participarea agenţilor au­torităţii şi a şefului poliţiei din Bucu­reşti, pusă subt patronagia unor înalţi demnitari ai statului şi cu pasivitatea justiţiei, întreb în special pe d-l Ministru al justiţiei: pentru ce nu s’au urmărit agen­ţii autorităţei denunţaţi în public, şi pentru ce chiar în privinţa celor urmă­riţi afacerea a stat la rechizitor fără a i se da urmare? N. Fleva Ni se spune că d. Carp a decla­rat că s’ar uni cu opoziţia­ unită, nu­mai în cazul când partidul conser­vator ar recunoaşte şi ar primi­ re­vizuirea constituţiei şi apanagiile. „ In faţa infamiei ce a comis Se­natul în unire cu guvernul, d-na G. Mârzescu n’a mai voit să ia cuvân­tul. Astăzi însă credem că va lua cuvântul. Mai mulţi membrii ai o­­poziţiei stărite de d-sa să ia cuvân­tul. Dacă va lua cuvântul, putem afirma că va fi foarte violent, căci e iritat de scandalul ne mai auzit ce s’a comis erî.­­ D. Gr. Cozadini va interpela astă­zi pe d. Sturza, în privinţa ilegalită­ţilor comise de acesta la Azilul Elena Doamna. După cât aflăm, chiar mai mulţi deputaţi din majoritate sunt decişi de a critica măsurile ilegale luate de d. Sturza.­­ D. Radu Mihaiu, ministrul de in­terne, va depune astăzi Camerei o cerere de credit de o sută de mii de lei, cu care să se cumpere po­rumb spre a veni în ajutorul țăra­­nilor lipsiți de mijloace, din cauza ultimei secete.­­ LAPTA Din sorginte sigură aflăm că re­gele a cerut er, de la ministerul de război, să l i se trimeată dosarele în privinţa furnizării cimentului de la fortificaţii. Cel puţin şefului suprem al arma­tei nu­­i se va refuza aceste dosare.­­ Este adevărat că d. Sturza stă­­rueşte mult pe lângă regele şi re­gina de a nu se afla în ţară în tim­pul alegerilor generale. In cele din urmă se crede că atât regele cât şi regina vor fi înduple­caţi a pleca. TELEGRAME “Roma, 6 Decembre. — Se anunţă din Cair agenţiei Ştefani, după nişte ştiri so­site din Masuah, misiunea engleză ar fi a­­j­uns să întâlnească pe Negusul ce se crede a fi actualminte la Asangiol. Roma, 6 Decembre. — Informaţiunile date de d. Crispi la camera deputaţilor, a­­supra cutremurului de pământ ce s’a sim­ţit în Calabria, arată că 900 de case s’au dărâmat. La Besigniano sunt 22 morţi şi 60 răniţi. Pagubele trec peste un milion de franci. Londra, 6 Decembrie.—O depeşă adre­sată din Viena ziarelor englezeşti, asigură că concentrările trupelor ruseşti la grani­ţele germană şi austriacă urmează. Această ştire a avut o influenţă defavo­rabilă asupra burselor din Viena şi din Berlin. (Agenţia Havas) ULTIMUL CURIER Serviciul special al „Luptei“ -------Abdicarea prinţului Bulgariei ■ -Londra. După o depeşe din Berlin pe care „Standard“ o publică, prinţul Ferdi­nand de Coburg ar fi manifestat in­tenţia de a abdica dacă puterile vor continua de a refuza să -l recunoască. * • * -------Reichstagul german.— Berlin. In discuţiunea asupra procesului de bud­get. d. Bebel, deputat socialist, vorbind de cheltuelile ce se fac cu armata, a declarat că situaţiunea încordată în care se găseşte actualm­nte Europa, provine din cauză că Germania a anexat Alsacia-Lorena. El a adăugat că viitorul rezbel va fi cel mai teribil din câte­­lumea a văzut, şi că în ziua în care el va fi declarat, mii de persoane, chiar cele mai bogate, vor face bancrută în Germania. D. Bebel a terminat declarând că naţiu­nea germană merge spre prăpastie! D. Windthorst a luat în urmă cuvântul şi a demonstrat că Germania trebue să facă economii dacă nu voeşte să dea fali­ment.* * * -------Conservatorii în Spania — Madrid Intr’o reuniune a conservatorilor, d. Ca­­novas a espus care va fi linia de conduită a opoziţiunei în timpul viitoarei sesiuni a Cortezilor. Se va vota contra tuturor re­formelor politice şi militare; se va cere numirea unei comisiunii pentru a studia si­tuaţiunea agricolă şi comercială. Cât des­pre politica exterioară, d. Canovas critică guvernul care câte­odată se arată slab, şi câte­odată face demonstraţii imprudente, cum de curânnd a fost aceea cu revendi­carea insulei Peregil. ţat că tentative insurecţionale se produce la Paris, că ele foarte probabil vor reuşi, în tot cazul că ele vor avea inevitabil un răsunet funest asupra populaţiunii uvriere­dja atât de agitată, din capitala Angliei. Se pare însă că cu toate aceste insinuări, ambasadorul german n’a putut smulge lor­dului Salisbury vr’un oare­care angajament Pe lângă că Anglia este puţin dispusă de a lua o parte activă în cestiunele con­tinentale, Foreign­ Office are neîncetat pe inimă procedările Germaniei în insulele Samoa. EDIŢIA I-la In cercurile militare se vorbeşte că regele stărueşte mult, ca fostul ministru de rezbel generalul Al. An­­gelescu, să fie pus în retragere la pensie. Din cauza însă a ultimelor scan­daluri petrecute în Cameră, cu oca­zia retragerea generalului de la mi­nister, această punere în retragere a trebuit să fie amânată, pentru a nu se zice de opoziţie că generalul s’a retras silit fiind. „ D-na Radu Mihaiu, ministru de interne, a declarat către mai mulţi deputaţi din majoritate că nu ştie ce să facă, căci nu i se lasă mâna liberă în a lua măsurile cuvenite în contra opoziţiei. Ministrul de interne a declarat că dacă n’ar fi împedicat de nimeni, ar şti ce să facă pentru a face pe o­­poziţie a nu se prezenta nici la a­­ceste alegeri.­­ Regele a primit ieri o lungă tele­gramă în privinţa mersului sănătă­­ţei principelui moştenitor al Germa­niei. Ştirile sosite în această privinţă par a fi mult mai bune ca înainte. §§ Curtea de casaţie n’a înaintat încă pănă acuma raportul său asupra pro­­ectuluî pentru organizarea magistra­­turei. Acest raport este deja terminat dar el trebue înainte de a fi trimes ministrului să fie discutat de Curte în secţiuni unite.­­ După cât aflăm d. I. C. Brătianu este decis de a nu lua parte de loc în Cameră la discuţia răspunsului la mesagiul tronului. Domnia sa va lua cuvântul nu­mai la Senat, la ultimul paragraf al mesagiului. Tot aşa a făcut şi în anul trecut.­­ Primul ministru a dat ordin con­ducătorilor majorităţei­­din Cameră, de a face ca mult până Sâmbătă seara să se termine cu discuţiunea răs­punsului la mesagiul tronului, căci, ar fi zis dânsul, guvernul n’are mult timp de pierdut.­­ Aflăm că mai multe persoane în legătură cu poliţia capitalei, sunt de­cise de a crea o societate coo­perativă a meseriaşilor şi comerci­anţilor din ţară. Aceasta se face pentru a izbi în d. Butculescu, actualul preşedinte al societăţii cooperative, care are ne­norocirea de a nu fi colectivist. -------Austria şi Rusia.— Viena. Afirmările ziarului Post, cum că atât la Viena cât şi la Pesta, se accentuiază o mişcare în favoarea unei apropieri a Aus­triei de Rusia se adevereşte. Toate organele oficioase din Viena, spun că Austria nici­odată nu va face război­­ din cauza Bulgariei. „Pentru ca Austria să ia armele, zice un „organ oficios, ar trebui ca Rusia să în­treprindă de a ridica pe Slavii din Mo­narchie“. Aceasta este și opiniunea guvernului. Să remarcă mult articolul care a apărut în Pester Lloyd, organul presidentului consi­liului ungar, prin care se zice că Austro- Ungaria n'are intenţie de a combate in­fluenţa rusă în Bulgaria Dispoziţiunile lumei oficiale şi a opiniu­­neî publice, sunt actualmente favorabile unei înţelegeri cu Rusia asupra chestiune! bulgare, înţinegere care ar putea servi de bază la un acord mult mai important. ------ Intrigile Germaniei.— Londra Din momentul ce criza preşidenţială s’a declarat în Franţa, ambasadorul Germaniei a întrigat mult pe lângă lordul Salisbury pentru a ’l decide să intre în alianţa aus­­tro-italo-germană. Reprezentatul Germaniei a exagerat si­tuaţiunea interioară a Franţei, el a dat ca sigur venirea la putere a unui partid care ar căuta, în unire cu Rusia, a provoca un mare rezbel desastros pentru interesele co­merciale ale Engliterei. In fine el a anun­ţ Aflăm că negocierile cu Serbia pentru încheierea convenţiei comer­ciale sunt aproape terminate. După cât ni se comunică, până acum cel puţin nu s’a ivit nici o neînţelegere între ambele părţi con­tractante şi se speră că în acest mod se vor termina negocierile. §­ Ministrul de externe d. Ferikidi acordă azi după ameazi la acest minister audienţe la personalul di­plomatic din capitală. Mercurea a fost fixată pentru a­­ceste recepţiuni. „ Pe ziua de 1 Decembre se vor crea cele patru companii de geniu din care două la regimentul 1 şi cele­l­alte două la regimentul al 2 din Focşani. In curând aflăm că se va da un drapel regimentului al 2 din Foc­șani care este creat din nou. 3 La ministerul industriei se ocupă cu activitate pentru elaborarea u­­nui proect de lege, relativ la insti­tuirea Caselor de credit industrial în sensul Creditelor agricole. Acest proect va fi supus peste câte­va zile Camerei.­­ Guvernamentalilor le este tare frică ca în colegiul I din Capitală, să nu fie bătuţi şi mai cu seamă daca d. G. Vernescu îşi va pune can­didatura. Pentru aceasta, se va alege, după cât aflăm, zilele acestea un comitet de mai multe persoane, care să în­ceapă să lucreze a câştiga cât mai multe voturi în acest colegiu.­­ Mai mulţi deputaţi din majoritate au declarat că vor împedica pe d. Fleva de a-şi desvolta interpelarea sa în afacerea Andronic. Prefec­tul majorităţii este că a­­ceastă interpelare atinge persoane cari nu fac parte din Cameră şi prin urmare în imposibilitate de a se apăra.­­ Poziţiunea d-lui Moruzi ca prefect al poliţiei capitalei pare a fi din nou tare sdruncinată. Erî seară mai mulţi deputaţi II criticau într’un mod puternic, într’un cerc restrâns. Afară de această chiar d. Radu Mihaî a început de câte­va zile să’i poarte din nou sâmbetele, căci se pare că d. Radu Mihaiu a pus să spi­oneze pe d. Moruzi. ULTIMA ORA AGENTIA LIBERA Berlin, 6 Decembre.—Ziarul oficios din Post denunţă înarmările Rusiei în con­tra Austriei. Bursa a scăzut într’un mod simţitor în urma sgomotului ce s’a răspândit că Ministerul de Resbel ar fi zis că resbelul cu Rusia este în fie­care moment posibil. Bruxelles, 6 Decembre. — Negocierile pentru împrumutul B Isar n’au reuşit. Gru­pul bancherilor s’a desfiinţat. Petersburg, 6 Decembre.—Se zice că în teatrul Maria, unde merge ţarul, s’a gă­sit ascuns o cantitate de dinamită. Paris 6 Decembrie.— Ziarele a­­nunţă că la 10 Noemb­rie tre­cut/ d. de Bismarck ar fi adre­sat miniştrilor plenipotenţiari ai Germaniei în străinătate o circulară redactată într’un ton foarte autoritar şi în care se zicea că în cazul când împăra­tul Wilhelm, împărăteasa Au­gusta şi principele imperial ar muri, forţa imperiului German ar rămâne independentă de per­soane or cât de sus ar fi puse. Această circulare, zic ziarele, ar fi provocat o vie mişcare în corpul diplomatic german şi o adevărată indignare în cercu­rile Curţei din Berlin. La Tiena, în cercurile Curţii, s’ar fi produs de asemenea o mare mişcare. Girant responsabil: I. C. Bacalbafa. SURZENIA Recomandămi cu tot dinadinsul persoa­nelor lovite de surzenie, Microphonul au­ricular imperceptibil inventat de d. doc­tor Maine din Paris. Acest preţios instru­ment acustic este aprobat de Academia de medicină din Paris şi a obţinut me­dalii de aur la expoziţiunile internaţio­nale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditiv, se pune şi se scoate după voe, permite de a lua parte la o con­vorbire ge­nerală, redă organului celui mai rebel funcţiunile sale şi vindecă sbârm­i­­turile. Se poate zice despre microphonul auricular că el este pentru urechi ceea­ ce sunt ochelarii pentru ochi. Aceste resultate sunt dobândite fără re­medii şi fără operaţiuni şi aparatul nu pricinueşte nici supărare nici durere. Sa primeşte franco prin poştă împreună cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal sau un ceh de 50 franci la inventator, d. doctor MAINE, 142 Rue Legendre Paris. Sub­semnatul aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că are un grădinar bun spe­rat, cu cunoştinţă în Pomologie, flori şi zarza­vaturi D-nii amatori având trebuinţă de un asemenea grădinar, se vor adresa la sub­semnatul George loanid, Str. Polonă No. 140. Atragem atenţiunea anunciului din pag. IV a magazinului „La Luvru din Paris.11

Next