Lupta, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 436-459)

1888-01-28 / nr. 457

ANUL V. SERIA II.—No. 457. Un an 1/b an 3 luni 3 luni aSOHo^EnTE In tară In străinătate 15 JiiiiîL Sim­enii . 15 K K i) A C T I A ('aleii Victor­iot 34 și strada Academiei 18, în curte , 40 . 20 . 10 . 50 or VIITOAREA CAMERA RENTA AMORTISABILA „LUPTA" LA BACAU Alegerea colegialei III la Galaţi „Lupta la Iaşi“ O VIATA CRIMINALA Viitoar­ea Camera Perioada electorală s’a isprăvit. Astă­zi putem spune că s’a pipăit pulsul ţârei. Ştim foarte bine ce va să zică a pipăi pulsul ţărei, din punctul de vedere al moravurilor noastre electorale. Ştim, că marele alegător în ţară este ministrul de interne şi în fie­care judeţ, prefec­tul. Şi cu toate acestea voturile date de alegători opoziţiunei, în­cercarea ce a făcut ţara de a’şi a­­răta părerea şi d’a res­turn­a regi­mul actual, dovedeşte marea impo­pularitate a guvernului d-lui Bră­­tianu. Aproape nici o dată, în istoria noastră parlamentară, excepţia nu a derogat de atâtea ori de la re­gulă. Era ştiut că prin alegeri gu­vernul nu să poate răsturna, că în cel mai bun caz, 30 de opozanţi e maximum care putea să aibă par­lamentul. Astă­zi numărul de 50—60 al membrilor opoziţiunei, dovedeşte că s’a făcut o sforţare eroică de către alegători, ca să-şi exprime cuge­tul liber.—Spiritul de nemulţumire care există în ţară s’a manifestat, în alegerile cari s’au isprăvit. Şi ceea ce este mai semnificativ e faptul următor: Pe când membrii mai marcanţi ai opoziţiunei, aceia pe cari guvernul ÎIL combătea mai cu înverşunare, au reuşit, aproape toţi, să se aleagă, membrii marcanţi ai partidului de la putere sau au căzut definitiv, sau au fost aleşi în colegiul al III-lea, unde să ştie, că în general, admi­­nistraţiunea porunceşte. Pe când d-nii Panu, Eleva, Gră­­dişteanu, Blaramberg, Isvoranu, Du­mitru Brătianu, Palade, Nicorescu, Djuvara, Tache Ionescu, Lascar Ga­la­rgiu şi alţii mulţi, reuşiră să fie aleşi, membrii de ai partidului de la putere cad ca: Dumitrescu, Xe­­nopol, Gheorghian, Codrescu, Fun­­descu, sau sunt scoşi la colegiul al III-lea ca Stoicescu, Stanian, Sto­­lojan, Chiţu. Mai mult încă. Miniştrii ca Radu Mihaiu şi Stătescu, nici nu au îndrăznit să’şi pună candidatura în judeţe unde era umbră de o­­poziţie. Ştiţi unde­­şi-au pus can­didaturii miniştrii amândoi, cel de la interne şi cel de la justiţie ? La Tecuci d. Stătescu, în paşalâcul lui­­Fache Anastasiu, a căpătat unani­mitatea. Acolo însă şi un băţ, tot unanimitatea o căpăta. La Huşi, unde iarăşi aproape nu este opozi­­ţiune, şi acea care este e locală, d. Radu Mihaiu a putut să iasă. Să vede dar uşor cât de slabi să cred guvernamentalii de vreme ce nu au nici curagiul a înfrunta lupta. Lucru iarăşi vrednic de observat e pierderea totală sau aproape to­tală chiar a acelor judeţe cari să socoteau sigure şi devotate pentru partidul zis liberal. Ast­fel este cazul Ploeştilor, unde Stanian, primarul oraş a­lui şi omul care avea situaţiunea în judeţ, de abea a putut fi scos la colegiul III, am putea zice numit. Din toate aceste ce învăţătură putem scoate ? Credem că s’ar pu­tea trage încheerea că ţara cât este ea de păcătoasă, cât este de docilă şi supusă, totuşi în marginele pu­tinţei, şi chiar trecând peste aceste margini­­ ,şi-a arătat părerea în privinţa partidului şi guvernului de astă­zi. Cele cinci-zeci sau şase­ zeci de scaune căpătate de opoziţiune în Parlament, valorează de zece ori mai mult, de­cât cele o sută două­zeci şi atâtea luate de guvernamentali. Avînd în vedere gradul de inde­pendenţă şi de cultură morală al ţe­­rei, având în vedere că majoritatea alegătorilor atârnă de guvern şi ad­ministraţie, fie ca funcţionari, fie ca în legături de interese, cunoscînd câtă presiune stăpânirea exercită a­­supra alegătorilor, de sigur trebue să conchidem că alegătorii au fă­cut mai mult chiar de cât au putut. Ce să va întâmpla în viitoarea Cameră? Putea-va guvernul să stă­pânească cu’dânsa ? Ii va ajunge de abia cele două treimi ce a reuşit să capete ? E greu­ de-a da de pe acum un răspuns categoric. E de prevăzut însă că Camera care se va deschide peste câte­va zile nu va avea zile multe. Lupta e prea inegală între guvern şi opoziţiune. Pe de o­­parte avem majoritatea care ştie de­­abia să voteze şi să vocificeze, dar care nu are printre membrii ei a­­proape nici un om de talent sau vre-un orator. Pe de altă parte a­­vem opoziţii:nea care să alcătueşte aproape în total, din tot ce este mai marcant în ţară. O asemenea luptă inegală, de si­gur va hotărâ pe guvern într’un fel, sau să dizolve Camera sau’ să se retragă. Viitorul apropiat ne va spune ul­timul cuvânt. -------30000----­ Balotagiile colegiului III MEHEDINŢI Votanţi 547 Pnnc. Al. (Juza 250 opoz. I I. Sfcefiinescn 285 » } aleVl MUSCEL Votanţi 315 Anastasescu Ghica 255 eolecfc. ales Diamandi Nicolau GO indep. ----------—«rina-------­ SERVICIÜLTELEGRAFIC AGEHTTA HÄYÄS » Viena, 7 Februarie. — Camera deputaţilor. Mi­nistru de comerţ cere un credit de 1,600,000 fr. pentru construirea drumurilor de fier ale statului. Berlin, 7 Februarie.— Ziarele relevează marele efect produs de discursul d-lui de Bismarck şi con­stată că voinţa cancelarului precum şi a naţiunii este de a menţine pacea. St. Petersburg, 7 Februarie. —Discursul prin­ţului Bismarck a produs o impresiune liniştitoare. Rusia nevoind să atace pe nimeni, ia act de asi­gurările pactnice ale d-luî Bismarck şi neavând nici­ o intenţiune de a turbura pacea, ea se va o­­pune orî­cărui act venind de la o putere străină, care ar tinde să turbure liniştea. Berlin, 7 Februarie. — D. Bismarck primeşte din toate părţile Imperiului telegrame entusiaste cari îl felicită cu prilejul discursului său de ieri. Berlin, 7 Februarie. —Comisiunea bugetului din Reichstag a acceptat azi fără modificări proiectul privitor la un împrumut de­­780 milioane de mărci cerute de guvern pentru armată. Sofia, 7 Februarie — Prinţul şi principesa afi sosit la Sofia la 3 ore. Miniştrii, municipalitatea şi o mulţime numeroasă îi aştepta la gară. Da­mele au oferit Principesei buchete numeroase. Garnizoana forma gardul în strade, salutând cu urale numeroase sosirea Prințului. ----—**'■*«*-----­ IR DI TI­A­AJF IS KIA BUCUREŞTI, JUDI 28 IANUARIE 1888. AN­UNCIURI Anunciuri pe pagina III . . . .. IV . A SE A­DRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte . 1 leu­ linia . 25 bani . GLASUL CIFRELOR RESULTATE COLEGIULUI 11 . Continuam şi azî cu rezultatul alege­rilor şi anume, eu învie­ţăm­intele ce ne daţi datele statistice. Când am arătat ieri,­ colectiviştii, cu mijloacele lor de corupţie şi intimidare au dobândit aşa de puţine voturi în com­paraţie cu opoziţia la colegiul I-iu, e bine să vedem cum vorbesc cifrele pentru co­legiul al II-lea. Acest studiu e şi mai interesant cn cât avem a face cu populaţia oraşelor, care geme sub povara impozitelor puse de co­lectivişti. Suferinţele fiind mari şi rezul­tatul trebue să fie mai­­zdrobitor. Iată rezultatul colegiului II-lea. Acesta este rezultatul total negru pe alb, cum se zice. Să se observe bine că în două oraşe opoziţia n’a luptat, la Focşani şi la Tecuci, unde domiciliază vestiţii Tache Anastasia şi Săveanu. Diferinţa dar este în favoarea colecti­viştilor de 4219 voturi în toată ţara. Dacă acum scoatem din tabloul gene­ral voturile dobândite şi de opoziţie şi de colectivitate din Ilfov, de­oare-ce la co­legiul al II-lea n’a mai fost luptă în Bucu­­reş­ti atunci proporţia din ţara întreagă, afară de Bucureşti, să schimbă cu desăvîrşire. E chiar drept să scoatem Bucureştii din socoteală, de­oare­ce aici la colegiul al Il-lea, au votat cele 87 secţii poliţieneşti, plus funcţionarii primăriei şi ai ministe­­rielor. Să nu putem lua în serios cele 3000 de voturi din Bucureşti dobândite de guvernamentali să vede din faptul că cofetarul Rădulescu a dobândit cele mai multe glasuri, prin urmare ar trebui să fie considerat ca cel mai popular bărbat de stat al capitalei, lucru ce de­sigur nu i-a trecut prin gând. Prin urmare, să socotim voturile din ţară, afară de Bucureşti. Pentru colec­tivişti avem un total de glasuri dobân­dite în 29 oraşe de 6346 voturi, iar pen­tru opoziţie 5434 voturi. Diferinţa în mai mult dobândită de * —,_, guvernamentali la colegiul al II-lea al oraşelor ţârei este numai de 912 vo­turi. Grozavă lecţiune ! Când guvernul are un aşa formidabil aparat de ingerinţe în oraşe, când toată turma cuvîntătoare a lucrat cu desperare şi guvernul nu do­bândeşte în oraşele ţărei în favoarea sa de cât 912 voturi,­atunci nu maî zicem ca eri că este pe drojdii, din contră afirmăm cu datele statistice în mână că e pe dric!! ! Ne aducem aminte, că acum vr’o trei ani d-l G. Chiţu a zis că guvernul d-luî I. C. Brătianu e pe dric şi a avut mare dreptate. Alegătorii din colegiul l-lu­i al II-lea ’l-aîi apropiat de groapă. Da, guvernul d-luî I. C. Brătianu acum e la cimitir. Opoziţia lucrând unită e datoare a’l­­ ridica de pe dric cu mare evlavie şi a’l depune în groapă cu solemnitatea obici­nuită. De sigur ca P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler, va o­­ficia, iar popa Lefterie din Craiova ÎÎ va citi pogribania. Aleluia, aleluia, aleluia !!... Renta Amortisabilă­­i O întrebare pe care nu’șî-a pus’o la noi aproape nimenea este următoarea : pentru ce guvernul a adoptat ca mod de împrumut renta amortisabilă ? Pen­tru ce acest mod de a împrumuta şi nu altul ? Să vedem, în câte­va cuvinte, în ce consistă această operație . Prin modul acesta de împrumut statul să recunoşte debitor de un ca­pital mult mai mare de­cât acela pe care îl primeşte în realitate. Asupra aceleiaşi operaţii sunt tot­dea­una două capitaluri, un capital nominal şi al­tul real cam­ să deosibesc între ele în mod destul de simţitor. Să mă explic : Statul stabileşte şi fabrică hârtii de rentă amortisabilă care valorează 100 lei şi care poartă o dobândă de 5 la sută. Aceste hârtii însă el le vinde în piaţă nu pe valoarea nominală, ci pe valoarea de 80 lei, în cazul cel mai b­un, pe 85 ,sau 00, lei. Cu alte cuvinte, pentru o hârtie care valorează 100 lei el ia numai 90,85 sau 90 lei. Valoarea de 100 lei este cea nominală în această ope­raţie, iar ceea ce ia el efectiv pe fie­care rentă, este cea reală. Aceasta are loc când împrumută. Când vine timpul ca să plătească, atunci cifrele sunt răsturnate. El plă­teşte creditorilor nu ceea ce a luat, nu capitalul real, ci răspunde ceea ce nu a luat, adică capitalul nomi­nal. In loc de 80 sau 90 cât a luat el le plătește 100 lei. De aici ce urmează? Urmează că statul primește să fie dator cu o sumă care nu a luat’o. De altă parte do­­bînda de 5°/0 este fictivă, în reali­tate statul plătește o dobîndă mai mare, dobîndă care atârna de quan­­tumul la care s’a făcut emisiunea, aşa că dobîndă reală poate fi de 6, 6x/2 şi chiar 7°/0 pe când cea nominală şi fictivă este invariabil fixată la 5°/0, îşi poate închipui cine­va ce sar­cină absolut gratuită aduce acest fel de împrumut statului. Aşa, chiar luând de bune cifrele pe care colec­tiviștii ni le dau, să vede că guver­nul, în ultimii ani, împrumutând suma de 275 milioane, adică constituind pe stat debitor de această sumă, în rea­litate nu a luat de­cât 247 milioane, adică a încărcat bugetul cu o datorie gratuită de 28 de milioane ! Să pune întrebarea : care este ne­cesitatea ca statul să se recunoască debitor cu un capital mai superior de­cât acel ce în realitate a primit şi sub falacioasa dobândă oficială de 5 la sută să plătească o dobândă mai mare? Acest fel de împrumut care, re­cunosc, e întrebuinţat mai peste tot locul, îşi are explicaţie istorică. Iată originea lui: sub Guilom al III-lea şi sub regina Ana în Anglia legea în contra uzurei era de o ri­goare extremă, limita dobândei era fixată cu străşnicie la 5 la sută. Ce s’a întâmplat? S’a întâmplat că gu­vernul având nevoe de bani nu pu­tea pe acele vremi să găsească chiar el cu dobânda legală de 5 la sută. Şi atunci, pentru ca să încungiure prescripţia legei şi să poată împru­muta cu dobândă de 6 şi de 7 la sută fără a călca el singur legea, a adoptat procedarea ca să se recu­noască debitor de o sumă mai mare de­cât primea în realitate. Cu alte­­cuvinte, acest împrumut seamănă cu împrumuturile pe cari moş­tenitorii în perspectivă obicinuesc a le contracta pe la uzurari. Aceia îm­prumută 100 de lei şi dau bilete pentru 150 sau 500!... Din Anglia acest fel de împrumut a trecut pe continent, şi în fine co­lectiviştii ’l-au introdus în ţară la noi. Care să fie cauzele pentru cari co­lectiviştii ’l-au luat în aşa mare dra­goste ? Cauzele, sau maî bine motivele, le poate înţelege ori cine. Să indic câte­va. Mai întâiu de toate acest fel de împrumut dă loc, la­ emiterea lui, la posibilitatea deosebitelor gheşefte pa­triotice. Notaţi numai faptul că gu­vernul fixează cifra de emitere, el fixează dacă renta trebue aruncată în piaţă la cifra de 80, 85 sau altă cifră în loc de 100 nominal. Prin urmare, îşi poate închipui fie­care cum emi­terea de rentă, emiterea continuă dă ocazii minunate de speculă, de beneficiari, de operaţii, de bursă etc!... Să se mai noteze un lucru iarăşi important. In genere emiterea de rentă amortizabilă, cu capital nomi­nal deosebit de cel real, se face prin intermediarul bancherilor sau chiar a sindicate de bancheri. Aceştia se grăbesc de a se însărcina cu pla­sarea unor atari împrumuturi, fiind că...etare fp£rjnit de­ a­­ realiza în­semnate beneficiari ce decurg din deosebirea capitalului real şi nomi­nal, din cifra minimă la care să fa­ce emiterea şi care crescând prin ac­tivitatea lor, le vin, cum am zis, be­­neficiari însemnat. Prin urmare, guvernul colectivist, care are nevoe de a se împrumuta, a ales acest fel de împrumut care in­teresează pe bancheri şi care ii face să câştige mai mult, aceasta bine în­ţeles în detrimentul finanţelor Sta­tului. Dacă guvernul ar voi să adopte forma unui împrumut cinstit şi lim­pede, ar găsi el oare vecinie bancheri cari să se pună la dispoziţia lui şi să-i procure sumele necesare ? De­si­gur că nu, în tot cazul nu in toate zilele, aşa cum acum el face. Deci acest fel de împrumut mai are avantagiul de a pune pe colec­tivişti în contact vecinie cu bancherii... de la Berlin, Francfort etc. își poate lesne închipui ori­cine că acest avan­­tagiu nu e dintre cele mai mici !.... In fine, modul de împrumut de care mă ocup, mai are un avan­­tagiu, este ca el are aerul de a fi contractat în condiții bune, cu o do­bândă numai de 5°/0 ! Publicul, grosul publicului să uită in genere la denumirea fondurilor iar nu la dobânda reală. Această observaţie o făcea de mult un mi­nistru francez. Publicul vede şi aude că să emite rentă cu dobândă de 5 °/o. Aceasta este cu atât maî ade­vărat cu cât renta noastră plasându­­se maî toată în străinătate, publicul român nu este pus in poziţie de a-i cunoaşte mecanismul, nici chichiţele lui ascunse. Deci fiind­că avem şi noi o lege asupra dobânzei legale, şi fiind­că în trecut împrumuturile noastre să faceau cu 7, 8 şi 10 la sută, apoi colectiviştii aruncă praf în ochii pu­blicului purtându’i pe la nas necon­tenit împrumuturi numai cu 5 °­0 !... In rezumat, pe lângă avantaje reale pentru guvern şi colectivişti ce pre­zintă acest mod de împrumut — pe când pentru ţară el reprezintă pier­deri gratuite şi colosale cum s’a­re- Argeş 213 voturi Argeş 180voturi Bacău 278 55 Bacău 254 55 Botoşani192 55 Botoşani168 55 Brăila 220 55 Brăila 437­ Buzeu­ 219 55 Bac.eu 431 55 Coviril. 340 55 Civurluî 430 55 Dîmbo. 123­ Dîm­bov.1646 Dolj. 418 55 Dolj 460 55 Dorohoî155 55 Dorohoî 40 55 Fai­ci­ii 2009 Fălciîi 82 Gorj 77 55 Go­rj 92 55 Ialomiţa 28 55 Ialomiţa 171 55 Iaşi 467 55 Iaşi 564 55 Ilfov 3835 55 Ilfov 529 11 Mehed. 151 55 Meh­ed. 243 55 Muscel. 155 55 Muscel 48 55 Neamţ­i 287 55 Nisamţn 45 55 Oltu 149 55 O­lin 51 55 Prahova 270 55 Prahova 540 55 55 Putna 473 11 Polna 66 Romanaţî 203 55 Rifmanaţî 76 55 R-Sărat 178 n­ , 124 îl Roman *211 55 h­ o in an 89 55 Suceava 77 55 Suceava 38 51 Tecuci 221 55 Tecuci 00» Teleoriu 292 55 Teleorm 228 ;; Tu­tova 222 11 Tu­tova 244 55 Vasluiu 99 55 Vasl­uni 21» Vâlcea 235 ;; Vâlcea 65 55 Vlasca 253 55 Vlasca 149 55 Total 10,181n Total 5963 55

Next