Lupta, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 436-459)
1888-01-28 / nr. 457
ANUL V. SERIA II.—No. 457. Un an 1/b an 3 luni 3 luni aSOHo^EnTE In tară In străinătate 15 JiiiiîL Simenii . 15 K K i) A C T I A ('aleii Victoriot 34 și strada Academiei 18, în curte , 40 . 20 . 10 . 50 or VIITOAREA CAMERA RENTA AMORTISABILA „LUPTA" LA BACAU Alegerea colegialei III la Galaţi „Lupta la Iaşi“ O VIATA CRIMINALA Viitoarea Camera Perioada electorală s’a isprăvit. Astăzi putem spune că s’a pipăit pulsul ţârei. Ştim foarte bine ce va să zică a pipăi pulsul ţărei, din punctul de vedere al moravurilor noastre electorale. Ştim, că marele alegător în ţară este ministrul de interne şi în fiecare judeţ, prefectul. Şi cu toate acestea voturile date de alegători opoziţiunei, încercarea ce a făcut ţara de a’şi arăta părerea şi d’a resturna regimul actual, dovedeşte marea impopularitate a guvernului d-lui Brătianu. Aproape nici o dată, în istoria noastră parlamentară, excepţia nu a derogat de atâtea ori de la regulă. Era ştiut că prin alegeri guvernul nu să poate răsturna, că în cel mai bun caz, 30 de opozanţi e maximum care putea să aibă parlamentul. Astăzi numărul de 50—60 al membrilor opoziţiunei, dovedeşte că s’a făcut o sforţare eroică de către alegători, ca să-şi exprime cugetul liber.—Spiritul de nemulţumire care există în ţară s’a manifestat, în alegerile cari s’au isprăvit. Şi ceea ce este mai semnificativ e faptul următor: Pe când membrii mai marcanţi ai opoziţiunei, aceia pe cari guvernul ÎIL combătea mai cu înverşunare, au reuşit, aproape toţi, să se aleagă, membrii marcanţi ai partidului de la putere sau au căzut definitiv, sau au fost aleşi în colegiul al III-lea, unde să ştie, că în general, administraţiunea porunceşte. Pe când d-nii Panu, Eleva, Grădişteanu, Blaramberg, Isvoranu, Dumitru Brătianu, Palade, Nicorescu, Djuvara, Tache Ionescu, Lascar Galargiu şi alţii mulţi, reuşiră să fie aleşi, membrii de ai partidului de la putere cad ca: Dumitrescu, Xenopol, Gheorghian, Codrescu, Fundescu, sau sunt scoşi la colegiul al III-lea ca Stoicescu, Stanian, Stolojan, Chiţu. Mai mult încă. Miniştrii ca Radu Mihaiu şi Stătescu, nici nu au îndrăznit să’şi pună candidatura în judeţe unde era umbră de opoziţie. Ştiţi undeşi-au pus candidaturii miniştrii amândoi, cel de la interne şi cel de la justiţie ? La Tecuci d. Stătescu, în paşalâcul luiFache Anastasiu, a căpătat unanimitatea. Acolo însă şi un băţ, tot unanimitatea o căpăta. La Huşi, unde iarăşi aproape nu este opoziţiune, şi acea care este e locală, d. Radu Mihaiu a putut să iasă. Să vede dar uşor cât de slabi să cred guvernamentalii de vreme ce nu au nici curagiul a înfrunta lupta. Lucru iarăşi vrednic de observat e pierderea totală sau aproape totală chiar a acelor judeţe cari să socoteau sigure şi devotate pentru partidul zis liberal. Astfel este cazul Ploeştilor, unde Stanian, primarul oraş alui şi omul care avea situaţiunea în judeţ, de abea a putut fi scos la colegiul III, am putea zice numit. Din toate aceste ce învăţătură putem scoate ? Credem că s’ar putea trage încheerea că ţara cât este ea de păcătoasă, cât este de docilă şi supusă, totuşi în marginele putinţei, şi chiar trecând peste aceste margini ,şi-a arătat părerea în privinţa partidului şi guvernului de astăzi. Cele cinci-zeci sau şase zeci de scaune căpătate de opoziţiune în Parlament, valorează de zece ori mai mult, decât cele o sută douăzeci şi atâtea luate de guvernamentali. Avînd în vedere gradul de independenţă şi de cultură morală al ţerei, având în vedere că majoritatea alegătorilor atârnă de guvern şi administraţie, fie ca funcţionari, fie ca în legături de interese, cunoscînd câtă presiune stăpânirea exercită asupra alegătorilor, de sigur trebue să conchidem că alegătorii au făcut mai mult chiar de cât au putut. Ce să va întâmpla în viitoarea Cameră? Putea-va guvernul să stăpânească cu’dânsa ? Ii va ajunge de abia cele două treimi ce a reuşit să capete ? E greu de-a da de pe acum un răspuns categoric. E de prevăzut însă că Camera care se va deschide peste câteva zile nu va avea zile multe. Lupta e prea inegală între guvern şi opoziţiune. Pe de oparte avem majoritatea care ştie deabia să voteze şi să vocificeze, dar care nu are printre membrii ei aproape nici un om de talent sau vre-un orator. Pe de altă parte avem opoziţii:nea care să alcătueşte aproape în total, din tot ce este mai marcant în ţară. O asemenea luptă inegală, de sigur va hotărâ pe guvern într’un fel, sau să dizolve Camera sau’ să se retragă. Viitorul apropiat ne va spune ultimul cuvânt. -------30000---- Balotagiile colegiului III MEHEDINŢI Votanţi 547 Pnnc. Al. (Juza 250 opoz. I I. Sfcefiinescn 285 » } aleVl MUSCEL Votanţi 315 Anastasescu Ghica 255 eolecfc. ales Diamandi Nicolau GO indep. ----------—«rina------- SERVICIÜLTELEGRAFIC AGEHTTA HÄYÄS » Viena, 7 Februarie. — Camera deputaţilor. Ministru de comerţ cere un credit de 1,600,000 fr. pentru construirea drumurilor de fier ale statului. Berlin, 7 Februarie.— Ziarele relevează marele efect produs de discursul d-lui de Bismarck şi constată că voinţa cancelarului precum şi a naţiunii este de a menţine pacea. St. Petersburg, 7 Februarie. —Discursul prinţului Bismarck a produs o impresiune liniştitoare. Rusia nevoind să atace pe nimeni, ia act de asigurările pactnice ale d-luî Bismarck şi neavând nici o intenţiune de a turbura pacea, ea se va opune orîcărui act venind de la o putere străină, care ar tinde să turbure liniştea. Berlin, 7 Februarie. — D. Bismarck primeşte din toate părţile Imperiului telegrame entusiaste cari îl felicită cu prilejul discursului său de ieri. Berlin, 7 Februarie. —Comisiunea bugetului din Reichstag a acceptat azi fără modificări proiectul privitor la un împrumut de780 milioane de mărci cerute de guvern pentru armată. Sofia, 7 Februarie — Prinţul şi principesa afi sosit la Sofia la 3 ore. Miniştrii, municipalitatea şi o mulţime numeroasă îi aştepta la gară. Damele au oferit Principesei buchete numeroase. Garnizoana forma gardul în strade, salutând cu urale numeroase sosirea Prințului. ----—**'■*«*----- IR DI TIAAJF IS KIA BUCUREŞTI, JUDI 28 IANUARIE 1888. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III . . . .. IV . A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 și strada Academiei 18, în curte . 1 leu linia . 25 bani . GLASUL CIFRELOR RESULTATE COLEGIULUI 11 . Continuam şi azî cu rezultatul alegerilor şi anume, eu învieţămintele ce ne daţi datele statistice. Când am arătat ieri, colectiviştii, cu mijloacele lor de corupţie şi intimidare au dobândit aşa de puţine voturi în comparaţie cu opoziţia la colegiul I-iu, e bine să vedem cum vorbesc cifrele pentru colegiul al II-lea. Acest studiu e şi mai interesant cn cât avem a face cu populaţia oraşelor, care geme sub povara impozitelor puse de colectivişti. Suferinţele fiind mari şi rezultatul trebue să fie maizdrobitor. Iată rezultatul colegiului II-lea. Acesta este rezultatul total negru pe alb, cum se zice. Să se observe bine că în două oraşe opoziţia n’a luptat, la Focşani şi la Tecuci, unde domiciliază vestiţii Tache Anastasia şi Săveanu. Diferinţa dar este în favoarea colectiviştilor de 4219 voturi în toată ţara. Dacă acum scoatem din tabloul general voturile dobândite şi de opoziţie şi de colectivitate din Ilfov, deoare-ce la colegiul al II-lea n’a mai fost luptă în Bucureşti atunci proporţia din ţara întreagă, afară de Bucureşti, să schimbă cu desăvîrşire. E chiar drept să scoatem Bucureştii din socoteală, deoarece aici la colegiul al Il-lea, au votat cele 87 secţii poliţieneşti, plus funcţionarii primăriei şi ai ministerielor. Să nu putem lua în serios cele 3000 de voturi din Bucureşti dobândite de guvernamentali să vede din faptul că cofetarul Rădulescu a dobândit cele mai multe glasuri, prin urmare ar trebui să fie considerat ca cel mai popular bărbat de stat al capitalei, lucru ce desigur nu i-a trecut prin gând. Prin urmare, să socotim voturile din ţară, afară de Bucureşti. Pentru colectivişti avem un total de glasuri dobândite în 29 oraşe de 6346 voturi, iar pentru opoziţie 5434 voturi. Diferinţa în mai mult dobândită de * —,_, guvernamentali la colegiul al II-lea al oraşelor ţârei este numai de 912 voturi. Grozavă lecţiune ! Când guvernul are un aşa formidabil aparat de ingerinţe în oraşe, când toată turma cuvîntătoare a lucrat cu desperare şi guvernul nu dobândeşte în oraşele ţărei în favoarea sa de cât 912 voturi,atunci nu maî zicem ca eri că este pe drojdii, din contră afirmăm cu datele statistice în mână că e pe dric!! ! Ne aducem aminte, că acum vr’o trei ani d-l G. Chiţu a zis că guvernul d-luî I. C. Brătianu e pe dric şi a avut mare dreptate. Alegătorii din colegiul l-lui al II-lea ’l-aîi apropiat de groapă. Da, guvernul d-luî I. C. Brătianu acum e la cimitir. Opoziţia lucrând unită e datoare a’l ridica de pe dric cu mare evlavie şi a’l depune în groapă cu solemnitatea obicinuită. De sigur ca P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler, va oficia, iar popa Lefterie din Craiova ÎÎ va citi pogribania. Aleluia, aleluia, aleluia !!... Renta Amortisabilăi O întrebare pe care nu’șî-a pus’o la noi aproape nimenea este următoarea : pentru ce guvernul a adoptat ca mod de împrumut renta amortisabilă ? Pentru ce acest mod de a împrumuta şi nu altul ? Să vedem, în câteva cuvinte, în ce consistă această operație . Prin modul acesta de împrumut statul să recunoşte debitor de un capital mult mai mare decât acela pe care îl primeşte în realitate. Asupra aceleiaşi operaţii sunt totdeauna două capitaluri, un capital nominal şi altul real cam să deosibesc între ele în mod destul de simţitor. Să mă explic : Statul stabileşte şi fabrică hârtii de rentă amortisabilă care valorează 100 lei şi care poartă o dobândă de 5 la sută. Aceste hârtii însă el le vinde în piaţă nu pe valoarea nominală, ci pe valoarea de 80 lei, în cazul cel mai bun, pe 85 ,sau 00, lei. Cu alte cuvinte, pentru o hârtie care valorează 100 lei el ia numai 90,85 sau 90 lei. Valoarea de 100 lei este cea nominală în această operaţie, iar ceea ce ia el efectiv pe fiecare rentă, este cea reală. Aceasta are loc când împrumută. Când vine timpul ca să plătească, atunci cifrele sunt răsturnate. El plăteşte creditorilor nu ceea ce a luat, nu capitalul real, ci răspunde ceea ce nu a luat, adică capitalul nominal. In loc de 80 sau 90 cât a luat el le plătește 100 lei. De aici ce urmează? Urmează că statul primește să fie dator cu o sumă care nu a luat’o. De altă parte dobînda de 5°/0 este fictivă, în realitate statul plătește o dobîndă mai mare, dobîndă care atârna de quantumul la care s’a făcut emisiunea, aşa că dobîndă reală poate fi de 6, 6x/2 şi chiar 7°/0 pe când cea nominală şi fictivă este invariabil fixată la 5°/0, îşi poate închipui cineva ce sarcină absolut gratuită aduce acest fel de împrumut statului. Aşa, chiar luând de bune cifrele pe care colectiviștii ni le dau, să vede că guvernul, în ultimii ani, împrumutând suma de 275 milioane, adică constituind pe stat debitor de această sumă, în realitate nu a luat decât 247 milioane, adică a încărcat bugetul cu o datorie gratuită de 28 de milioane ! Să pune întrebarea : care este necesitatea ca statul să se recunoască debitor cu un capital mai superior decât acel ce în realitate a primit şi sub falacioasa dobândă oficială de 5 la sută să plătească o dobândă mai mare? Acest fel de împrumut care, recunosc, e întrebuinţat mai peste tot locul, îşi are explicaţie istorică. Iată originea lui: sub Guilom al III-lea şi sub regina Ana în Anglia legea în contra uzurei era de o rigoare extremă, limita dobândei era fixată cu străşnicie la 5 la sută. Ce s’a întâmplat? S’a întâmplat că guvernul având nevoe de bani nu putea pe acele vremi să găsească chiar el cu dobânda legală de 5 la sută. Şi atunci, pentru ca să încungiure prescripţia legei şi să poată împrumuta cu dobândă de 6 şi de 7 la sută fără a călca el singur legea, a adoptat procedarea ca să se recunoască debitor de o sumă mai mare decât primea în realitate. Cu altecuvinte, acest împrumut seamănă cu împrumuturile pe cari moştenitorii în perspectivă obicinuesc a le contracta pe la uzurari. Aceia împrumută 100 de lei şi dau bilete pentru 150 sau 500!... Din Anglia acest fel de împrumut a trecut pe continent, şi în fine colectiviştii ’l-au introdus în ţară la noi. Care să fie cauzele pentru cari colectiviştii ’l-au luat în aşa mare dragoste ? Cauzele, sau maî bine motivele, le poate înţelege ori cine. Să indic câteva. Mai întâiu de toate acest fel de împrumut dă loc, la emiterea lui, la posibilitatea deosebitelor gheşefte patriotice. Notaţi numai faptul că guvernul fixează cifra de emitere, el fixează dacă renta trebue aruncată în piaţă la cifra de 80, 85 sau altă cifră în loc de 100 nominal. Prin urmare, îşi poate închipui fiecare cum emiterea de rentă, emiterea continuă dă ocazii minunate de speculă, de beneficiari, de operaţii, de bursă etc!... Să se mai noteze un lucru iarăşi important. In genere emiterea de rentă amortizabilă, cu capital nominal deosebit de cel real, se face prin intermediarul bancherilor sau chiar a sindicate de bancheri. Aceştia se grăbesc de a se însărcina cu plasarea unor atari împrumuturi, fiind că...etare fp£rjnit de a realiza însemnate beneficiari ce decurg din deosebirea capitalului real şi nominal, din cifra minimă la care să face emiterea şi care crescând prin activitatea lor, le vin, cum am zis, beneficiari însemnat. Prin urmare, guvernul colectivist, care are nevoe de a se împrumuta, a ales acest fel de împrumut care interesează pe bancheri şi care ii face să câştige mai mult, aceasta bine înţeles în detrimentul finanţelor Statului. Dacă guvernul ar voi să adopte forma unui împrumut cinstit şi limpede, ar găsi el oare vecinie bancheri cari să se pună la dispoziţia lui şi să-i procure sumele necesare ? Desigur că nu, în tot cazul nu in toate zilele, aşa cum acum el face. Deci acest fel de împrumut mai are avantagiul de a pune pe colectivişti în contact vecinie cu bancherii... de la Berlin, Francfort etc. își poate lesne închipui oricine că acest avantagiu nu e dintre cele mai mici !.... In fine, modul de împrumut de care mă ocup, mai are un avantagiu, este ca el are aerul de a fi contractat în condiții bune, cu o dobândă numai de 5°/0 ! Publicul, grosul publicului să uită in genere la denumirea fondurilor iar nu la dobânda reală. Această observaţie o făcea de mult un ministru francez. Publicul vede şi aude că să emite rentă cu dobândă de 5 °/o. Aceasta este cu atât maî adevărat cu cât renta noastră plasânduse maî toată în străinătate, publicul român nu este pus in poziţie de a-i cunoaşte mecanismul, nici chichiţele lui ascunse. Deci fiindcă avem şi noi o lege asupra dobânzei legale, şi fiindcă în trecut împrumuturile noastre să faceau cu 7, 8 şi 10 la sută, apoi colectiviştii aruncă praf în ochii publicului purtându’i pe la nas necontenit împrumuturi numai cu 5 °0 !... In rezumat, pe lângă avantaje reale pentru guvern şi colectivişti ce prezintă acest mod de împrumut — pe când pentru ţară el reprezintă pierderi gratuite şi colosale cum s’are- Argeş 213 voturi Argeş 180voturi Bacău 278 55 Bacău 254 55 Botoşani192 55 Botoşani168 55 Brăila 220 55 Brăila 437 Buzeu 219 55 Bac.eu 431 55 Coviril. 340 55 Civurluî 430 55 Dîmbo. 123 Dîmbov.1646 Dolj. 418 55 Dolj 460 55 Dorohoî155 55 Dorohoî 40 55 Faiciii 2009 Fălciîi 82 Gorj 77 55 Gorj 92 55 Ialomiţa 28 55 Ialomiţa 171 55 Iaşi 467 55 Iaşi 564 55 Ilfov 3835 55 Ilfov 529 11 Mehed. 151 55 Mehed. 243 55 Muscel. 155 55 Muscel 48 55 Neamţi 287 55 Nisamţn 45 55 Oltu 149 55 Olin 51 55 Prahova 270 55 Prahova 540 55 55 Putna 473 11 Polna 66 Romanaţî 203 55 Rifmanaţî 76 55 R-Sărat 178 n , 124 îl Roman *211 55 h o in an 89 55 Suceava 77 55 Suceava 38 51 Tecuci 221 55 Tecuci 00» Teleoriu 292 55 Teleorm 228 ;; Tutova 222 11 Tutova 244 55 Vasluiu 99 55 Vasluni 21» Vâlcea 235 ;; Vâlcea 65 55 Vlasca 253 55 Vlasca 149 55 Total 10,181n Total 5963 55