Lupta, aprilie 1888 (Anul 5, nr. 513-533)

1888-04-08 / nr. 520

ANUL V. SERIA II.—No. 520. ABQMâWSEMTE In ţară Un an................................................... 40 lei V* an........................................................20 , 3 luni.........................................................10 I In străinătate Ün an.........................................................50 lel V* an........................................................25 „ 3 luni.........................................................15 , 15 Bani Numeral REDACŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte EDIŢIA Jk. DOUA Doctor-politic, G. PAKTIT BUCUREŞTI, VINERI 8 APRILIE 1888. anunciuim Ariunciuri pe pagina LII , . „ IV A HE AJDBMSA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA RIBERA rue Notre-Dame des Vieţuirea, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol-ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte 1 íeű linia 25 bani . -----------------------------------------------------------------— Guvernul junimist Lisând de o parte toate conside­­raţ­ieie cari m’au făcut sa combat acest guvern de la venirea lui, ne­­ţinând seamă nici de origina lui, nici de modul extra-parlamentar prin care a luat puterea, este totu­şi o considerație puternica—-care ar fi de ajuns ca să explic-", din partea ori­cărui iubitor al regimului parlamen­tar, antipatia ce inspiră actualul ca­binet. lat’o : Guvernul actual este evident că e slab ; dacă unele din elementele con­servatoare nu ar fi venit sa -i dea un mic ajutor, el nu o putea duce o săptămână. Chiar cu elementele de care vorbesc încă el nu prezintă ca­ractere de durabilitate. Este vădit lu­cru, ori­care ar fi pretenţia Iui că este un guvern provizoriu­. Alegerile Viitoare, dacă vor fi cât de puţin li­bere, pot să-i aducă căderea. De altă parte, este lămurit lucru că opinia publică mi o ia la serios. Venirea Iui la putere a produs întâia surprindere, pe urmă indignare; iar acum ca s’au liniştit spiritele, lumea a început a o privi cu scepticizm şi ar aştepta căderea dintr’un moment în altul, încă ceva. Cabinetul Rosetti a re­cunoscut singur situaţia lui precară, când, cu o abnegaţie demnă de ad­mirat, să decisese a să pune sub e­­pitropia şefilor opoziţiei­ unite. A trebuit ca cabinetul să vază i­­mediat că, punându-se sub controlul opoziţiei, perde ori­ce prestigiu şi ori­ce autoritate morală, pentru ca să revină asupra învoelei făcute, să rupă pactul şi să aibă curajul ca să nege că ar fi existat vre­o­dată. Fac aluzie la faimosul comunicat din «România Liberă.” Fiind aşa lucrurile, întreb: este bine ca ţara, în momentele actuale, să aibă un guvern provizoriu­, slab, un guvern venit prin surprindere, care nu inspiră nici o încredere şi care nu este expresia nici unui par­tid serios din ţară ? La această în­trebare de­sigur că toată lumea va răspunde Nu, înţeleg ca o ţară să fie nevoită să -şi ia un ast­fel, de cabinet de nevoe, adică când jocul partidelor politice să complică ast­fel în­cât este im­posibil ca din acea complicaţie să poată eşi momentan un cabinet tare şi cu sprijin în ţară. Aşa, când în­­ ţară partidele sunt prea fracţionate, când grupurile în parlament şi în ţară divizează prea tare opinia publică, în acest caz, de multe ori, şeful statului e nevoit să compună un cabinet din mai multe fracţiuni politice, un cabinet slab care poate trăi câte­va luni cu multă dificultate. Cazul acesta îl vedem în Franţa şi l-am văzut în Italia; cazul acesta este de vre­o cinci ani chiar In Anglia. In asemenea situaţie, nimenea nu poate acuza pe şeful statului de fap­tul că dă ţărei un guvern slab, fără vitalitate. Şeful statului nu poate face altminterea, este o imposibilitate de fapt, de care se loveşte, din cauza fracţionărei prea tare a partidelor şi a pulverizărei exagerate a lupte­lor de idei, de competitori politice. Dar la noi, la noi este acest caz? Găsitus’a ţara acum două săptă­­mîni în o ast­fel de situaţie politică? T? Ani ^ n­u 1 n n«1\ 1 A nil ît /Ia 1 A/nil vwiaa a ava _ i ucu u, xcgcic onuj uc juvui pica­­tuur plicat şi inestricabil al partidelor multiple, ca să recurgă în definitiv la junimişti, ca la soluţia cea mai acceptabilă a crizei ? Cred că nimenea nu va putea pre­tinde aceasta. In ţară erau două mari grupări politice, era fostul partid de la pu­tere şi opoziţia­ unită. Situaţia era deci nici că se poate mai limpede. In 24 de ore făcând apel la a doua grupare, ţara ar fi avut un guvern serios, eşit din sînul ţărei, botezat de focul îndelungelor lupte politice, designat mai d­inainte de opinia publică ca guvernul ce trebuia să succedeze celui colectivist. Deci, şeful statului a avut înain­tea sa o soluţie mai serioasă a cri­zei ministeriale născute prin retrage­rea d-lui I. Brătianu, şi nu a adop­­tat-o. Şeful statului a preferat a forma un cabinet provizoriu­, slab în sine şi fără răsunet în ţară, tre­când alăturea cu un altul care îl prezenta cu totul alte caractere. Pentru ce regele a crezut de cu­viinţă să procedeze ast­fel am supu-o altă­ dată şi nu mai voesc a re­veni asupra acestei chestii. Ceea ce e lămurit astăzi, este că avem un guvern care umblă după tot felul de combinaţii pentru a putea trăi, care nu este în stare de a se susţine de­cât recurgând la tot felul de com­binaţii artificiale. Deci situaţia nu poate fi bună. Ori­ce om serios politic nu poate să o aprobe, ba din contră trebue să o deplângă. Rămâne o singură nădejde, ale­gerile viitoare. Dacă acele alegeri vor fi libere, atunci de­sigur guvernul actual va cădea şi ţara­­şi­ va pu­tea da un alt guvern serios, ori­care ar fi el. Dacă însă alegerile nu vor fi li­bere, atunci lucrurile se vor încurca răa. Căci cabinetul actual va căpăta, în acest din urmă caz, o majoritate factice,­produsul ingerinţilor, şi atunci lupta va fi între ţară şi între un guvern uzurpator. Şi atunci ţara ce va fi câştigat din răsturnarea lui I. Brătianu ? In­­stituțiile­ parlamentare devenit au mai sincere ? Politica făcuta s'a mai o­­nestă ? Nimic, nimic. .. Panu.­ nea marilor sarcini ale Statului. El n'are deci nici un motiv de a părăsi calea po­litică urmată pân'acum ; el va continua de a o urma, respectând opoziția, dar stăruind în chipul său de a lucra, şi încredinţând im fi a r\ /»•/> t /i I« Í /«MO n y» /7 y, « ■ a iv»mvt y» y. y» ««yinl a V« 7il >" vnxyvo i/» *yu> tAtry l* uoceu o o uu-ic. . Viena, 18 Aprilie.— Camera deputaţi­lor. Ministerul de finanţe, răspunzând ora­torilor din opoziţie , zice: „ Politica străină actuală este urmată de 9 ani, suntem mul­ţumiţi de o alianţă în care suntem membru şi în care ne bucurăm de aceleaşi drepturi ca ale aliaţilor noştri. Ministrul reaminteşte declaraţiunile şefu­lui partidului ceh, care zice că: Cehii găsesc mântuirea lor numai în Austrie. Ministrul declară într’un mod sincer că naţionalităţile ne germane găsesc numai în Austria protecţiunea individualităţile, lim­bă şi religiuniî lor. Trebue, zice el, să rămânem credincioşii Austriei, toţi, fără deosebire de o­pini­uni politice. Nici un guvern austriac nu va pu­tea tolera o politică extremă, din ori­ce par­te ar veni ea. Existenţa Austriei se înteme­iază pe moderaţiunea şi respectul mutual.11 Soda, 18 Aprilie.— Guvernul, informat că câţi­va emigraţi voiau să treacă gra­niţa pe la Tîrn, a trimes din Sofia un de­taşament de cavalerie pentru a le opri tre­cerea. Plena, 18 Aprilie.—După „Corespondenţa Politică“ împăratul va merge la Inspruch să salute pe regina Englitgrel care va trece la 23 Aprilie... Sf. Peter sbhivg.,“"—„Gazeta de Moscova“ zice că Hagi­a este foarte in­teresată ca Franţa să fie tare. Puţin îi pasă cine o va face ast­fel. SERVICIUL TELEGRAFIC AGREUITIA HAVAS Berlin, 18 Aprilie.—Starea de sănătate a Împăratului nu s’a schimbat înainte de am­eazi. Frigurile persistă, dar starea pu­terilor este mulţumitoare. Împăratul s’a arătat la fereastră pe la amiazi, şi a fost aclamat de mulţime. D. de Bismarck a stat un ceas la Îm­părat. Viena, 18 Aprilie.—Camera a început discuţiunea bugetului. Ministrul de finanţe constată, prin cifre, îmbunătăţirea situaţi­­unii financiare. El demonstră că pesimis­mul de cari dau probă oare­care adver­sari ai guvernului, nu este de loc justificat. El conchide că guvernul găseşte şi speră că va găsi şi in viitor sprijinul majori­­tăţei d­in calm modemfiunii şi în soluţia­ O CERERE Pentru că s’a afirmat, că în județul Ilfov sătenii sunt fericiţi, că nu foa­mea ’i-a putut împinge la răscoală, că s’au făcut uneltiri străine pentru a 'î răzvrăti; Pentru luminarea necredincioşilor şi rău-voitorilor . Noi cerem guvernului, ca să publice : 1. In­ voelile agricole din ju­deţul Ilfov, 2. Cât se plăteşte eroritul, 3. Numele arendaşilor din a­­cest judeţ. Publicându-se acestea, vom vedea cine va mai îndrăzni să spună, că foamea n’a covârşit pe ţăran! ----------------------------------------- 0 RECTIFICARE D. Alex. Beldiman ţinea mult ca să combată şi pe d. Panu, de aceea în Războiul de astăzi îl acuză că e comu­nard şi ca dovadă dă faptele că : 1, d-sa a participat la banchetul dat în Bucureşti în ziua de 6/18 Martie în scop de a glorifica comuna din Paris; şi 2. că d. Panu a is­călit în acea zi o telegramă de felicitare a­­dresată din Bucureşti comunarzilor din Paris. Fără a intra astăzi în dizertaţiuni a­­supra Comunei din Paris, ţinem să spunem d-lui Beldiman că, dacă i-o veni pe vii­tor fantezia de a atăca pe d. Panu, să-şi controleze cel puţin dovezile cele zdrobi­toare (?!!) Şi iată pentru ce : 1­. G. Panu în ziua de 6 Martie, la ora 1 p. m. sosea în oraşul Iaşî, unde i s’a făcut acea strălucită primire de care trebue să fi auzit şi d-sa. Prin urmare, d. Panu, care n'are da­rul vestitului Bosco, nu putea fi de-odată şi la Iaşi şi la Bucureşti şi nu putea is­căli telegrame în acest din urmă oraș pe când vorbea în întrunirea publică de la Traian, în cel Vo­lt. Vezi, onorabile d. Beldiman ce va să zică a te lăsa în voia firei şi a încăleca fără nici o rezervă pe răsuflata gogoriţă reacţionară cu comunarzii, nihiliştii, so­moliotiî o4a ni­il O VUUU^lill OlOi oui, i Rascoala Teranilor Publicăm fără nici un comentariu ur­­mătorul comunicat apărut în Monitorul o­­ficial de astă­zi : Situaţia pe ziua de 6/1g Aprilie 10 ore seara. Situaţia s-a ameliorat în tot judeţul Ilfov. Raporturile venite din diferitele puncte unde fuseseră mişcări constată că, afară de mici atrupamente în Gostinari-Străini şi Creţeştii-Sinesci, ordinea e pretutindeni restabilită. Colonelul Vartiadi raportează că inspec­tând valea Sabarului de la Jilava în sus, a găsit totul în linişte. Tot asemenea co­lonelul Popescu trecând de Lipia-Boj­­danî până la Afumaţi a găsit totul în re­gulă. Mâine se va proceda la o anchetă mi­nuţioasă şi la arestările necesare în însuşi satul Afumaţi de unde a plecat răscoala în plasa Dâmboviţa. Numai în plasa Olteniţei sunt încă câte­va comune de la Monastirea spre Ulmu din Ialomiţa cari se resimt încă de revolta care a agitat vecinătăţile Călăra­şilor. In judeţul Ialomiţa răscoala este în momentul de faţă mărginită în satul Ulmu, din care arendaşul şi autorităţile abia au putut scăpa cu viaţă. Sunt trimise acolo trupe îndestulătoare pentru a res­tabili ordinea şi a linişti toată acea mar­gine a judeţului. La Valea­ Rusului a fost o ciocnire gravă între armată şi numeroasele cete înarmate, adunate după marginea Dunărei. Locotenentul Nicolaescu raportează că nu s’a putut degaja de cât cu mare greu­tate, şi recurgând de mai multe ori la arme, 7 răsculaţi au căzut şi 2 sunt răniţi. Tot restul judeţului este liniştit. In judeţul Prahova, primul-procuror ra­portează la 6 şi juni, ore seara, că or­dinea este pe deplin restabilită în B­ulga, Pucheni, Bărcăneşti şi Degeraţi. In Albeşti-Muru s’au trimes trupe a­­tât din Ploeşti cât şi din Crivina, ast­fel că se poate considera şi acolo răscoala ca terminată. In Gherghiţa se face an­cheta necesara şi se arestează principalii făptuitori. De altminteri, mai toate mişcările cari s’au semnalat în Prahova cad repede şi fără a fi nevoe de mijloace de repre­siune. In judeţul Dâmboviţa, mişcarea din Il­fov trecuse în comunele Cojească şi Că­­tunu ; ajutoarele venite repede au împe­­dicat agravarea răscoalei, ast­fel că lu­crurile au intrat repede în ordine. După toate ştirile primite, criza e a­­proape de sfârşitul ei. Pentru „România IM‘ Turbată e pe noi Voinţa Naţională a partidului junimist, de când a păţit gro­zava ruşine de a’şi vedea dezminţit din toate părţile, comunicatul ce tipărise la adresa noastră cu litere de afiş. Turbarea ei se manifestează în stilul îndârjit în care ne dă nouă şi numai nouă fel de fel de dezminţiri. Atâta numai că de când a primit pal­mele cunoscute de la şefii opoziţiunei­ u­­nite, nimeni dar absolut nimeni, nu mai poate pune crezămînt pe dezminţirile in­teresate ale oficioasei din pasagiu. Alaltăieri ne ocârăşte ca la uşa cortu­­ri, fiind­că am înregistrat un zgomot care circula, cum că prin unele comune din Ilfov, soldaţii ar fi brutalizat pe săteni. Atâta i-a trebuit României Libere pentru a trânti o duzină de fraze declamatorii şi disforâitoare şi a ridica în slavă armata română. Dar aci nu erea vorba de ar­mată şi de slava ei, aci erea vorba de una sau două companii, sau mai bine zis de un ofiţer sau doal cari au făcut escese. Precum s’au găsit în armată Maicani, Angheleşti, Mardari, etc., se pot găsi foarte lezne şi ofiţeri subalterni rău­ nă­răviţi. Să lăsăm, deci, declamaţiile căci nu fac parale în aceste momente. In ceea­ ce priveşte brutalităţile unor militari, apoi chiar ţăranii veniţi din Co­muna Brăneşti s’au plâns în Bucureşti, iar alte ziare, ca Românul şi altele, au arătat chipul neomenos în care s’a purtat trupa la Berceni. Pe de altă parte, unde armata s’a pur­tat bine am fost cel d’ântâiu a recunoaşte lucrul şi aceasta se vede din ancheta noastră, făcută de către d. Paul Scor­­ţeanu şi publicată în Lupta de ieri. Iată cuvintele sale : Trebuie să notes purtarea escelentă a militarilor, cari cu vorbe blânde înduple­cară pe ţărani să azvârle ciomegele, etc. Aci e vorba de răscoala de la Urzi­­ceni în Ialomiţa. Va să zică noi n’avem nici un interes ca să apărăm sau să criticăm armata, noi spunem faptele aşa cum se prezintă. Slavă domnului, n’am ajuns încă oficioşi pentru a ascunde adeverul cu intenţie. Altă dezminţire ne dă e­l România li­beră în privinţa afirmărei ce am făcut, că nu se ştie ce s'a făcut căpitanul Gorovei. Ce e frumos e că turbata gazetă juni­mistă începe ast­fel : „Lupta“ cu obici­nuita ei lipsă de respect pentru adevăr... Nu, zâu, aceasta îndrăzneală a întrecut, toate marginile. Ascultaţi, România liberă care a minţit cu atâta sfruntare când cu vestitul ei comunicat, care a primit dez­minţiri sângeroase de la şefii opoziţiunei­­unite şi care n’a mai îndrăznit ca să su­fle nici un cuvânt în această privinţă, astăzi are cutezanţa să afirme că noi avem lipsă de respect pentru adevăr. Apoi dispariţia căpitanului a fost înre­gistrată de întreaga presă şi dovadă că nu se ştia unde se află căpitanul e că dis­pariţia sa a fost semnalată in presă de patru zile, iar „Monitorul“ face tocmai astăzi dezminţire. Dacă permanent s’a ştiut unde ie că­pitanul, pentru ce nu s’a făcut dezmin­ţirea a doua­ zi, sau a treia­ zi ? România Liberă ne mai învinovăţeşte, şi în urma iei Monitorul de astăzi ne dezminte că am fi afirmat cum că regi­mentul ş1 de dorobanţi a fraternizat cu răsculaţii şi că au atacat pe roşiori. Şi aci a păţit-o România Liberă şi cu Monitorul d’impreună, căci ştirea aceasta din urmă a figurat în Războiul cu o zi înainte şi noi n’am făcut de cât s’o re­producem. Ca dovadă ie Lupta în care se spune că ştirea ie luată după «Răz­boiul». Pentru ce dar ni se dă nouă dezmin­­ţir­e? Ca România liberă să ne dezminţă şi încă cu cuvinte tari şi necuviincioase pri­cepem. Sărmana a păţit’o cât de bună din pricina noastră şi deci nu ne poate vedea cu ochi buni. Monitorului oficial însă nu-i permitem ca să ne arunce dezminţiri calomnioase. Poftim deci pe acei ce sunt însărcinaţi cu redactarea comunicatelor, ca să nu să inspire când le scriu, din redacţia Ro­mâniei Libere, ci să facă cercetări seri­oase, să citească gazetele şi să dea dez­minţiri acolo unde trebue să fie adre­sate. Alt­fel vom trata după cum merită pe acei cari lucrează fără seriozitate şi cu patimă. Să bage de seamă Monitorul oficial ca să nu ajungă în halul României Libere şi să nu-­şi mănânce credința precum ’și-a mâncat’o densa.

Next