Lupta, aprilie 1888 (Anul 5, nr. 513-533)
1888-04-08 / nr. 520
ANUL V. SERIA II.—No. 520. ABQMâWSEMTE In ţară Un an................................................... 40 lei V* an........................................................20 , 3 luni.........................................................10 I In străinătate Ün an.........................................................50 lel V* an........................................................25 „ 3 luni.........................................................15 , 15 Bani Numeral REDACŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte EDIŢIA Jk. DOUA Doctor-politic, G. PAKTIT BUCUREŞTI, VINERI 8 APRILIE 1888. anunciuim Ariunciuri pe pagina LII , . „ IV A HE AJDBMSA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA RIBERA rue Notre-Dame des Vieţuirea, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol-ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte 1 íeű linia 25 bani . -----------------------------------------------------------------— Guvernul junimist Lisând de o parte toate consideraţieie cari m’au făcut sa combat acest guvern de la venirea lui, neţinând seamă nici de origina lui, nici de modul extra-parlamentar prin care a luat puterea, este totuşi o considerație puternica—-care ar fi de ajuns ca să explic-", din partea oricărui iubitor al regimului parlamentar, antipatia ce inspiră actualul cabinet. lat’o : Guvernul actual este evident că e slab ; dacă unele din elementele conservatoare nu ar fi venit sa -i dea un mic ajutor, el nu o putea duce o săptămână. Chiar cu elementele de care vorbesc încă el nu prezintă caractere de durabilitate. Este vădit lucru, oricare ar fi pretenţia Iui că este un guvern provizoriu. Alegerile Viitoare, dacă vor fi cât de puţin libere, pot să-i aducă căderea. De altă parte, este lămurit lucru că opinia publică mi o ia la serios. Venirea Iui la putere a produs întâia surprindere, pe urmă indignare; iar acum ca s’au liniştit spiritele, lumea a început a o privi cu scepticizm şi ar aştepta căderea dintr’un moment în altul, încă ceva. Cabinetul Rosetti a recunoscut singur situaţia lui precară, când, cu o abnegaţie demnă de admirat, să decisese a să pune sub epitropia şefilor opoziţiei unite. A trebuit ca cabinetul să vază imediat că, punându-se sub controlul opoziţiei, perde orice prestigiu şi orice autoritate morală, pentru ca să revină asupra învoelei făcute, să rupă pactul şi să aibă curajul ca să nege că ar fi existat vreodată. Fac aluzie la faimosul comunicat din «România Liberă.” Fiind aşa lucrurile, întreb: este bine ca ţara, în momentele actuale, să aibă un guvern provizoriu, slab, un guvern venit prin surprindere, care nu inspiră nici o încredere şi care nu este expresia nici unui partid serios din ţară ? La această întrebare desigur că toată lumea va răspunde Nu, înţeleg ca o ţară să fie nevoită să -şi ia un astfel, de cabinet de nevoe, adică când jocul partidelor politice să complică astfel încât este imposibil ca din acea complicaţie să poată eşi momentan un cabinet tare şi cu sprijin în ţară. Aşa, când în ţară partidele sunt prea fracţionate, când grupurile în parlament şi în ţară divizează prea tare opinia publică, în acest caz, de multe ori, şeful statului e nevoit să compună un cabinet din mai multe fracţiuni politice, un cabinet slab care poate trăi câteva luni cu multă dificultate. Cazul acesta îl vedem în Franţa şi l-am văzut în Italia; cazul acesta este de vreo cinci ani chiar In Anglia. In asemenea situaţie, nimenea nu poate acuza pe şeful statului de faptul că dă ţărei un guvern slab, fără vitalitate. Şeful statului nu poate face altminterea, este o imposibilitate de fapt, de care se loveşte, din cauza fracţionărei prea tare a partidelor şi a pulverizărei exagerate a luptelor de idei, de competitori politice. Dar la noi, la noi este acest caz? Găsitus’a ţara acum două săptămîni în o astfel de situaţie politică? T? Ani ^ nu 1 n n«1\ 1 A nil ît /Ia 1 A/nil vwiaa a ava _ i ucu u, xcgcic onuj uc juvui picatuur plicat şi inestricabil al partidelor multiple, ca să recurgă în definitiv la junimişti, ca la soluţia cea mai acceptabilă a crizei ? Cred că nimenea nu va putea pretinde aceasta. In ţară erau două mari grupări politice, era fostul partid de la putere şi opoziţia unită. Situaţia era deci nici că se poate mai limpede. In 24 de ore făcând apel la a doua grupare, ţara ar fi avut un guvern serios, eşit din sînul ţărei, botezat de focul îndelungelor lupte politice, designat mai dinainte de opinia publică ca guvernul ce trebuia să succedeze celui colectivist. Deci, şeful statului a avut înaintea sa o soluţie mai serioasă a crizei ministeriale născute prin retragerea d-lui I. Brătianu, şi nu a adoptat-o. Şeful statului a preferat a forma un cabinet provizoriu, slab în sine şi fără răsunet în ţară, trecând alăturea cu un altul care îl prezenta cu totul alte caractere. Pentru ce regele a crezut de cuviinţă să procedeze astfel am supu-o altă dată şi nu mai voesc a reveni asupra acestei chestii. Ceea ce e lămurit astăzi, este că avem un guvern care umblă după tot felul de combinaţii pentru a putea trăi, care nu este în stare de a se susţine decât recurgând la tot felul de combinaţii artificiale. Deci situaţia nu poate fi bună. Orice om serios politic nu poate să o aprobe, ba din contră trebue să o deplângă. Rămâne o singură nădejde, alegerile viitoare. Dacă acele alegeri vor fi libere, atunci desigur guvernul actual va cădea şi ţaraşi va putea da un alt guvern serios, oricare ar fi el. Dacă însă alegerile nu vor fi libere, atunci lucrurile se vor încurca răa. Căci cabinetul actual va căpăta, în acest din urmă caz, o majoritate factice,produsul ingerinţilor, şi atunci lupta va fi între ţară şi între un guvern uzurpator. Şi atunci ţara ce va fi câştigat din răsturnarea lui I. Brătianu ? Instituțiile parlamentare devenit au mai sincere ? Politica făcuta s'a mai onestă ? Nimic, nimic. .. Panu. nea marilor sarcini ale Statului. El n'are deci nici un motiv de a părăsi calea politică urmată pân'acum ; el va continua de a o urma, respectând opoziția, dar stăruind în chipul său de a lucra, şi încredinţând im fi a r\ /»•/> t /i I« Í /«MO n y» /7 y, « ■ a iv»mvt y» y. y» ««yinl a V« 7il >" vnxyvo i/» *yu> tAtry l* uoceu o o uu-ic. . Viena, 18 Aprilie.— Camera deputaţilor. Ministerul de finanţe, răspunzând oratorilor din opoziţie , zice: „ Politica străină actuală este urmată de 9 ani, suntem mulţumiţi de o alianţă în care suntem membru şi în care ne bucurăm de aceleaşi drepturi ca ale aliaţilor noştri. Ministrul reaminteşte declaraţiunile şefului partidului ceh, care zice că: Cehii găsesc mântuirea lor numai în Austrie. Ministrul declară într’un mod sincer că naţionalităţile ne germane găsesc numai în Austria protecţiunea individualităţile, limbă şi religiuniî lor. Trebue, zice el, să rămânem credincioşii Austriei, toţi, fără deosebire de opiniuni politice. Nici un guvern austriac nu va putea tolera o politică extremă, din orice parte ar veni ea. Existenţa Austriei se întemeiază pe moderaţiunea şi respectul mutual.11 Soda, 18 Aprilie.— Guvernul, informat că câţiva emigraţi voiau să treacă graniţa pe la Tîrn, a trimes din Sofia un detaşament de cavalerie pentru a le opri trecerea. Plena, 18 Aprilie.—După „Corespondenţa Politică“ împăratul va merge la Inspruch să salute pe regina Englitgrel care va trece la 23 Aprilie... Sf. Peter sbhivg.,“"—„Gazeta de Moscova“ zice că Hagia este foarte interesată ca Franţa să fie tare. Puţin îi pasă cine o va face astfel. SERVICIUL TELEGRAFIC AGREUITIA HAVAS Berlin, 18 Aprilie.—Starea de sănătate a Împăratului nu s’a schimbat înainte de ameazi. Frigurile persistă, dar starea puterilor este mulţumitoare. Împăratul s’a arătat la fereastră pe la amiazi, şi a fost aclamat de mulţime. D. de Bismarck a stat un ceas la Împărat. Viena, 18 Aprilie.—Camera a început discuţiunea bugetului. Ministrul de finanţe constată, prin cifre, îmbunătăţirea situaţiunii financiare. El demonstră că pesimismul de cari dau probă oarecare adversari ai guvernului, nu este de loc justificat. El conchide că guvernul găseşte şi speră că va găsi şi in viitor sprijinul majorităţei din calm modemfiunii şi în soluţia O CERERE Pentru că s’a afirmat, că în județul Ilfov sătenii sunt fericiţi, că nu foamea ’i-a putut împinge la răscoală, că s’au făcut uneltiri străine pentru a 'î răzvrăti; Pentru luminarea necredincioşilor şi rău-voitorilor . Noi cerem guvernului, ca să publice : 1. In voelile agricole din judeţul Ilfov, 2. Cât se plăteşte eroritul, 3. Numele arendaşilor din acest judeţ. Publicându-se acestea, vom vedea cine va mai îndrăzni să spună, că foamea n’a covârşit pe ţăran! ----------------------------------------- 0 RECTIFICARE D. Alex. Beldiman ţinea mult ca să combată şi pe d. Panu, de aceea în Războiul de astăzi îl acuză că e comunard şi ca dovadă dă faptele că : 1, d-sa a participat la banchetul dat în Bucureşti în ziua de 6/18 Martie în scop de a glorifica comuna din Paris; şi 2. că d. Panu a iscălit în acea zi o telegramă de felicitare adresată din Bucureşti comunarzilor din Paris. Fără a intra astăzi în dizertaţiuni asupra Comunei din Paris, ţinem să spunem d-lui Beldiman că, dacă i-o veni pe viitor fantezia de a atăca pe d. Panu, să-şi controleze cel puţin dovezile cele zdrobitoare (?!!) Şi iată pentru ce : 1. G. Panu în ziua de 6 Martie, la ora 1 p. m. sosea în oraşul Iaşî, unde i s’a făcut acea strălucită primire de care trebue să fi auzit şi d-sa. Prin urmare, d. Panu, care n'are darul vestitului Bosco, nu putea fi de-odată şi la Iaşi şi la Bucureşti şi nu putea iscăli telegrame în acest din urmă oraș pe când vorbea în întrunirea publică de la Traian, în cel Volt. Vezi, onorabile d. Beldiman ce va să zică a te lăsa în voia firei şi a încăleca fără nici o rezervă pe răsuflata gogoriţă reacţionară cu comunarzii, nihiliştii, somoliotiî o4a niil O VUUU^lill OlOi oui, i Rascoala Teranilor Publicăm fără nici un comentariu următorul comunicat apărut în Monitorul oficial de astăzi : Situaţia pe ziua de 6/1g Aprilie 10 ore seara. Situaţia s-a ameliorat în tot judeţul Ilfov. Raporturile venite din diferitele puncte unde fuseseră mişcări constată că, afară de mici atrupamente în Gostinari-Străini şi Creţeştii-Sinesci, ordinea e pretutindeni restabilită. Colonelul Vartiadi raportează că inspectând valea Sabarului de la Jilava în sus, a găsit totul în linişte. Tot asemenea colonelul Popescu trecând de Lipia-Bojdanî până la Afumaţi a găsit totul în regulă. Mâine se va proceda la o anchetă minuţioasă şi la arestările necesare în însuşi satul Afumaţi de unde a plecat răscoala în plasa Dâmboviţa. Numai în plasa Olteniţei sunt încă câteva comune de la Monastirea spre Ulmu din Ialomiţa cari se resimt încă de revolta care a agitat vecinătăţile Călăraşilor. In judeţul Ialomiţa răscoala este în momentul de faţă mărginită în satul Ulmu, din care arendaşul şi autorităţile abia au putut scăpa cu viaţă. Sunt trimise acolo trupe îndestulătoare pentru a restabili ordinea şi a linişti toată acea margine a judeţului. La Valea Rusului a fost o ciocnire gravă între armată şi numeroasele cete înarmate, adunate după marginea Dunărei. Locotenentul Nicolaescu raportează că nu s’a putut degaja de cât cu mare greutate, şi recurgând de mai multe ori la arme, 7 răsculaţi au căzut şi 2 sunt răniţi. Tot restul judeţului este liniştit. In judeţul Prahova, primul-procuror raportează la 6 şi juni, ore seara, că ordinea este pe deplin restabilită în Bulga, Pucheni, Bărcăneşti şi Degeraţi. In Albeşti-Muru s’au trimes trupe atât din Ploeşti cât şi din Crivina, astfel că se poate considera şi acolo răscoala ca terminată. In Gherghiţa se face ancheta necesara şi se arestează principalii făptuitori. De altminteri, mai toate mişcările cari s’au semnalat în Prahova cad repede şi fără a fi nevoe de mijloace de represiune. In judeţul Dâmboviţa, mişcarea din Ilfov trecuse în comunele Cojească şi Cătunu ; ajutoarele venite repede au împedicat agravarea răscoalei, astfel că lucrurile au intrat repede în ordine. După toate ştirile primite, criza e aproape de sfârşitul ei. Pentru „România IM‘ Turbată e pe noi Voinţa Naţională a partidului junimist, de când a păţit grozava ruşine de a’şi vedea dezminţit din toate părţile, comunicatul ce tipărise la adresa noastră cu litere de afiş. Turbarea ei se manifestează în stilul îndârjit în care ne dă nouă şi numai nouă fel de fel de dezminţiri. Atâta numai că de când a primit palmele cunoscute de la şefii opoziţiunei unite, nimeni dar absolut nimeni, nu mai poate pune crezămînt pe dezminţirile interesate ale oficioasei din pasagiu. Alaltăieri ne ocârăşte ca la uşa corturi, fiindcă am înregistrat un zgomot care circula, cum că prin unele comune din Ilfov, soldaţii ar fi brutalizat pe săteni. Atâta i-a trebuit României Libere pentru a trânti o duzină de fraze declamatorii şi disforâitoare şi a ridica în slavă armata română. Dar aci nu erea vorba de armată şi de slava ei, aci erea vorba de una sau două companii, sau mai bine zis de un ofiţer sau doal cari au făcut escese. Precum s’au găsit în armată Maicani, Angheleşti, Mardari, etc., se pot găsi foarte lezne şi ofiţeri subalterni rău nărăviţi. Să lăsăm, deci, declamaţiile căci nu fac parale în aceste momente. In ceea ce priveşte brutalităţile unor militari, apoi chiar ţăranii veniţi din Comuna Brăneşti s’au plâns în Bucureşti, iar alte ziare, ca Românul şi altele, au arătat chipul neomenos în care s’a purtat trupa la Berceni. Pe de altă parte, unde armata s’a purtat bine am fost cel d’ântâiu a recunoaşte lucrul şi aceasta se vede din ancheta noastră, făcută de către d. Paul Scorţeanu şi publicată în Lupta de ieri. Iată cuvintele sale : Trebuie să notes purtarea escelentă a militarilor, cari cu vorbe blânde înduplecară pe ţărani să azvârle ciomegele, etc. Aci e vorba de răscoala de la Urziceni în Ialomiţa. Va să zică noi n’avem nici un interes ca să apărăm sau să criticăm armata, noi spunem faptele aşa cum se prezintă. Slavă domnului, n’am ajuns încă oficioşi pentru a ascunde adeverul cu intenţie. Altă dezminţire ne dă el România liberă în privinţa afirmărei ce am făcut, că nu se ştie ce s'a făcut căpitanul Gorovei. Ce e frumos e că turbata gazetă junimistă începe astfel : „Lupta“ cu obicinuita ei lipsă de respect pentru adevăr... Nu, zâu, aceasta îndrăzneală a întrecut, toate marginile. Ascultaţi, România liberă care a minţit cu atâta sfruntare când cu vestitul ei comunicat, care a primit dezminţiri sângeroase de la şefii opoziţiuneiunite şi care n’a mai îndrăznit ca să sufle nici un cuvânt în această privinţă, astăzi are cutezanţa să afirme că noi avem lipsă de respect pentru adevăr. Apoi dispariţia căpitanului a fost înregistrată de întreaga presă şi dovadă că nu se ştia unde se află căpitanul e că dispariţia sa a fost semnalată in presă de patru zile, iar „Monitorul“ face tocmai astăzi dezminţire. Dacă permanent s’a ştiut unde ie căpitanul, pentru ce nu s’a făcut dezminţirea a doua zi, sau a treia zi ? România Liberă ne mai învinovăţeşte, şi în urma iei Monitorul de astăzi ne dezminte că am fi afirmat cum că regimentul ş1 de dorobanţi a fraternizat cu răsculaţii şi că au atacat pe roşiori. Şi aci a păţit-o România Liberă şi cu Monitorul d’impreună, căci ştirea aceasta din urmă a figurat în Războiul cu o zi înainte şi noi n’am făcut de cât s’o reproducem. Ca dovadă ie Lupta în care se spune că ştirea ie luată după «Războiul». Pentru ce dar ni se dă nouă dezminţire? Ca România liberă să ne dezminţă şi încă cu cuvinte tari şi necuviincioase pricepem. Sărmana a păţit’o cât de bună din pricina noastră şi deci nu ne poate vedea cu ochi buni. Monitorului oficial însă nu-i permitem ca să ne arunce dezminţiri calomnioase. Poftim deci pe acei ce sunt însărcinaţi cu redactarea comunicatelor, ca să nu să inspire când le scriu, din redacţia României Libere, ci să facă cercetări serioase, să citească gazetele şi să dea dezminţiri acolo unde trebue să fie adresate. Altfel vom trata după cum merită pe acei cari lucrează fără seriozitate şi cu patimă. Să bage de seamă Monitorul oficial ca să nu ajungă în halul României Libere şi să nu-şi mănânce credința precum ’și-a mâncat’o densa.