Lupta, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 654-668)

1888-10-14 / nr. 665

FAJLCIU Înscrişi 138. Votanţi 115 MUSCEL Înscrişi 152. Votanţi 138 Ales N. Creţulescu 104 guvern. « I. Negulicî 116 « M. Ferichidi 30 opos. I. Dobrovicî 24 « Ales Th. Calimah 64 guver. «. Stroici M. C. 63n Docan I. 24 opo. D. P. Moruzi 22 « BOTOŞANII 6 Votanţi 153 înscrişi 187 Ales Al Lahovari 91 guver. « Al. Enacovicî 98 „ , Luca P. Goilav 78 « Dr. Stefanogici 61 opo. G. Urzică 58 „ C. Gheleme 53 « 2 buletine albe T.-Măgurele Ales Gen. G. Manu i78jguver. „ G. D. Vernescu 153 « « Gr. G. Păucescu 174 „ Gr. T. Brătianu 44 opo. 3 buletine albe TECUCI IAȘI Prin urmare după acest rezultat a­­leșii colegiului 1 pot fi clasaţi ast­fel: COVURLUI înscrişi 303 Votanţi 231 DAMBOVIŢA Votanţi 267 BRAILA Votanţi 240 înscrişi 279 VASLUIU GORJ Votanţi 192 romanati neamtu­l R.­Sărat BACAU Ales Titu Maiorescu 82 guvern. « Maior Teliman 87 11 Colonel Iamandi 34 opos. I. Cogălniceanu 41 « Calognomu Înscrişi 251. Votanţi 204 Ales D. Popescu 147 guvern. « C. Cezianu 141 « M. Demetrian 50 El. Vergati 41 Anulate 24 Inscrişi 123. Votanţi 114 Col. Rosnovanu 75 guvern. Gr. Cozadin 72 indep. N. Albu 52 ARGFS Înscrişi 250 Votanţi 191 I. Rădulescu 125 guvern. Al. Vericeanu 121 « D. Brătianu 74 opos. P. Cecropide 70 « Const. Răcianu 199 conser. C. Olanesco 174 « Dr. Iovitz 100 « Giani 74 « Ales N. Blaramberg 162 guver. « A. Simu 157 « N. Fleva P. Alexandrescu 62 88 opo. Ales P. Carp 70guver. « C. Negrea 63 91 Col. Rosetti 39opo. C. Ghiea 24» Ales T. Maiorescu 144 guver. « A. Cămărăşescu 139­­( N. Bibescu 54 opo. V. Lascar 34« DOROHOIU Votanţi 88 Înscrişi118 Votanţi 146 înscrişi 165 Ales M. Balş 84 guver. „ T. Anastasiu 74 opo. G. Vidraşcu 70 guver D. Morţun 36 opo. I. Vizanti 10 „ G. Dimitrescu 10 „ Ales Menelas Ghermani 94 guver. „ I. Guldişteanu 101 opo. Mărgăritescu 83 guver. Christoforeanu 42 opo . Fleva 42 „ Ales G. Comăneșteanu 130 guver. n Ernest Sturza 124 „ „ P. Elie 109 opo. Tom­a Rafoîlă 82 guver. Iunius Leca 77 opo. G. Iurascu 72 „ BARLAD I. M. R. Epureanu 117 guver. „ Iamandi 95 „ „ Colonel Vrabie 109 ., Codrescu 85 opo. I. Sturza 42 ,, Giuvara 43 ,, BUZEU Votanți 348 înscriși 442 Ales Al. Marg­giloman 246 guver. „ I. Dimitriad 211 , „ C. Borănescu 209 „ N. I. Constandin. 139 opo. B. Gazotti 104 „ Gr. Monteoru 97 ,, Anulat 3 LUPTA 42 guvernamentali, 12 liberali-conser­­vatori nuanţa Lascar Catargi Ver­nescu, 4 opozanţi-liberali şi 4 liberali­­independenţi. Guvernul aşa­dar, a izbutit cu mai mult de două treimi bătân­d toate partidele cele vechi constituite din ţară. Am vrea să ştim daca tot colegiul al 3-lea a rămas „colegiul minciană?11 DIN AFARA BULGARIA Cestia Macedoniei Să ştie că în urma resbelului Sârbo-Bulgar, cea ce a făcut din prinţul de Battemberg un prinţ iu­bit de poporul pe care îl guverna­se­şi era strein, a fost faptul, că a ştiut să măgulească toate aspi­­raţiunile şoviniste ale poporului. Aşa este ştiut că Macedonia este visul pe care îl hrănesc Bulgarii şi omul care ar vorbi de cucerirea ei şi ar atrage o mulţime de simpati după cum în Franţa ’şi atrag toţi oamenii politici cari ştiu în împre­jurări favorabile să se declare par­tizani înfocaţi ai revanşei. Prinţul Battemberg, s’a declarat gata să tragă spada pentru înde­plinirea idealului poporului Bulgar Cucerirea Macedoniei, care zicea el este şi cel mai scump vis al său. Cu răsturnarea lui Battemberg, să credea că pentru câtă­va vreme cel puţin aceasta cestie va fi in­­chisă. Lumea politică s’a înşelat Toţi prinţii Bulgariei, cari vor voi să prindă rădăcini pe tronul a­­cestei ţări, vrând, nevrând vor tre­bui să vorbească de cucerirea Ma­cedoniei, şi să ajute societăţile cari lucrează în acest sens. Şi aceasta pentru că este un pu­ternic curent în acest sens în mij­locul poporului bulgar. De aceea prinţul Ferdinand de Coburg, cari până ori era ne­sigur de tronul pe care şade, şi în con­tra căruia se organizează mer^i com­ploturi, s’a azvârlit în cestia Ma­­cidonieî pentru a ’şi putea asigura simpatiele poporului bulgar. Faţă cu această pretenţie a prin­ţului Ferdinand, care până acum se bănueşte numai căci ea nu să mani­festă prin nici un act, toate pute­rile sunt cu drept îngrijate şi în­cep a căuta să ia măsurele nece­sare spre a evita readucerea la or­dinea zilei a cestie a prinţului şi pe aceea a Bulgariei pe care de atâta timp o ocolesc toate puterile. Bulgarii de sigur c’au lucrat cu multă înţelepciune. Ei am pipăit foarte bine cum stau lucrurile în Europa şi s’au convins că toate sta­tele sunt în aşa situaţie că le este frică să se încurce de vre-un rez­­boi, ca nu cum­va să’şi piardă şi situaţia care deja o au. Nici unei puteri nu’i convine să ia o hotărâre. Fie-care putere um­blă după demarşurî colective şi după un comun acord. E destul ca o singură putere să ’şî manifeste o opinie contrară, în­­tr’un mod ori-cât de vag, şi toate demarşele făcute cad. Pe lângă temerea pe care o au de complicaţii în Europa să mai adaogă proiectele de cuceriri în cele­l­aite continente, pe cari fie­care putere le-a pus deja în prac­tică, şi pe cari în cazul unei con­flagraţii în Europa, ar trebui nu nu­mai să le părăsească momentan, dar poate chiar ar fi nevoite să renunţe la ele pentru tot-d’a­una. Şi într’adevăr care stat e cu mâna absolut liberă ? Germania este încurcată în Zan­zibar, şi are în spate pe Franţa a­­meninţătoare. Franţa pe lângă că la rîndul ei trebue să fie în gardă cu Germa­nia şi cu Italia, al cărui guvern­­ caută zilnic ceartă apoi este ocu­pată cu lupta din interiorul ţărei şi mai ales că este angajată la suc­cesul expoziţiunei din Mai viitor. Austria să află într’o stare foarte critică. Pretenţia d’a fi chemate la o egală putere în monarhie, a ele­mentelor slave, trebue să o preo­cupe în primul rînd. Ei îi ajunge războiul din năuntru, care singur o învinge — dovadă noua shimbare ministerială , nu mai poate umbla să se amestice şi în afacerile celor­­lante state. Rusia, s’ar părea că aceast stat ar sta mai bine!! Dar pe lingă că e ocupat în indii ’i ar fi foarte greu în momentul de faţă să facă veri un pas, căci cu defectuozita­­tea şi greutatea ce întîmpină în mo­bilizarea trupelor sale ar putea să se espite la un eşech. Italia are destul în Africa. Deci cam greu s’ar putea spune că puterile ar fi în stare in situa­ţia în cari să găsesc să rezolve cestia Bulgară. Mai mult ne este teamă ca cu­cerirea Macedoniei să nu devie un fapt îndeplinit şi să n’avem de în­registrat decât protestarea plato­nică a puterilor că nu recunosc starea de lucruri create. Turcia s’a obişnuit să cedeze drepturile câştigate şi să facă nu­mai protestările platonice. INFORMATIUNI Mâine dimineaţă la ora 7 Lup­ta Va apare într’o a IlI-a edi­­ţiune cu rezultatul alegerilor colegiului 1 din ţară, iar la ora 12 va apare ediţia I a X, de mâine cu rezultatele complecte şi toate telegramele complecte . D-nu Gr. Alexandrescu văzând că are prea puţină şansă de a se a­­lege în colegiul al 2 de Senat din Târgovişte, a cerut comitetului de a i se pune candidatura si „­giul al 2 de Senat din Capitală . . . X La şcoala din strada Clemenţei unde sunt înscrişi peste yuu de alegători , s’au prezintat foarte puţini alegători la vot, până la 2 după ameazi. X Se zice că d. Al. Beldiman, fos­tul ministru al ţarei la Belgrad, va publica căuşele pentru care s’a re­tras din această funcţie, sub mi­nisterul d-lui Carp. X D-ru Olănescu secretarul general al ministerului de externe va fi nu­mit ministru la Belgrad. X D-nu Arion este foarte indignat de tragerea pe sfoară ce ’i s’a a­­plicat. De îndată ce a aflat despre aceasta d. Arion a dat fuga pe la toţi miniştrii pentru a se plânge, dar nici un ministru nu ’l-a primit. Să se înveţe minte liberalii cari s’au făcut unealta guvernului pa­latului.­ ­ Celebrul Pake a făcut azi o nouă manoperă electorală. Dis de dimineaţă s’a apucat să tipărească pe nişte afişe albastre declaraţia făcută de d. Dimitrie Brătianu în Naţiunea de ori seară. Pe lângă că aceste afişe au fost trămise cu agenţi comunali spre a fi împărţite în mahalale , azi la fie­care secţie electorală a pus agenţi cari la fie­care alegător care a ve­nit ş i-a dat un asemenea afiş. „ D-na Simulescu fostul prefect la Vâlcea a fost azi huiduit şi bătut. Două telegrame au sosit azi: una anunţă că Simulescu a fost pe nedrept huiduit şi bătut, alta spune că i s’a întîmplat aceasta din ca­uză că s’a dus în piaţă să înjure guvernul şi să facă propaganda e­­lectorală.­­ Se zice că cauza pentru care d-na Dimitrie Brătianu a făcut declara­ţia de ori seară în Naţiunea, este că colectiviştii n’au consimţit la ce­rerea sa ca la colegiul I de depu­taţi din capitală să figureze o sin­gură listă. + Din judeţe n’a sosit până la două, nici o protestare la ministerul de interne. + Guvernul ar avea intenţiune de a pune în curând în aplicare legea pentru formarea comisiunei legis­lative, care să aibă de scop de a se ocupa cu formarea de proiecte de lege. F­O­IT JA „LUFTEI” GUY DE MAUPASSANT (PIERRE ET JEAN) S8 0 MOŞTENIM Cabinele pe roate, trase de un cal, urcau şi ele şi pe scândurile locului de plimbare, care mărgineşte ţermul de la un capăt la altul, era o scurgere neîn­treruptă, deasă şi înceată, de lume ele­gantă, formând două curente opuse cari se ghionteau şi se amestecau. Pierre, nervos, desnădâjduit de aceste atingeri, fugi, se înfundă în târg şi se opri ca să dejuneze la un simplu cârciu­­mar, la intrarea în câmp. După ce-și luă cafeaua, el se întinse pe două scaune dinaintea uşei, şi cum nu dormise de Ioc în acea noapte, el ațipi la umbra unui teiu. După câte­va ore de odihnă, deștep­­tându-se, el observă că era timp de a se întoarce pentru a se sui în vapor, și începu să meargă. Acum vroia să se în­toarcă, vroia să știe dacă mumă-sa re­găsise portretul lui Maréchal. Va vorbi ea întâiu de dânsul, sau va trebui s’o întrebe din noU ? Negreşit că dacă va aştepta s’o întrebe iarăşi, ea avea un motiv secret de a nu arăta acel portret. Dar când intră în odaia lui, el şovăi de a se cobora la prânz. Suferea foarte mult. Inima-i tulburată n’avuse încă timpul să se liniştească. El se hotărâ to­tuşi și se arătă în sufragerie tocmai când se puseră la masă. Un aer de bucurie înveselea fetele. — Ei bine, zise Roland, cum stați cu cumpărăturile ? Eu nu vreau să văd ni­mic, până când nu va fi totul instalat. Femeia lui răspunse : — Da, așa e. Dar trebue mult gândit pentru a nu greși. Chestia mobilierului ne preocupă mult. Ea petrecuse ziua visitând cu Jean prăvăliele de tapiserie și magasinele de mobile. Ea vroia stofe bogate, pompoase, ca să izbească vederea. Fiul ei, dimpo­trivă, dorea ceva simplu și deosebit. Ea pretindea că clientul trebue să fie im­presionat, trebue să resimtă, când va intra în salonul de aşteptare, emoţiunea bogăţiei. Jean, din contra, nedorind să atragă de­cât clientela elegantă şi bogată, vroia să cucerească lumea bună prin gustul său modest şi sigur. Şi discuţiunea, care durase toată ziua, reîncepu la masă. Roland n’avea nici o ideie. FI repetă: — Eă nu voi să aud vorbind de ni­mic. Voia veni pe urmă. Doamna Roland făcu apel la părerea fiului său mai mare. — Dar tu, Pierre, ce gândești tu des­pre asta ? El era atât de enervat în­cât îi venea sa răspundă prin o injuraturâ. Cu toate astea el zise cu un ton sec, tremurând de iritaţie : — Oh ! Eu sunt cu totul de părerea lui Jean. Nu-mi place de­cât simplicita­tea, când, e vorba de gust, se poate compara cu statornicia, când e vorba de caracter. Mumă-sa reluă : — Gândeşte-te că locuim un oraş de comercianţi, în care gustul se găseşte pe toate uliţele. Pierre răspunse : — Și ce are a face ? Este oare a­­ceasta un motiv de a imita pe nebuni ? Dacă compatrioții mei sunt proşti şi ne­cinstiţi, trebue oare să urmez pilda lor ? O femee nu comite o greşală pe moti­vul că vecinele au amanţi. Jean începu să vadă : — Tu ai argumente bazate pe com­paraţii ce par scoase din maxinele mo­raliştilor. Pierre nu mai răspunse . Mumă-sa şi fratele sau începură să vorbească iarăşi de stofe şi de fotolii. El îl privea, după cum privise pe mu­mă-sa, dimineaţa, înainte de a pleca la Trouville, el îl privea ca un străin care observă, şi se credea intrat de­odată în­tr’o familie necunoscută. De tatăl sau, mai ales, se mira ochiul şi gândul său. Acestui om greoiu, mul­ţumit şi leneş, nu-i semăna de loc Jean. Familia lui ! De două zile o mână ne­cunoscută şi rău­făcătoare, o mână de mort, smulse şi rupe una câte una, toa­te legăturile ce ţineau aceste fiinţe una de alta. Se sfîrşise, se rupse. Nu mai avea nici mamă, căci nu putea s’o iubească, nepu­tend’o venera cu acel respect absolut, blând şi fios, de care are nevoe o inimă de fiu, nu mai avea nici frate, fiind­că acest frate era fiiul unui strein, nu-1 mai rămânea de­cât tata, acel om pe care, vrând-nevrând, nu-1 putea iubi. Și, deodată: — Ia spune, mamă, ai găsit portretul?­­ Ea deschise ochii mari, uimită : — Ce portret ? — Portretul lui Maréchal. — Nu .. . adică da ... nu l-am găsit, dar cred că știu unde se află. — Ce e ? întreabă Roland. Pierre îi răspunse : — Un mic portre al lui Marechall care se găsea odinioară în salonul nostru din Paris. Credeam că Jean va fi mulțumit să-l aibe. Roland strigă : — Da, da, îmi aduc bine aminte, l’m văzut chiar săptămâna trecută. Mumă-ta îl scoase din sertarul ei, când și-a regu­lat hârtiile. Era Joi sau Vineri. ’Ți adu­ci bine aminte, Louise ? Era tocmai să­­’mi raz barba, când l’ai scos dintr’un sertar și Tai pus pe un scaun lângă tine, cu un pachet de scrisori dintre cari ai ars jumătate. Cum se întâmplă că ai pus mâna pe acest portret tocmai cu două sau trii zile înaite de moştenirea lui Jean ! Dacă aş crede în presimţiminte, aş zice că aci a fost unul. (Va urma) f-

Next