Lupta, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 726-748)
1889-01-01 / nr. 726
r 2 la% la care invită pe unii din mandatarii ţarei. Dupe mine acest, prânz nu este altceva decât prânzul oferit, de Iacov fratelui său sau pentru al răpi dreptul de primă naştere. Puţini, sau mai nici unul, din cel cari ospătează la rege, nu scapă nefermecaţî; şi să nu crează cineva că suveranii noş- tri au vre-un talent pentru a încânta, nu, de loc, dar ideia de a prânzi la Palat, îmbată pe mulţi mandatari—lucru de altfel foarte esplicabil ! Austria cucerea până mai deună zi prin căsătorii. Regele nostru cucereşte prin prânzuri! In Cameră şi Senat de când există viaţa parlamentară, s’a constatat un fel de jenă din partea reprezintanţilor de a vorbi despre drepturile Opincei. Numai câte o voce se ridica, când de d. Kogălniceanu, când de d. N. Ionescu, când în cele din urmă de d. Panu, şi mamelucii d-lui loan Brătianu strigau să se închidă discuţia — în semn de lumină asupra cestiei! Dar când era vorba de sarcine, nimeni nu se jena să propună cât de multe: ierarchii de funcţionari, taxe de produsele ndgiene, taxe vamale pe produsele străine, credite enorme pentru furnituri la armată etc, etc, cam toate se votau cu o încredere oarbă în forţele —deja epuizate— ale ţăranului şi muncitorilor săraci! Resboiul din 1877—78 convinsese pe mulţi oameni politici că ţăranul român ştie să trăiască fără să mănânce, şi aşa rezemaţi pe această idee guvernanţii noştr, nu se credeau înjosiţi de a ridica pe ţărani în slava cerului, atribuindu-i o putere titanică; ţăranul era eroul, semizeul, lui nu-i trebue nimica şi de pierit nu piere! Lucrările literaţilor îl arătară pe ţăran poet în toată puterea cuvântului; etnografii şi statistii români şi strâni, găsiră în ţăranii noştri o inteligenţă superioară ţăranului statelor celor mai civilizate; locuinţele proaste ale ţăranilor sunt socotite de mulţi că nu au nici o influenţă rea asupra constituţiei lor robuste; medicii recrutori se fălesc cu soldaţii de la sate etc, etc. Aşa încât s’a format în lumea de sus, un prejudicii! că ţăranul n’are nevoe de instrucţie, ca unul ce are deşteptăciune naturală; că nu-i trebue locuinţă bună, căci acea l’ar moleşi; că nu-i trebue avuţie, căci aceasta l’ar face să beie mai mult de cât bea, etc. Cu un cuvânt fiecare a crezut că România, ţara noastră, este cea mai fericită, ca una ce are nişte ţărani cari pot da totul, fără a li se da ceva! Din nefericire pentru aceşti optimişti şi pentru atâtea suflete cari au căzut victime nevinovate în timpul răscoalelor din primavara trecuta, s’a dovedit că ţărănul aşa de maiestos în teorie, aşa de impunător în vreme de grea cumpănă, are şi el nevoie de hrană ca orice vietate. Dar suntem siguri că mulţi apărători aparenţi ai ţăranului român, îşi vor fi perdut deja iluziile despre iei; aceasta s’a şi văzut în Cameră chiar, cu mulţi deputaţi cari înainte aparau pe ţăran şi cam astazi îl acuza! După ce constatăm mizeria învechită în casa ţăranului; după ce de ani întregi se trimet plângeri din toată ţara pentru cereri de pământ ; după ce s’au dat regelui 13 moşii de ale statului înainte de a îndestula cu hrană clasa cea mai numeroasă şi cea mai muncitoare din ţară ■ după ce în fines’a fi sărăcit cu creditele agricole şi cu perceptorii abuzivi sume de ţărani, cată să ne întrebăm: de ce folos sunt deputaţii, de ce folos sunt senatorii, pentru cari ţara plăteşte cu vârf şi îndesat, când în timp de atâta amar de vreme de când avem regim repezentativ, nevoile ţărei au crescut în loc să se împuţineze? Intr’un număr viitor voia arăta cam ce îndatoriri trebue să aibă un deputat sau senator faţă cu ţara în genere şi cu colegiul său în spade. Regulus, acuzaţiune adusă contra lui Sir Rob. Morier, fota oficioasă germană nu s ezită a considera pe diplomatul englez ca culpabil de un act ne- ] demn pentru un om de onoare. Ea merge chiar până a ’l acuza de fals susţinând că scrisoarea din 8 August în care mareşalul Bazaine tăgădueşte formal că ar fi vorbit ceea ce ’I®se atribue, este un document apocrif, lucru ce reiese din greşelele de franţuzeşte ce conţine această scrisoare. Gazeta de Colonia afirmă în acelaşi timp că are subt ochi copia autentică a scrisoarei lui Bazaine. E bine a se şti de unde are această copie, sir Rob. Morier a trimes scrisoarea contelui Herbet de Bismark, prin urmare trebue a se conchide că de la biuroul afacerilor străine din Berlin ea are documentul pe care -l discută. Prin urmare, nu mai rămâne nici o îndoială că mâna d-luî Bismark este amestecată în această afacere. Impresiunea e penibilă văzând un secretar de stat al unei mari puteri colportând o acuzaţiune atât de gravă contra unui om de onoare, fără altă bază de cât cuvântul unui soldat declasat, a cărei întreagă vieaţă a fost o serie de aventurî şi a cărei carieră s’a terminat prin cea mai infamantă din condamnări... moartea pentru trădarea către duşman. Pe lângă acestea, faptele istorice sunt o desminţire formală a acuzaţiunilor lui Bazaine. De la 13 August acesta era în contact cu armatele germane şi tocmai la 16 August el ar fi primit relaţiile carii-ar fi venit de la sir Robert Morier. Cum se împacă aceasta ? Gazeta de Colonia se trage din afacere reproducând un fragment din cartea publicată în 1872 de Bazaine asupra campaniei armatei de Rhin şi în care el recunoaşte că a primit, la 13 August, informaţiuni asupra mersului armatei germane prin intermediarul împăratesei Eugenia. Există în adevăr o depeşe a aceştia, de la 13 August 1870, dar ea nu coprinde nici o indicaţiune precisă, împărăteasa ra•psv’rt.tr&'ZA -TKjmaft -ceea■ ce se zivvtt 'relativ la operaţiunile prinţului Frederic Carol şi ale Kronprinţului Acestea sunt relaţiele trimise de către sir Robert Morier ? Foaia renană nu cutează a afirma, ea preferă a lăsa pe cititorii săi în confuzie şi a-i aduce astfel a se întreba de unde împărăteasa Eugenia avea relaţiile sale : de la regina Victoria, de la lordul Granville, de la ambasadorul Franţei la Londra, care le-ar fi putut culege fie la curte, fie la Foreing Office, de la cine ? Nu se ştie. Aceasta, după cum se vede, e un sistem întreg de insinuaţiuni puţin precise, de vage afirmări, de acuzaţiuni rău definite cari nu aduce nici onoare, nici glorie acelora cari le inspiră şi acelora cari se servesc de ele, a reuşit la concurs, si numeşte pe ziua de 1 Ianuarie 1889, în postul vacant de guard-ajutor silvic. Ministerul de justiţie Se acordă d-luî Iori Fabini din comuna Târgu- Ocna, din jud. Bacău, împământenirea cu dispensă de stagiu. Decizivul Ministeriale. D. Mihail C. Haret, actual casier la Bacău, în interesul serviciului. Se transferă în aceiaşi calitate la jud. Iaşi, în locul s d-lul Arhim, care va trece la jud Bacau. — D. Grigorie Scorţeanu este numit în funcţiunea de controlor la casa de credit agricol din jud. Prahova în locul d-lui Vasile Dimitriu, pus în disponibilitate. DIN AFARA „Gazeta de Colonia» și Sir Morier Gazeta de Colonia urmează cu mai multă furie ca totd’auna campania sa contra ambasadorului Angliei de pe lângă guvernul Țarului. Fără a se opri un singur moment la scrupulele cari ar trebui să le nască caracterul omului pe mărturisirea căruia se întemeiază grava / _________LUPTA___________ ACTE OFICIALE Ministerul de interne. Se deschide pe seama ministerului de interne serviciul telegrafelor şi poştelor, un credit extraordinar în sumă de 18, 50 lei, din care se va plâti subvenţia cuvenită, până la finele anului curent şefior de gări ai căilor ferate române pentru efectuarea serviciului poştal, şefilor de trenuri şi personalul de control şi instrucţiunea personalului executiv, conform convenţiunei existente între direcţiunea telegrafelor şi poştelor şi acea a căilor ferate române. Ministerul lucrărilor publice D. Luciu Stănculescu, conductor clasa I în corpul technic al Statului, ocupând actualmente funcţia de inginer şef al drumurilor din judeţul Prahova, se trece şi se numeşte în aceiaşi funcţiune la serviciul drumurilor din jud. Tulcea. — D- Constantin I. Gabrilescu, conductor clasa I în corpul technic al Statului, se numeşte provizoriu în postul de inginer al serviciului drumurilor din jud. Prahova. — D. Wagner Alexandru, inginer mecanic, se numeşte în postul de inginer asistent la serviciul atelierelor şi materialului rulant, pe ziua de 15 Decembre 1888. Ministerul agriculture!, industriei, comerciuluî şi domenieior. Se deschide pe seama ministerului agriculture!,ndustrieî, comerciului şi domenielor, un credit suplimentar de 385. 942 lei. — Ioan Ivănescu, absolvent al şcoalei centrale de agricultură şi Silvicultură de la Herăstrău, care I ŞTIRI DIN ŢARĂ ’Joeşti * * Covurluiu 1 * 1 * * * * * I Parohiile judeţului Prahova. — In cele 6 comune urbane din judeţul Prahova afară de Siţiaia, sunt 44 biserici, iar in cele ruralei 281 biserici. După noua împărţire făcută de Satul Sinod, numărul parohiilor se reduce pentru oraşe la 23 la 23 preoţi parohi şi 19 preoţi ajutoare iar pentru comunele rurale la 148 parohi şi 56 ajutoare. O parohie cuprinde una sau mai multe biserici. Această nouă împărţire este făcută în scopul ameliorarea soartei clerului mirean, pentru care f Satul Sinod a format un proect de lege care va veni în desbatrea Camenilor, deşi Sf. Sinod n’are această competing. Asupra resurselor din care să fie retribuit clerul, circula mai multe idei. Suntem de altmintrelea convinşi spune Democratul că prin împuţinarea numărului preoţilor, la care tinde opera Stului Sinod, şi prin salfirierea lor, nu însă ca funcţionari al statului, se va aduce o reformă pentru biserica noastră. M * 3 * * Bine-facere.—Vechia societate a doamnelor din Ploeşti,«sub denumirea Caritatea, care de câţi-ia ani încetase d’a maî funcţiona, mişcaţii de viaţa grea ce o duce lumea săracă în iarna aspră din anul acesta, s-a reconstituit, alegând de preşedintă pe d-na Zoe Scorţeanu. Şi, pe de o parte , din procentele capitalului de care dispunea societatea, a împărţit la familii sărace, în bani, o cifra de 400 lei, iar pe de alte , a proectat a da câteva serate dansantă, din produsul cărora să se mai ajute Miluvele în lipsă. Prima serată a avut loc. Marţi seara, 27 curent, în saloanele de la Giand-Hotel şi reuşita a fost anuată şi satisfacă"..0779. IVx, Vă, ... tvHiiva ,şediinţi» 00 a ţinut consiliulcomunal, din Ploeşti. Mercuri seara, în săptămâna din înaintea Crăciunului, a luat următoarele decisiuni spre „Democratul“: 1) Retribuţia primarului, din 600 lei lunar ce se lua până la disolvarea fostului consiliu, s’a redus la 400 lei, începând de la prima lună a intrări în funcţiune a actualului primar d. Temelie Dinescu, după a d-sea de cerere, în scop de economie pentru finanţele casei comunale aşa adică cum fusese până la 1 Aprilie 1883.—Aceasta face onoare d-lui Dinescu. E de dorit a se mai face economii şi din alte părţi. 2) Pentru terminarea bulevardului, s’a numit o comisiune din d-nii consilieri, care să trateze cu proprietarii aflaţi pe restul traseului acestei căi, despre espropiere, după cum se făcuse de către consiliul din anul 1882, şi se depue lucrarea spre a se lua ultme măsuri, aşa cum aceasta operă să se poată termina, după atâţi ani, în primavara viitoare. Bursa de Galaţi ne spune că o societate de capitalişti bancheri din Iaşi a reuit a obţine o mare reducere de preţuri de la societatea de exploatare a petroleului din Bitum, precum şi scăderea de peste 30 la sută în transportul cu căile ferate in Rusia. Buletinul gheţurilor pe ziua de 28 Decembre 1888 : T..Severin" gheţurile mici dese; Calafat gheţurile curg în cantităţi mari ; Corabia gheţurile trec rar ; Giurgiu idem; Olteniţa idem ; Ostrov Dunărea îngheţată ; Cernavoda idem; Brăila idem ; Galaţi idem; Tulcea idem ; Swina veni N. W. senin, valuri mici; Constanţa vânt N. W. senin, valuri mari, portul îngheţat. Starea populaţii.—De la 18 până la 25 Decernare populaţiunea oraşului Galaţi a crescut cu 7 suflete. In acest interval s’au născut 22 băeţi şi 11 fete, total 33, din cari 11 israeliţi şi au murit 15 bărbați și 11 femei total 26 din cari 4 israeliți. INFORMATIVAT Următoarele numiri și transferări în corpul diplomatic al țărei în străinătate se dă ca sigură că se va face foarte curând: D. Al. Plagino, ministru la Roma, va trece la Petersburg. D. Mitilinea de la Bruxelles va trece la Roma. D. Olănescu, secretar general la externe, va trece la Bruxelles. D. Ghica de la Atena va trece la Constantinopol. Asemenea se va face şi alte numiri şi transferări între secretarii de legaţiune. Recursul sătenilor condemnaţi de Curtea cu juraţi din Ploeşti ca autorii răscoalei din comuna Fulga se va judeca desecţia 2-a a Curţea de casaţie la 14 Ianuarie. Se zice că d. Al. Marghitoman stârneşte ca d. S. Populeanu să fie numit avocat al Statului în Capitală. D. Al. Lahovary însă se opune la o asemenea numire. Cu ocaziunea anului nou, ministrul de justiţie a recomandat regelui pentru graţiere douăzecî şi opt de condemnaţi. X Aflăm că d. Vladimir Atanasovicî, va fi numit procuror de secţie pe lângă tribunalul din Capitală. X Să spune că mai mulţi avocaţi partizani aî d-luî N. Blaremberg, au hotărît de a adresa un protest ministrului de justiţie despre modul cum s’a făcut erî alegerea decanului baroului Capitalei şi asupra refuzului d-luî Burada de a amâna această alegere. Noul prim-preşedinte al tribunalului din capitală, d. Iulian, va fi însărcinat după vacanţe, de către ministrul de justiţie, de a elabora un proect de lege pentru reorgaganizarea grefelor. X D. R... portărel pe lângă tribunalul dE||»Capitală, atins erî d .jP^jKţiim' ■■’Ti. X Ed. Ghermani, ministru de frtVăVretr^ a lucrat azi cu regele. X Duminecă dimineaţă vor fi reîntorşî în Capitală toţi miniştrii. X Bugetul ministerului de rezbel este definitiv elaborat. Acest buget a fost înaintat ministerului de finanţe. După cât aflăm s’a introdus în acest buget mici adăugiri, cari s’au constatat absolut necesare. X Luni se deschide sesiunea extraordinară a Curţii cu juraţi din Capitală. In această sesiune sunt de judecat 12 procese de răscoale, în cari sunt peste 150 de acuzaţi. X Naţiunea află că grupul de bancheri, despre care am vorbit deja, î şi a formulat astfel propunerea sa în ultimul moment. El oferă pentru suta lei nom. de rentă 4 la sută amortisabilă în patruzeci ani, 72 lei în bilete, din care cer drept comision 2 şi jumătate la sută. In aceste condiţiuni statul român ar emite renta 4 la sută cu 69 lei renta şi ar trebui să se împrumute 37 milioane. Această sumă se va repartiza între membrii consorţiului în modul următor : Banca României va lua 16.000.000 Banca Naţionali a « 5.000.000 Ceî-Paţî banch. « « 16.000 000 Aflăm că administraţia Băncei naţionale luând cunoştinţă de această propunere ar fi declarat că nu se poate însărcina să o presinte ministerului, dar că liberi sunt bancherii să comunice guvernului oferta şi dacă acesta va primi-o, Banca acceptă să participe cu suma de mai sus. Credem de prisos să adăugăm că oferta aceasta e nu numai ridiculă dar şi îndrăzneaţă. Nu e admisibil ca guvernul să primească chiar a o examina. Aflăm pe de altă parte că alţi X X I bancheri se pregătesc a face propuneri mult mai avantagioase. X Un incendiu a distrus ieri seminarul din Huşi. Ministrul a însărcinat pe inspectorii şcolari din Moldova a face o anchetă asupra cauzei acestui incendiu. X Ni se spune că o ploae de decoraţiuni va curge după sărbători asupra mai multor cetăţeni cari s’au sacrificat pe altarul patriei. D. Al. Lahovari, ministrul domenielor, a hotărît de a înlocui de la 1 Ianuarie, douî din avocaţii statului de pe lângă ministerul său. „ Atelierele fabrice de tutun de la Cotroceni vor fi mărite şi se vor introduce o mulţime de îmbunătăţiri în administraţia acestei fabrici. X Un spital se va înfiinţa în Bucureşti de către ministerul de războiu, special pentru soldaţii atinşi de conjunctivită granuloasă. X Biuroul Senatului publică, în Monitorul Oficial, tabloul lucrărilor acestui corp pe timpul de la 1 Noembre până la 20 Decembre. Aceste lucrări sunt : verificarea titlurilor senatorilor. Adresa şi discutarea a 15 proecte de legi şi propuneri, rezolvarea a 14 petiţiuni, pronunțarea asupra 25 cereri de indigenare, desvoltarea a opt interpelări. X. ŞTIRI COMERCIALE De la începutul lunei curente foarte puţine operaţiuni s’au făcut în Bursa de Galaţi; s’au vendut porumb de 59’/2 fibre cu 7,25 şi de 601 /2 cu 7 lei 80 hectolitrul. Secara de 55 fibre cu 5,60 şi de 55'/2 cu 6 lei. Agiul a variat între 4,15 până la 5. * * * Raporturile economice şi comerciale ce ni se trimit de d-nii consuli, reprezentanţi ai terei pe lângă statele Europei, devin din ce în ce mai importante, iriulte Şî preftoASW consitti *Se' iTTuT îhÎîtF vatorilor şi comercianţilor români. Asemenea şi din partea diviziunei consulare de la ministerul de externe, precum şi de la diviziunea statisticei după lângă ministerul nostru de comerciu, apar mai pe fiecare zi diverse publicaţiuni foarte importante în interesul comercial de export, şi al avantajelor ce pot dobândi unele din producţiunile ţerei noastre pe pieţele Europei. Comercialul nostru incumbă datoria de a studia aceste raporturi, notiţe şi informaţiuni pentru a trage foloasele necesarii. Raportul comercial al d-lui Consul general român din Hamburg, este foarte important din punctul vedere al exportului de cereale, vinuri, cărnuri, conserve şi grăsime alimentare, sare, etc., precum şi pentru un serviciu de transport direct pentru Hamburg pe calea apei. Pentru ca notele şi informaţiunile comerciale şi maritime ale d-lor consuli români, să poată produce efectul dorit, ar fi bine ca ele să fie comunicate de d-nui consult direct şi camerilor de comerciu odată cu trimeterea lor guvernului, pentru ca să se poată pune la cunostinţa publicului cât se poate mai curând, căci la ce ar folosi, dacă comerciul va lua cunoştinţă peste trei sau şase luni de căutarea pe pieţile străine a unor articole ce ţara le ar putea furniza. Intr’unul din numeriele anterioare ale revisitei noastre, am atras atenţiunea ţarei, asupra posibilităţei ca să vedem în viitor inundata ţară cu petroliul rusesc, aceia ce noi am prevăzut este aproape a se realiza, căci primim spirea din Iaşi, că o societate de capitalişti bancheri din acel oraş, au reuşit a obţine o mare reducere de preţuri de la societatea de exploatare a petroliului din Batum, precum şi scăderea de peste 30 la 50 în transportul cu căile ferate în Rusia. Cu toată taxa de 10 bani de kilogram impusă de guvernul român asupra petroliului strein, numitei societăţi din Iaşi ’i va conveni a importa petroliul rusesc şi a face concurenţă producţiunei naţionale. Se zice că numita societate negociază cu guvernul Austro-Ungariei, a introduce petroliul şi acolo, transit via România. Aflăm că societatea de exploatare a petroliului din Batum, a închieiat un contract cu societatea Göetz care are o mare fabrică de herostraie în Cernăuţi, ca să îi furniseze scândurile necesarii pentru confecţonarea lăzilor pentru tinichelile cu petroliu. * * * i K é