Lupta, martie 1889 (Anul 6, nr. 773-798)
1889-03-01 / nr. 773
2 gele are drept să numească el însuşi pe regenţi. In schimb însă venirea la putere a partidului poporului, a radicalilor, a impresionat în mod foarte plăcut publicul. Era parlamentarismului în sfârşit are să înceapă. Costa Tausanovici, după cum vă telegrafiasem, s’a desistat în favoarea simpaticului general Sava Gruitch. Acesta, după câteva ceasuri de deliberare, a prezentat regenţei, aseară pe la orele 9, noul cabinet. Cabinetul e compus din bărbaţi foarte apţi şi foarte energici. Interesele sârbeşti sunt sigure în astfel de mâini. In prezenta corespondența vă dau pe scurt biografiile celor opt miniștrii. * * # 1). Sava Gruitch. Om de vr’o 48 ani. •’Și-a făcut studiile militare, actualmente e general — în Belgrad, apoi în Berlin și în Petersburg. In timpul primitei campanii (1876-77) Gruitch a fost comandantul suprem al artileriei. După terminarea primitei campanii, Gruitch a fost chemat ca ministru de rezbel şi ca atare îl găsim până după a doua campanie (1877-78). După terminarea războiului, opoziţia radicală dimpreună cu Gruitch, cere dela guvern să apuce calea reformelor şi să ridice starea de semi-asediu ce domnea în Serbia. Regele Milan şi Ristich fiind contra, Sava Gruiich părăseşte portofoliul ministerial. In urmă îl găsim consul în Sofia. Apoi succesiv ambasador în Atena şi la St. Petersburg. De aci fu chemat de Ristich în Iunie 1887 ca să facă parte din ministerul coaliţiei liberalo-radicale. In Decembrie acelaşi an, rupându-se coaliţia, Gruitch formează un cabinet care ţine până în Aprilie 1887, când, în urma neînţelegerilor ivite între el şi rege, în privinţa unor legi, Gruitch îşi dete demisiunea. In ambele aceste ministere a fost ministru de rasboiu. In actualul cabinet, e ministru de externe. 2. Petre Yelimirovitch. Inginer, 40 ani. ’Şi a făcut studiere în Zurich (Elveţia). Venind din străinătate a fost numit inginer al statului şi a stat în acest post până în 1875 când ’şi dete demisiunea şi intră în lupta politică. Dimpreună cu Paşttch şi cu încă câţiva prieteni ai reposatului Svetozar Markovitch, Velimirovitch ia parte la formarea partidului radical. Tot în 1875 oraşul Kragulevatz alege un consiliu municipal radical, iar Velimirovitch ie ales primar. Guvernul cearcă să dizolve consiliul, dar cetăţenii din Kragujevatz se declară făţiş pentru radicali şi fac manifestaţiuni în onoarea lui Velimirovitch. Guvernul declară aceste manifestaţiuni ca început de răscoală şi închide pe Velimirovitch dându’l în judecată. In timpul acesta survine rasboiul şi Velimirovitch Ie eliberat, şi face campania servind ca inginer. După campanie ales deputat, şi făcând opoziţie guvernului, acesta îşi aduce aminte de afacerea din Kraguevatz, îl dă din nou în judecată şi îl condamnă la trei ani închisoare. Velimirovitch emigrează în Sofia, unde îl vedem profesor, şi se întoarce în patrie tocmai în 1880, când au venit progresiştii la putere. Din nou a fost ales deputat, apoi cu construirea drumului de fer a intrat din nou ca inginer, în slujbă. A fost ministru în ministerul coaliţiei din Iunie 87, şi în cabinetul Gruitch din Decembre 87. 3. Grigorie Ghersitch, 48 ani, dr. în drept, profesor de drept internaţional şi român la facultatea de drept. E bun advocat şi foarte bun orator. La organizarea definitivă a partidului radical, în 1881, Ghersitch e ales membru în comitetul central şi ocupă această demnitate până în octombrie 1883, când izbucneşte răscoala de la Zatchar. In urma acestei răscoale, Ghersitch e tradus din naintea curţei marţiale, prezidată de actualul ambasador al nostru în Bucureşti, d. Dragomir Ztvetco Raiovitch. (Acesta din urmă a condamnat 104 oameni la marte, din care 88 au fost executaţi şi 1270 la munca silnică). Ghersitch e condamnat la pierderea drepturilor cetăţeneşti. Peste dooă ani e amnestiat şi îşi recapătă catedra. In Decembrie 1887, Gruitch îl dă ministerul instrucţiei şi cultelor. Ghersitch e un bărbat foarte erudit. A scris foarte mult în chestie de drept şi mai cu seamă asupra dreptului internaţional. 4) Cosia Tauşanoviţeii. 40 ani. Agronom distins, preşedinte al societăţei agronomice din Belgrad. A studiat agronomia în Viena, apoi ştiinţele politice şi finanţele în Berlin. D-sa e de o erudiţie foarte mare! N’a ocupat nici o funcţie până acuma. Unul din fundatorii şi organizatorii partidului radical şi membru în comitetul central. După răscoala din Zaîtchar a fost condamnat la moarte, dar în urmă a fost amnestiat. De la 1880 a fost ales mereu deputat. In Decembre trecut a fost ales preşedinte al constituantei. 5) Mihail Yuitch. 35 ani. Profesor de ştiinţele politico-economice la facultatea din Belgrad. E membru influent al partidei. A luat parte în cabinetele Ristitch- Gruitch şi Gruitch. S’a distins prin competinţa şi abilitatea cu care a condus finanţele în timp de nouă luni de zile cât a stat la minister. La plecarea lui din minister, în casă se găsea un surplus de o jumătate milion. 6. Svetozar Milosavlîevitoh. De 42 ani ! Fost profesor şi director al şcoalei de pedagogie. ’Şi-a pierdut catedra ca membru influent al partidei radicale. A luat parte ca ministru de comerţ în cab. Ristich- Gruitch şi ca ministru de interne în cab. Gruitch. Ca ministru de interne s’a distins mai cu seamă prin circulara ce a trimis’o, a doua zi după venirea la minister, tutulor prefecţilor şi sub-prefecţilor şi în care zicea: „acel funcţionar care va face vrun abuz de putere faţă cu vr'un cetăţean, sau care va face presiuni in alegeri va fi foarte aspru pedepsit. ( 7) Ştefan R. Popovitch, 50 ani. Ex profesor de economie politică. Economistprotecţionist distins. A luat parte în cab. Gruitch (Decembrie 87). 8) Colonel Dim. Djuritch. 50 ani. Fost profesor la şcoala militară din Belgrad. Unul din cei mai capabili ofiţeri de Stat-major. * * * Aceştia sunt oamenii în mâinele cărora sunt încredinţate, din fericire, destinele Serbiei. Fie-le vecinie în inima lor, iubirea poporului și apărarea intereselor lui Liubinco. ACTE OFICIALE Ministerul de interne — Colegiul I electoral pentru deputaţi din judeţul Muscel este convocat a se întruni, în ziua de 25 Martie 1889, spre a împlini, prin o nouă alegere, vacanţa declarată în Adunarea deputaţilor. — Consiliul judeţului Vlaşca este autorizat ca’ în sesiunea extraordinară pentru care este convocat, să-şi dea avizul său asupra strămutărei reşedinţei sub-prefecturei plăşei Câlniştea de la comuna Uzun (Călugăreni) la comuna Ghimpaţii. — Consiliele comunelor Bălţaţi-de-Jos, din judeţul Mehedinţi şi Scorţaru-Vechiu din Romanaţî, se disolvă. — S’a aprobat regulamentul pentru servitori votat de consiliul comunal al Capitalei în şedinţa sa de la 20 Ianuarie 1889. Ministerul de rezbel — Sunt scutiţi de taxele de import caii remontaţi din străinătate pentru trebuinţele armatei. Ministerul agriculturei, industriei, comerciale şi domenielor — Se aprobă amenagjamentul pădureî de pe muntele Lutele , mari şi mici , proprietate a Statului, situată în comuna Albeşti, plaiul Nucşoara, judeţul Muscel. Ministerul de justiţie — Se acordă d-lui Hector de Barbure de Wesembeck, Iosef Schwetz, farmacist, şi Gheorghe Nicolaide, împământenirea cu dispensă de stagiu. Se recunoască calitatea de cetăţean român d-lui George Stefanide, român din Macedonia, de profesie agricultor, domiciliat în comuna Rusăneştide-Jos, plasa Oltul-de-Jos, judeţul Romanaţî. LAPTA ÎNTRUNIREA cooperatorilor De la un timp încoace se observă o mişcare serioasă în Capitoă, mai ales printre clasele muncitoare şi, fie din iniţiativa lor, fie d’intr’a altor oameni cari au ghicit suferinţele acestor clase, au început a se ţine dese întruniri publice şi congrese de meseriaşi, unde se discută asupra intereselor clasei muncitoare. Aşa în fiecare Vineri se ţin întruniri la Cercul muncitorilor, la care vin locuitori din mahalalele Capitalei ; în fiecare Duminică la ora 2 după ameazî, se ţin şedinţe la acelaşi cerc, unde se adună lucrătorii meseriaşi, asemenea în fiecare Duminică de la ceasurile 9 de dimineaţă până la 12, se urmează şedinţele Congresului industrial în localul societăţii Concordia, pe strada Regală, sub preşedenţia d-lui Dimitrie Butoldescu. * Ne propunem a face o mică dare de seamă asupra celei din urmă şedinţe a congresului industrial la care am văzut că, pe lângă un număr însemnat, de meseriaşi de tot felul, a asistat şi a luat parte la discuţiune doi din cunoscuţii oratori ai partidului liberal, anume d-nii Nicolae Fleva şi G. Falade.„ Şedinţa s’a deschis de d. Butculescu dându-se cuvântul d-lui inginer Urlăţeanu care ’şi-a propus să citească un raport asupra situaţiunei în care se găseşte industria în ţară la noi—raport pe care d. Urlăţeanu nu’l citeşte ci numai în cursul cuvîntăreî ce a ţinut îl schimbă dintr’o mână într’alta. D-sa vorbeşte de ţările streine industriale, de instrucţia ce capătă tinerimea noastră în şcolile statului, care instrucţie nu poate servi oamenilor la, viaţa lor socială, caci din şcolile noastre şi din licee nu pot ieşi meseriaşi. Apoi vorbeşte de iniţiativa privată, de agricultură, de concurenţa care zice d-sa este stimulentul perfecţionărei producerei. Cere de la stat statistice exacte asupra industriei şi, comerţului, cere şcoli de meserii şi şcoli industriale. Trebue, zice d. Urlăţeanu, ca educaţiunea elevilor din şcolile de meserii să ne dea oameni independenţi cari să n’aibă nevoe să se bage la stăpân. In armată soldatul care cunoaşte o meserie trebue pus să producă, să ’şi exercite pentru stat’ meseria lui pentru a produce echipamentul armatei. Mai spune ci indstria nu se poate face de un singur om ci trebue ajutoare, trebue concursul mai multor capitalişti. Şcoala indusrială să ne dea două feluri de oameni: lucrători de rând şi conducători. Şa se forme:e societate de acţionari cari sâ instaleze, pe lucrători, şi cari capitaluri să fie garantate de stat, maşinele şi celelalte instrumente să fie inalienabile. Lipsa de manie este piedica că un meseriaş nu poate produce şi niu se poate dezvolta, (a voit să zică: lipsa de capital). Apoi d. Budieseu, preşedintele, dă citire unui proces verbal al comitetului delegaţilor congresului industrial prin care se protestează in contra legei de meserii pe care guvernul vrea să o facă. După aceea se dă cuvîntul d-lui Theodor Mănescu de laBrăila care critică câteva puncte din discursul d-lui Urlăţeanu. Din discursul d-lui Urlăţeanu, zice d-sa reiese că se doreşte desvoltarea industriei mari, cu maşini perfecţionate, cu fabrici de sutede lucrători şi cu instalaţiuni mari. Dar trebue să ştie d. Urlăţeanu că asemenea instalaţii se fac în paguba lucrătorilor când ele aparţin unui capitalist sau unei societăţi de acţionari cari să dea lucrătorilor salarii iar ei să împartă dividentele câştigurilor —lucru ce va împiedica realizarea dorinţei ce a mai exprimat d. Urlăţeanu de a vedea pe lucrători emancipaţi. D. Urlăţeanu, ne vorbeşte de trebuinţa unor legături între lucrători, dar trebue să ştie d-sa că legăturile ca să poată trăi trebuesc să fie întemeiate pe interese. Legăturile artificiale nu ţin nici o dată. Apoi după ce d. Mănescu mai face unele observaţiuni drepte asupra părerilor emise de d. Urlăţeanu, zice că la asemenea congrese unde oamenii sunt chemaţi ca să asculte diferitele idei asupra chestielor ce- l interesează, trebue să fie cineva bine pregătit, trebue să fie profesori de economia socială cari să ştie să-şi dea seama de teoriile cari le emite. Chestiile economice sunt mai presus de cele politice cari pot fi luate ca un mijloc de luptă pentru câştigarea libertăţilor economice , căci libertate politică fără libertate economică nu există. Oamenii cari se ocupă cu mişcarea intelectuală din ţara noastră au avut grija să se ocupe nunai de chestiile politice, iar pe cele economice le-a ignorat cu desăvârşire. In schimb însă au primit teoriile economice faie unor economişti ca Bastiat şi alţi fală nici un control şi ni le-au impus organizaţiei noastre sociale. * După d. Mănescu, ia cuvântul d. N. Fleva care spune că asupra chestiunilor economice relevate de d. Mănescu va răspunde Dumineca viitoare la Ateneu unde se va ţine o întrunire publică. D-sa zice că pune în rândul I chestiele politice, căci fără drepturile politice nici noi nici d. Mănescu n’am putea vorbi la asemenea întruniri şi n’am putea spune părerile noastre. Apoi vorbeşte puţin asupra măsurei nelegale şi neconstituţionale ce a luat direcţia căilor ferate ca sâ impue lucrătorilor de la gară formare de societăţi pe care ei nu o primesc şi spună că va lucra ca să împiedice nişte tendinţe ca acestea. Vorbeşte de îndrăsneala ce a avut guvernul actual de a suprima drepturile constituţionale ale poporului, voind sâ dea regelui dreptul de a proclama oricând starea de asediu. Voia ţine întruniri publice cât de dese pentru a deştepta poporul asupra pericolelor ce din aşteaptă. Dupe d. Fleva ia cuvântul d. G. Falade care de asemenea răspunde d-lui Mănescu că d-sa ca profesor de economie politică îi place că discuţia să pune asupra chestiilor economice. Zice că Duminica viitoare va discuta la Ateneu asemenea chestii şi doreşte să fie de faţă şi d. Mănescu. Declară că se face mandatarul lucrătorilor meseriaşi de a lupta în Cameră pentru a împiedica încercările guvernului de astazi. Mai vorbesc încă câţiva lucrători şi apoi publicul chiamă la tribună pe d. Const. Mille care îndeamnă pe lucrători să reziste bărbăteşte şi sâ lupte pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor lor. Şedinţa se ridică anunţându-se cea viitoare pe Dominica. In această întrunire au mai asistat dd. V. A. Ureche, Vilner, P. Grădişteru senatori şi CC. Dobrescu, D. Protopopescu deputaţi. Calem, ultragiat pe d. S. Nucşoreanu, deputat. Eri au avut o consfătuire intimă la Senat d-nul Lascar Catargiu, general Florescu, G. Vernescu şi Theodor Rosetti. Nimic din cele discutate în această consfătuire n’a transpirat până acum. Mâine îşi dezvoltă în Senat d. Fleva interpelarea sa relativă la starea de asediu. Pentru detentorii de titluri provizorii ale împrumutului de lei 32.500.000, domiciliaţi în judeţe, cari ar dori să facă de pe acum vărsămintele ulterioare spre a-şi libera în mod definitiv titlurile ce posedă, ministerul de finanţe a dat instrucţiuni casierielor generale de judeţe a primi asemenea vărsaminte, cu începere de azi 27 Februarie, în toate zilele de lucru, de la orele 11 a. m. până la 4 p. m. Vărsămintele se pot face de la această data înainte, la casieriile generale în judeţe, cât şi la casieria centrală a ministerului de finanţe, în monetă de aur sau bilete de bancă ; în acest din urmă caz se va plăti un agio de unu la sută. D. N. Fleva a avut eri seară o lungă întrevedere cu d- I. C. Brătianu la care a şi prânzit. Regele va asista Mercuri seară la importanta conferinţă ce doctorul Babeş va ţine Mercuri la institutul bacteorologic. D. C. Perticari, şeful comptabilităţii generale a statului, a depus raportul sau în ceea ce concerne demonetizarea rublelor făcută de fostul ministru de finanţe, Dinu Sturza. . . . . X Primul-ministru a invitat azi pe preşedintele comisiei bugetare de a face ca această comisie să termine cu o zi mai înainte cu examinarea bugetelor. X Ni se comunică că d. Raiovici, ministrul sârbesc în Capitală, a fost chemat de către ministrul sau de externe, la Belgrad , pentru afaceri de serviciu. In urma concursului depus cu succes, domnişoarele Anestin Sevasta şi Caterina Gavrilescu au fost numite institutoare la şcoala urbană de fete din Capitală. Consiliul de administraţie al Băncei naţionale după lungi discuţiunî, s’a pronunţat contra principiilor stabilite de d. Carp în proiectul de lege al guvernului pentru reorganisarea acestei Bănci. Suntem pozitivi informaţi că în întrunirea de mâine a liberalilorconservatori, d. Vernescu va fi somat în mod categoric de a se retrage din minister. Toţi deputaţii şi senatorii conservatori sunt invitaţi la această întrunire. D. general Manu, ministru de rezbel, a declarat azi categoric că consimte de a se suprima ultimul aliniat din art. 267 din noul cod militar, care prevedea că starea de asediu se poate proclama prin simplu decret regal. Poimâine Mercuri se deschide prima sesiune a Curţei cu juraţi din Capitală. Curtea va fi compusă din d. G. Economu, preşedinte, Oscar Niculescu şi Hagi Pandele judecători asesori. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de către d. procuror Paraschivescu. X Mercuri 1 Martie are loc la Theatrul Naţional o reprezentaţie extraordinară în benficiul celebrului artist Ernesto Rossi. Se va juca tragedia de Schakspeare OTHELL.D. X X X X X X X X . INFORMAŢIUNI D. M. Ivogălniceanu, pe deplin restabilit, a asistat astăzi la şedinţa Adunărei. Preşedintele Adunărei, a telegrafiat primului-procuror ca să dea în judecată pe d. Anton Bacalbaşa, reporter al ziarului Epoca, care a Roma, 10 Martie.—Se ştie că de când Italia a luat pe seama el să stabilească şcoli naţionale Italiene în diferite oraşe ale Turciei, întâlneşte din partea autorităţilor turceşti mari dificultăţi. Eric. Crispi a remis lui Photiades-paşa o notă semnalând un incident grav întâmplat la Alep, unde mai multe lăzi adresate consulului italian au fost oprite de vamă sub pretext că ar fi conţinut cărţi şcolare. D. Crispi semnalează afară de asta că după ordinul guvernului din Alep, ulemalele ţin discursuri prin moskei contra şcoalelor italiene şi că aceste predice constitue un pericol serios pentru consulatul italian şi personalul şcoalelor. D. Crispi conchide cerând ca Poarta să ia măsuri ca să remedieze această situaţiune şi ca să cheme pe guvernatorul din Alep la respectul datorit Italiei, fără de care Italia ar fi silită să lucreze în modul cel mai conform cu interesele sale. Paris, 10 Martie. — Ziarele aprobă în general rechemarea ducelui d’Aumale. Numai câteva ziare radicale blamează această măsură. Viena, 10 Martie. — O întrunire compusă din cetăţenii cei mai însemnaţi, după mai multe discursuri, mai ales al vice-preşedintelui Camerei, d. Chlumecky şi al rectoruluî Universitâţei, d. Suett, a adoptat o hotărîre contra uneltirilor primejdioase ale partidului antismit. întrunirea îndeamnă pe toţi alegătorii Vienei să se înţeleagă pentru viitoarele alegeri comunale. Roma, 9 Martie.—Regele a semnat decretele, prin care se numesc nouii miniştri ; ei vor depune seara jurământul. Opinia publică pare a fi satisfăcută de aceasta soluţie a crizei ministeriale. Constantinopol, 10 Martie. — Se asigură că sir Whitte a declarat Porter că Anglia nu pote părăsi Suakimul deoarece această ocupaţiune este necesară pentru menţinerea păcei în Sudan. Belgrad, 9 Martie.—Sosesc mereu telegrame, cari salută venirea la putere a guvernului radical. Ziarele publică articole simpatice pentru regele Alexandru. Ele se roagă ca D-zeu să bine-cuvinteze pe tânărul Rege. Miniştrii au depus jurămintele ori în faţa Regenţilor şi a Regelui, apoi au vizitat pe regele Milan. Stabilitatea stărei actuale de lucruri este asigurată. Partidul liberal a convocat o întrunire a partidului pentru 5 Martie viitor, spre a delibera asupra purtării ulterioare a partidului. CAMERA Şedinţa de Luni 27 Februarie 1889 Şedinţa se deschide la orele 10/4 sub preşedenţia d-lui Ilariu Isvoranu, vicepreşedinte. Presenţi : 103 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. D. M. Ghermani, ministru de finanţe, depune pe biuroul Camerei trei proecte de legi: 1-iu pentru modificarea sistemului nostru monetar ; 2- lea pentru transformarea stocului metalic al Băncei naţionale în aur şi 3- lea proect de lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea din 18 Aprilie 1880, pentru înfiinţarea Băncei naţionale. D. C. C. Dobrescu depune o petiţiune. Preşedintele nu-i dă voe să o citească, astfel că se naşte un mare scandal. In mijlocul acestui sgomot, d. N . G. Vernescu dă citire unui proect de lege pentru construcţiunea unei linii ferate între Zimnicea, Alexandria şi Roşiorii de Vede. Se votează urgenţa. D-na G. Vernescu se urcă la tribună după fiul sau (aplauze) şi dă citire mai multor proecte de legi pentru indigenate. D-na Christu Negoescu întreabă pe guvern dacă are de gând sâ menţie obligaţiunea pentru comunele rurale de a exploata singure veniturile. D-na Coton Leca interpelează guvernul asupra următoarelor chestiuni: întreb pe d-na ministru de finanţe. 1) Dacă comisarul guvernului de pe lângă prima societate de credit funciar rural, îşi exersează în adevăr drepturile şi îndatoririle sale. 2) Dacă d-sa trimete din trei în trei luni un raport detailat despre mersul acestei societăţi. 3) Dacă comisarul guvernului fa protestat contra călcăreî statutelor de către direcţiunea sus zisei societăţi, Statute ca cer ca între Adunarea generală a societăţei şi între convocare trebue să treacă 60 de zile. 4) Dacă ştie că chiar în adunarea de ieri, deşi această călcare de statuie a fost relevată, totuşi comisarul guvernului n’a protestat. II Interpelez pe d. ministru al justiţiei asupra următoarei chestiuni: In urma hotărârei tribunalului prin care d. S. Mihălescu este achitat ca nefiind însărcinat cu arendarea morilor Eforiei, ce măsuri are de gând să ia d. Ministru % a