Lupta, martie 1889 (Anul 6, nr. 773-798)

1889-03-01 / nr. 773

2 gele are drep­t să numească el însuşi pe regenţi. In schimb însă venirea la putere a partidului poporului, a radicalilor, a impresionat în mod foarte plăcut publi­cul. Era parlamentarismului în sfârşit are să înceapă. Costa Tausanovici, după cum vă tele­­grafiasem, s’a desistat în favoarea simpa­ticului general Sava Gruitch. Acesta, după câte­va ceasuri de deliberare, a prezentat regenţei, aseară pe la orele 9, noul cabinet. Cabinetul e compus din bărbaţi foarte apţi şi foarte energici. Interesele sârbeşti sunt sigure în ast­fel de mâini. In prezenta corespondența vă dau pe scurt biografiile celor opt miniștrii. * * # 1). Sava Gruitch. Om de vr’o 48 ani. •’Și-a făcut studiile militare, actualmente e general — în Belgrad, apoi în Berlin și în Petersbur­g. In timpul primitei campanii (1876-77) Gruitch a fost comandantul suprem al artileriei. După terminarea primitei cam­panii, Gruitch a fost chemat ca ministru de rezbel şi ca atare îl găsim până după a doua campanie (1877-78). După terminarea războiului, opoziţia radicală d­impreună cu Gruitch, cere de­­la guvern să apuce calea reformelor şi să ridice starea de semi-asediu ce dom­nea în Serbia. Regele Milan şi Ristich fi­ind contra, Sava Gruiich părăseşte por­tofoliul ministerial. In urmă îl găsim consul în Sofia. A­­poi succesiv ambasador în Atena şi la St. Petersburg. De aci fu chemat de Ris­tich în Iunie 1887 ca să facă parte din ministerul coaliţiei liberalo-radicale. In Decembrie acelaşi an, rupându-se coali­ţia, Gruitch formează un cabinet care ţine până în Aprilie 1887, când, în urma neînţelegerilor ivite între el şi rege, în privinţa unor legi, Gruitch îşi dete demisiunea. In ambele aceste ministere a fost ministru de rasboiu. In actualul cabinet, e ministru de externe. 2. Petre Yelimirovitch. Inginer, 40 ani. ’Şi a făcut studiere în Zurich (Elve­ţia). Venind din străinătate a fost numit inginer al statului şi a stat în acest post până în 1875 când ’şi dete demisiunea şi intră în lupta politică. D­impreună cu Paşttch şi cu încă câţi­va prieteni ai re­­posatului Svetozar Markovitch, Velimiro­­vitch ia parte la formarea partidului radical. Tot în 1875 oraşul Kragulevatz alege un consiliu municipal radical, iar Velimirovitch ie ales primar. Guvernul cearcă să dizolve consiliul, dar cetăţenii din Kragujevatz se declară făţiş pentru radicali şi fac manifestaţiuni în onoarea lui Velimirovitch. Guvernul declară a­­ceste manifestaţiuni ca început de răs­coală şi închide pe Velimirovitch dându’l în judecată. In timpul acesta survine rasboiul şi Velimirovitch Ie eliberat, şi face campania servind ca inginer. După campanie ales deputat, şi făcând opoziţie guvernului, acesta îşi aduce a­­minte de afacerea din Kraguevatz, îl dă din nou în judecată şi îl condamnă la trei ani închisoare. Velimirovitch emigrează în Sofia, unde îl vedem profesor, şi se întoarce în pa­trie tocmai în 1880, când au venit pro­gresiştii la putere. Din nou a fost ales deputat, apoi cu construirea drumului de fer a intrat din nou ca inginer, în slujbă. A fost ministru în ministerul coaliţiei din Iunie 87, şi în cabinetul Gruitch din De­cembre 87. 3. Grigorie Ghersitch, 48 ani, dr. în drept, profesor de drept internaţional şi român la facultatea de drept. E bun ad­vocat şi foarte bun orator. La organiza­rea definitivă a partidului radical, în 1881, Ghersitch e ales membru în comi­tetul central şi ocupă această demnitate până în octombrie 1883, când izbucneşte răscoala de la Zatchar. In urma acestei răscoale, Ghersitch e tradus din naintea curţei marţiale, prezidată de actualul am­basador al nostru în Bucureşti, d. Dragomir Ztvetco Raiovitch. (Acesta din urmă a con­damnat 104 oameni la m­arte, din care 88 au fost executaţi şi 1270 la munca sil­nică). Ghersitch e condamnat la pierderea drepturilor cetăţeneşti. Peste dooă ani e amnestiat şi îşi recapătă catedra. In De­cembrie 1887, Gruitch îl dă ministerul instrucţiei şi cultelor. Ghersitch e un bărbat foarte erudit. A scris foarte mult în chestie de drept şi mai cu seamă asupra dreptului inter­naţional. 4) Cos­ia Tauşanoviţeii. 40 ani. Agro­nom distins, preşedinte al societăţei a­­gronomice din Belgrad. A studiat agro­nomia în Viena, apoi ştiinţele politice şi finanţele în Berlin. D-sa e de o erudiţie foarte mare! N’a ocupat nici o funcţie până acuma. Unul din fundatorii şi or­ganizatorii partidului radical şi membru în comitetul central. După răscoala din Zaîtchar a fost condamnat la moarte, dar în urmă a fost amnestiat. De la 1880 a fost ales mereu deputat. In Decembre tre­cut a fost ales preşe­dinte al constitu­antei. 5) Mihail Yuitch. 35 ani. Profesor de ştiinţele politico-economice la facultatea din Belgrad. E membru influent al par­tidei. A luat parte în cabinetele Ristitch- Gruitch şi Gruitch. S’a distins prin com­­petinţa şi abilitatea cu care a condus fi­nanţele în timp de nouă luni de zile cât a stat la minister. La plecarea lui din minister, în casă se găsea un surplus de o jumătate milion. 6. Svetozar Milosavlîevitoh. De 42 ani ! Fost profesor şi director al şcoalei de pe­dagogie. ’Şi-a pierdut catedra ca membru influent al partidei radicale. A luat parte ca ministru de comerţ în cab. Ristich- Gruitch şi ca ministru de interne în cab. Gruitch. Ca ministru de interne s’a dis­tins mai cu seamă prin circulara ce a trimis’o, a doua zi după venirea la mi­nister, tutulor prefecţilor şi sub-prefecţi­­lor şi în care zicea: „­acel funcţionar care va face vrun abuz de putere faţă cu vr'un cetăţean, sau care va face presiuni in ale­geri va fi foarte aspru pedepsit. ( 7) Ştefan R. Popovitch, 50 ani. Ex profesor de economie politică. Economist­­protecţionist distins. A luat parte în cab. Gruitch (Decembrie 87). 8) Colonel Dim. Djuritch. 50 ani. Fost profesor la şcoala militară din Bel­grad. Unul din cei mai capabili ofiţeri de Stat-major. * * * Aceştia sunt oamenii în mâinele că­rora sunt încredinţate, din fericire, des­tinele Serbiei. Fie-le vecinie în inima lor, iubirea po­porului și apărarea intereselor lui­ Liubinco. ACTE OFICIALE Ministerul de interne — Colegiul I electoral pentru deputaţi din ju­deţul Muscel este convocat a se întruni, în ziua de 25 Martie 1889, spre a împ­lini, prin o nouă a­­legere, vacanţa declarată în Adunarea deputaţilor. — Consiliul judeţului Vlaşca este autorizat ca’ în sesiunea extraordinară pentru care este convo­­cat, să-şi dea avizul său asupra strămutărei reşe­dinţei sub-prefecturei plăşei Câlniştea de la co­­muna Uzun (Călugăreni) la comuna Ghimpaţii. — Consiliele comunelor Bălţaţi-de-Jos, din ju­deţul Mehedinţi şi Scorţaru-Vechiu din Romanaţî, se disolvă. — S’a aprobat regulamentul pentru servitori vo­tat de consiliul comunal al Capitalei în şedinţa sa de la 20 Ianuarie 1889. Ministerul de rezbel — Sunt scutiţi de taxele de import caii re­montaţi din străinătate pentru trebuinţele armatei. Ministerul agriculturei, industriei, co­­merciale şi domenielor — Se aprobă amenagjamentul pădureî de pe muntele Lutele , mari şi mici , proprietate a Statului, situată în comuna Albeşti, plaiul Nuc­şoara, judeţul Muscel. Ministerul de justiţie — Se acordă d-lui Hector de Barbure de Wesem­­beck, Iosef Schwetz, farmacist, şi Gheorghe Ni­­colaide, împământenirea cu dispensă de stagiu.­­ Se recunoască calitatea de cetăţean român d-lui George Stefanide, român din Macedonia, de profesie agricultor, domiciliat în comuna Rusăneşti­­de-Jos, plasa Oltul-de-Jos, judeţul Romanaţî. LAPTA ÎNTRUNIREA cooperatorilor De la un timp încoace se observă o mişcare serioasă în Capit­oă, mai ales printre clasele muncitoare şi, fie din ini­ţiativa lor, fie d’intr’a altor oameni cari au ghicit suferinţele acestor clase, au în­ceput a se ţine dese întruniri publice şi congrese de meseriaşi, unde se discută asupra intereselor clasei muncitoare. Aşa în fie­care Vineri se ţin întruniri la Cercul muncitorilor, la care vin locui­tori din mahalalele Capitalei ; în fie­care Duminică la ora 2 după ameazî, se ţin şedinţe la acelaşi cerc, unde se adună lucrătorii meseriaşi, asemenea în fie­care Duminică de la ceasurile 9 de dimineaţă până la 12, se urmează şedinţele Congre­sului industrial în localul societăţii Con­cordia, pe strada Regală, sub preşedenţia d-lui Dimitrie Butoldescu. * Ne propunem a face o mică dare de seamă asupra celei din urmă şedinţe a congresului industrial la care am văzut că, pe lângă un număr însemnat, de me­seriaşi de tot felul, a asistat şi a luat parte la discuţiune doi din cunoscuţii oratori ai partidului liberal, anume d-nii Nicolae Fleva şi G. Falade.­­„ Şedinţa s’a deschis de d. Butculescu dându-se cuvântul d-lui inginer Urlăţeanu care ’şi-a propus să citească un raport asupra situaţiunei în care se găseşte in­dustria în ţară la noi—raport pe care d. Urlăţeanu nu’l citeşte ci numai în cur­sul cuvîntăreî ce a ţinut îl schimbă din­­tr’o mână într’alta. D-sa vorbeşte de ţările streine indus­triale, de instrucţia ce capătă tinerimea noastră în şcolile statului, care instruc­ţie nu poate servi oamenilor la, viaţa lor socială, caci din şcolile noastre şi din licee nu pot ieşi meseriaşi. Apoi vor­beşte de iniţiativa privată, de agricul­tură, de concurenţa care zice d-sa este stimulentul perfecţionărei producerei. Cere de la stat statistice exacte asupra indus­triei şi, comerţului, cere şcoli de mese­rii şi şcoli industriale. Trebue, zice d. Urlăţeanu, ca educaţiu­­nea elevilor din şcolile de meserii să ne dea oameni independenţi cari să n’aibă nevoe să se bage la stăpân. In armată soldatul care cunoaşte o me­serie trebue pus să producă, să ’şi exer­cite pentru stat’ meseria lui pentru a pro­duce echipamentul armatei. Mai spune ci indstria nu se poate face de un singur o­m ci trebue ajutoare, tre­bue concursul mai multor capitalişti. Şcoala indus­rială să ne dea două fe­luri de oameni: lucrători de rând şi con­ducători. Şa se forme:­­e societate de acţionari cari sâ instaleze, pe lucrători, şi cari ca­pitaluri să fie garantate de stat, maşinele şi cele­l­alte instrumente să fie inalien­a­­bile. Lipsa de ma­nie este piedica că un me­seriaş nu poate produce şi niu se poate dezvolta, (a vo­it să zică: lipsa de ca­pital). Apoi d. Bu­dieseu, preşedintele, dă ci­tire unui proces verbal al comitetului de­legaţilor congresului industrial prin care se protestează i­n contra legei de meserii pe care guvernul vrea să o facă. După aceea se dă cuvîntul d-lui Theodor Mănescu de la­­Brăila care critică câte­va puncte din discursul d-lui Urlăţeanu. Din discursul d-lui Urlăţeanu, zice d-sa reiese că se doreşte desvoltarea indus­triei mari, cu maşini perfecţionate, cu fabrici de sute­­de lucrători şi cu insta­­laţiuni mari. Dar trebue să ştie d. Urlă­ţeanu că asemenea instalaţii se fac în paguba lucrătorilor când ele aparţin unui capitalist sau unei societăţi de acţionari cari să dea lucrătorilor salarii iar ei să împartă dividen­tele câştigurilor —lucru ce va împiedica realizarea dorinţei ce a mai exprimat d. Urlăţeanu de a vedea pe lucrători emancipaţi. D. Urlăţeanu, ne vorbeşte de trebuinţa unor legături între lucrători, dar trebue să ştie d-sa că legăturile ca să poată trăi trebuesc să fie întemeiate pe in­terese. Legăturile artificiale nu ţin nici o dată. Apoi după ce d. Mănescu mai face unele observaţiuni drepte asupra păre­rilor emise de d. Urlăţeanu, zice că la asemenea congrese unde oamenii sunt chemaţi ca să asculte diferitele idei asupra chestielor ce-­ l interesează, trebue să fie cine­va bine pregătit, trebue să fie profesori de economia socială cari să ştie să-şi dea seama de teoriile cari le emite. Chestiile economice sunt mai presus de cele politice cari pot fi luate ca un mijloc de luptă pentru câştigarea liber­tăţilor economice , căci libertate politică fără libertate economică nu există. Oamenii cari se ocupă cu mişcarea in­telectuală din ţara noastră au avut grija să se ocupe nu­nai de chestiile politice, iar pe cele economice le-a ignorat cu de­săvârşire. In schimb însă au primit teo­riile economice faie unor economişti ca Bastiat şi alţi­ fal­ă nici un control şi ni le-au impus organizaţiei noastre sociale. * După d. Mănescu, ia cuvântul d. N. Fleva care spune că asupra chestiunilor economice relevate de d. Mănescu va răspunde Dumineca viitoare la Ateneu unde se va ţine o întrunire publică. D-sa zice că pune în rândul I ches­­tiele politice, căci fără drepturile politice nici noi nici d. Mănescu n’am putea vorbi la asemenea întruniri şi n’am pu­tea spune părerile noastre. Apoi vorbeşte puţin asupra măsurei nelegale şi neconstituţionale ce a luat direcţia căilor ferate ca sâ impue lucră­torilor de la gară formare de societăţi pe care ei nu o primesc şi spună că va lucra ca să împiedice nişte tendinţe ca acestea. Vorbeşte de îndrăsneala ce a avut gu­vernul actual de a suprima drepturile constituţionale ale poporului, voind sâ dea regelui dreptul de a proclama ori­când starea de asediu. Voia ţine întruniri publice cât de dese pentru a deştepta poporul asupra pericolelor ce din aşteaptă. Dupe d. Fleva ia cuvântul d. G. Falade care de asemenea răspunde d-lui Mănescu că d-sa ca profesor de economie politică îi place că discuţia să pune asupra ches­tiilor economice. Zice că Duminica vii­toare va discuta la Ateneu asemenea chestii şi doreşte să fie de faţă şi d. Mă­nescu. Declară că se face mandatarul lu­crătorilor meseriaşi de a lupta în Cameră pentru a împiedica încercările guvernului de astazi. Mai vorbesc încă câţi­va lucrători şi apoi publicul chiamă la tribună pe d. Const. Mille care îndeamnă pe lucrători să reziste bărbăteşte şi sâ lupte pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor lor. Şedinţa se ridică anunţându-se cea vii­toare pe Dominica. In această întrunire au mai asistat dd. V. A. Ureche, Vilner, P. Grădişte­ru se­natori şi CC. Dobrescu, D. Protopopescu deputaţi. Calem, ultragiat pe d. S. Nucşoreanu, de­putat. Eri au avut o consfătuire intimă la Senat d-nul Lascar Catargiu, ge­neral Florescu, G. Vernescu şi Theo­dor Rosetti. Nimic din cele discu­tate în această consfătuire n’a tran­spirat până acum.­­ Mâine îşi dezvoltă în Senat d. Fleva interpelarea sa relativă la starea de asediu. Pentru detentorii de titluri pro­vizorii ale împrumutului de lei 32.500.000, domiciliaţi în judeţe, cari ar dori să facă de pe acum vărsămintele ulterioare spre a-şi li­bera în mod definitiv titlurile ce posedă, ministerul de finanţe a dat instrucţiuni casierielor generale de judeţe a primi asemenea vărsaminte, cu începere de azi 27 Februarie, în toate zilele de lucru, de la orele 11 a. m­. până la 4 p. m. Vărsămintele se pot face de la această data înainte, la casieriile generale în judeţe, cât şi la casie­ria centrală a ministerului de fi­nanţe, în monetă de aur sau bilete de bancă ; în acest din urmă caz se va plăti un agio de unu la sută. D. N. Fleva a avut eri seară o lungă întrevedere cu d- I. C. Bră­­tianu la care a şi prânzit. Regele va asista Mercuri seară la importanta conferinţă ce doctorul Babeş va ţine Mercuri la institutul bacteorolog­ic.­­ D. C. Perticari, şeful comptabi­­lităţii generale a statului, a depus raportul sau în ceea ce concerne de­monetizarea rublelor făcută de fos­tul ministru de finanţe, Dinu Sturza. . . . . X P­rimul-ministru a invitat azi pe preşedintele comisiei bugetare de a face ca această comisie să termine cu o zi mai înainte cu examinarea bugetelor. X Ni se comunică că d. Raiovici, ministrul sârbesc în Capitală, a fost chemat de către ministrul sau de externe, la Belgrad , pentru afa­ceri de serviciu. In urma concursului depus cu suc­ces, domnişoarele Anestin Sevasta şi Caterina Gavrilescu au fost nu­mite institutoare la şcoala urbană de fete din Capitală.­­ Consiliul de administraţie al Băncei naţionale după lungi discu­­ţiunî, s’a pronunţat contra princi­piilor stabilite de d. Carp în proiectul de lege al guvernului pentru reor­­ganisarea acestei Bănci. Suntem pozitivi informaţi că în întrunirea de mâine a liberalilor­­conservatori, d. Vernescu va fi somat în mod categoric de a se retrage din minister. Toţi deputaţii şi senatorii con­servatori sunt invitaţi la această întrunire.­­ D. general Manu, ministru de rezbel, a declarat azi categoric că consimte de a se suprima ultimul aliniat din art. 267 din noul cod militar, care prevedea că starea de asediu se poate proclama prin sim­plu decret regal. Poimâine Mercuri se deschide pri­ma sesiune a Curţei cu juraţi din Capitală. Curtea va fi compusă din d. G. Economu, preşedinte, Oscar Nicu­­lescu şi Hagi Pandele judecători asesori. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de către d. procuror Pa­­raschivescu. X Mercuri 1 Martie are loc la Thea­­trul Naţional o reprezentaţie ex­­tra­ordinară în benficiul celebrului artist Ernesto Rossi. Se va juca tragedia de Schak­­speare OTHELL.D. X X X X X X X X . INFORM­AŢIUNI D. M. Ivogălniceanu, pe deplin restabilit, a asistat astăzi la şedinţa Adunărei.­­ Preşedintele Adunărei, a telegra­­fiat primului-procuror ca să dea în judecată pe d. Anton Bacalbaşa, reporter al ziarului Epoca, care a Roma, 10 Martie.—Se ştie că de când Italia a luat pe seama el să stabilească şcoli naţionale Italiene în diferite oraşe ale Turciei, întâlneşte din partea auto­rităţilor turceşti mari dificultăţi. Eri­c. Crispi a remis lui Photiades-paşa o notă semnalând un incident grav întâmplat la Alep, unde mai multe lăzi adresate con­sulului italian au fost oprite de vamă sub pretext că ar fi conţinut cărţi şcolare. D. Crispi semnalează afară de asta că după ordinul guvernului din Alep, ule­­malele ţin discursuri prin moskei contra şcoalelor italiene şi că aceste predice constitue un pericol serios pentru con­sulatul italian şi personalul şcoalelor. D. Crispi conchide cerând ca Poarta să ia măsuri ca să remedieze această situaţiune şi ca să cheme pe guverna­torul din Alep la respectul datorit Italiei, fără de care Italia ar fi silită să lucreze în modul cel mai conform cu intere­sele sale. Paris, 10 Martie. — Ziarele aprobă în general rechemarea ducelui d’Aumale. Numai câte­va ziare radicale blamează această măsură. Viena, 10 Martie. — O întrunire com­pusă din cetăţenii cei mai însemnaţi, după mai multe discursuri, mai ales al vice-preşedintelui Camerei, d. Chlumecky şi al rectoruluî Universitâţei, d. Suett, a adoptat o hotărîre contra uneltirilor pri­mejdioase ale partidului antis­mit. întrunirea îndeamnă pe toţi alegătorii Vienei să se înţeleagă pentru viitoarele alegeri comunale. Roma, 9 Martie.—Regele a semnat de­cretele, prin care se numesc nouii mini­ştri ; ei vor depune seara jurământul. O­­pinia p­ublică pare a fi satisfăcută de a­­ceasta soluţie a crizei ministeriale. Constan­tinopol, 10 Martie. — Se asi­gură că sir Whitte a declarat Porter că Anglia nu po­te părăsi Suakimul de­oare­ce această ocupaţiune este necesară pen­tru menţinerea păcei în Sudan. Belgrad, 9 Martie.—Sosesc mereu te­legrame, cari salută venirea la putere a guvernului radical. Ziarele publică arti­cole simpatice pentru regele Alexandru. Ele se roagă ca D-zeu să bine-cuvinteze pe tânărul Rege. Miniştrii au depus jurămintele ori în faţa Regenţilor şi a Regelui, apoi au vi­zitat pe regele Milan. Stabilitatea stărei actuale de lucruri este asigurată. Partidul liberal a convo­cat o întrunire a partidului pentru 5 Martie viitor, spre a delibera asupra pur­tării ulterioare a partidului. CAMERA Şedinţa de Luni 27 Februarie 1889 Şedinţa se deschide la orele 1­0/4 sub preşedenţia d-lui Ilariu Isvoranu, vice­preşedinte. Presenţi : 103 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. D. M. Ghermani, ministru de finanţe, depune pe biuroul Camerei trei proecte de legi: 1-­iu pentru modificarea sistemului nos­tru monetar ; 2- lea pentru transformarea stocului me­talic al Băncei naţionale în aur şi 3- lea proect de lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea din 18 Aprilie 1880, pentru înfiinţarea Băncei n­aţionale. D. C. C. Dobrescu depune o petiţiune. Preşedintele nu-i dă voe să­ o citească, ast­fel că se naşte un mare scandal. In mijlocul acestui sgomot, d. N . G. Vernescu dă citire unui proect de lege pentru construcţiunea unei linii ferate în­tre Zimnicea, Alexandria şi Roşiorii de Vede. Se votează urgenţa. D-na G. Vernescu se urcă la tribună după fiul sau (aplauze) şi dă citire mai multor proecte de legi pentru indigenate. D-na Christu Negoescu întreabă pe guvern dacă are de gând sâ menţie o­­bligaţiunea pentru comunele rurale de­ a exploata singure veniturile. D-na Coton Leca interpelează guver­nul asupra următoarelor chestiuni: întreb pe d-na ministru de finanţe. 1) Dacă comisarul guvernului de pe lân­gă prima societate de credit funciar rural, îşi exersează în adevăr drepturile şi în­datoririle sale. 2) Dacă d-sa trimete din trei în trei luni un raport detailat despre mersul a­­cestei societăţi. 3) Dacă comisarul guvernului fa pro­testat contra călcăreî statutelor de către direcţiunea sus zisei societăţi, Statute ca­­ cer ca între Adunarea generală a societăţei şi între convocare trebue să treacă 60 de zile. 4) Dacă ştie că chiar în adunarea de ieri, de­şi această călcare de statuie a fost relevată, totuşi comisarul guvernului n’a protestat. II Interpelez pe d. ministru al justiţiei a­­supra următoarei chestiuni: In urma hotărârei tribunalului prin care d. S. Mihălescu este achitat ca nefiind însărcinat cu arendarea mo­rilor Eforiei, ce măsuri are de gând să ia d. Ministru % a

Next