Lupta, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 799-822)
1889-04-01 / nr. 799
2 un ambiţios vulgar, cum îl acuza ca toată lupta sa în potriva cabinetului nu-i decât o vânătoare după un portofoliu. Această atitudine desgustătoare a puiului care era desemnat de unii ca viitorul şef al partidului conservator a produs cea mai amară deziluzie în rândurile acestui partid şi Alexandru Lahovari fu considerat, din acest moment, ca simbolul dezerţiunei, al lipsei de caracter şi al lipsei de realitate. Când cu ultima criză ministerială, Alexandru Lahovari socotind că vântul bate puternic tot dinspre palat şi că junimiştii sunt tot stăpânii situaţiunei, pe de altă parte fiind convins că, în urma nemulţumirilor provocate prin numirile de la curtea de Casaţie d. Vernescu este cu totul dat atunci, omul nostru începu să tune în dreapta şi în stânga cum că nici o dată, dar nici o dată nu va primi să figureze într’un cabinet alăturea cu fostul ministru de la justiţie. Declaraţiile sale erau atât de solemne încât »România Liberă» se crezu autorizată ca să le dea crezământ şi să le dea publicitate. Dar noi car ne cunoaştem omul, publicam a doua zi, în No. 795 din Lupta, următoarele rânduri: „Şi d. Al Lahovari a pus ca condiţie a intrarei sale în minister, îndepărtarea d-lui Vernescu; suntem siguri că, având în vedere lăcomia sa, d-l Lahovari va trece peste orîce, numai ministru să rămâe“. Şi în adevăr, că două zile dupe aceasta, d. Alexandru Lahovari, primi ca să intre în cabinet, între d. Lascar Catargiu, pe care cu puţin înainte îl numise vânător de portofolii, şi ître Gheorghe Vernescu, pe care în ajun chiar îl renegase şi de al cărui contact declarase că fuge. Această nouă dezerţie produse, de astă-dată, o enormă scârbă în rândurile junimiştilor şi românia liberă de aseară, iată cum se exprimă : «Suntem în drept să ne mirăm de noua colaboraţiune ce începe între d-nul general Manu şi Lahovar’i cu d. Vernescu, ei cari au declarat în vileag că nu vor accepta nici-odată să stea alături cu d-sa, ei cari n’au fost din cei cari au protestat mai cu blândeţe în contra apucăturilor fostului şi noului lor coleg». »încheind revista noastră de ieri ziceam : „Conştiinţele pe cari le-ar fi „crezut mai nechintite“ şi mal rigide, sunt „cele cari par azi mai mlădioase şi mai „şovăitoare“. »Nu vizam de sigur pe d-nii Manu şi Lahovary scriind aceste rânduri , nu e vina noastră însă dacă mulţi vor crede azi că eram tîrîfi să ne gândim şi la d-lor. Prin urmare, d. Alexandru Lahovari, în timp de cinci luni a tras pe sfoară o dată pe conservatori în folosul junimiştilor şi altă dată pe junimişti în folosul conservatorilor. Antâia tragere pe sfoară îl ştirbise mult din autoritatea sa morală şi îl compromisese mult faţă de bătrânii conservatori, a doua tragere, însă,l-a dat gata. Astăzi omul acesta este sfârşit. Lipsit de prestigiu, lipsit de autoritate, capabil de a se uza şi a se compromite în timp de cinci luni numai, despreţuit şi de către junimişti şi de către conservatori, luat peste picior de către vrăjmaşi, Alecsandru Lahovari a încetat de a mai fi o fată şi o speranţă pentru conservatori, şi ,un adversar de temut pentru protivnici. Politiceşte e un om mort. ----------------------------- DIN AFARA GERMANIA Desbaterile asupra asigurărei uivinerilor bătrâni şi invalizilor munceî, s’a oprit de o dată în Reichstagul german. Cu cât discuţiunea înainta, se vedea că rămân o mulţime de detalii de rectificat şi de complectat, pentru a face din această lege un tot coordonat şi logic. De aceea, după ce s’a adoptat articolul relativ la intervenţia Statului în formarea capitalului de asigurare, parlamentul german a trimis la comisiune, pentru un supliment de informaţii, o serie întreagă de articole. In urma acestui incident, e puţin probabil că Reichstagul va putea termina înainte de Paște, cu examinarea acestei importante chestiuni. Reichstagul a votat cu toate acestea un foarte mare număr de ar LAPTA ticole, Sâmbătă, după ce a respins toate amendamentele propuse. Printre acestea, era unul prin care se propunea, contrar părerea comisiunei, de a unifica renta în loc de a o diviza pe categorii de lucrători. Un conservator, d. de Mirbach, a declarat, că el și amicii săi nu vor putea vota legea astfel cum a e-r şit din deliberările comisiune! şi el se ridică în particular contra insti-, tuirei diferitelor categorii de rente, după diferitele clase de lucrători. El a arătat pericolul ce ar oferi această clasificare din punct de vedere al agriculture!. U vinerii agricoli sunt mai puţin retribuiţi decât uvinerii din oraşe, dacă legea acordă acestora foloase din punct de vedere al rentei bătrâneţe, aceasta va face ca tendinţa, deja atât de pronunţată, a uvinerilor agricoli de a părăsi câmpurile pentru a se stabili în oraşe, să se accentueze din ce în ce mai mult. Această observaţie a d-luî de Mirbach este demnă de atenţie şi ea pare să fi făcut o oarecare impresie asupra unei părţi din Reichstag. Cu toate acestea, art. 16, care clasează rentele, a fost votat în forma care l î-a dat’o comisiunea. Discuţiunea în general a fost foarte interesantă. S’a vorbit mult de relaţiunile d’intre patroni şi uvrierî. Oratorii tuturor partidelor a recunoscut că dacă sunt unii patroni cari veghiazâ cu solicitudine asupra ameliorărei soartei uvrierilor, apoi sunt foarte mulţi cari nu se preocupă de cât de propriul lor interes. Chiar d. de Boeticker a vorbit în acest sens, el a declarat că mai cu seamă această lipsă de prevederi umanitare la patroni a inspirat întreaga legislaţie socială. Această mărturisire a făcut pe un deputat socialist să zică că, dacă într’o întrunire publică, un orator democrat ar fi zis despre patroni şi capitalişti jumătate numai din ceea ce s’a zis în râu despre el în Reichstag, întrunirea ar fi fost desigur dizolvată de poliţie. Aceasta este foarte adevărat. Dacă ar fi altfel, dacă poliţia ar avea o atitudine absolut imparţială şi echitabilă faţă de adversarii guvernului, Germania ar putea să se mândrească că posedă unul din cele mai bune guverne din Europa. Desigur însă că această situaţie nu se va schimba, orice ar crede d. de Boeticher, când calul de la una din căruţe se amibală, răsturnă căruţa, care lovi pe cea- laltă. Amândouă femeile căzură zdrobite. Calul porni înainte în fuga mare. Un bărbat ca de vr’o 35 ani se repezi să oprească animalul furios, el fu însâ lovit drept în piept de oiştea căruței şi căzu mort. El lăsă în urma sa o soție tânără. * * . */ ' Cutremur. — Să scrie din frande că 23 Martie s’a simţit unputernic cutremur, care a durat două secunde, în Puy de Dôme, Cantal, Aveyron, Haute- Loire şi Lozere. . -- ■ Este de notat că aceste departamente formează un cerc perfect limitat, în platoul central şi că o primă zguduire s’a produs acum 15 zile în împrejurimile de la Saint-Flour şi în părţile vecine de Aneyron şi Lozere. Cutremurul a fost precedat de toate fenomenele cunoscute. La nici o pagubă n’a dat naştere, mimai un pantofar ’şi-a tăiat degetu din cauza zguduiturei. Din Africa. Se scrie din Zanzibar că o însurecţiune a isbucnit la Grande Concore. Sultanul Adhimon, care era deţinut la Diego-Suarez a comentat această revoltă. *•* Judecarea lui Boulanger. — Senatul francez s’a constituit în înaltă Curte de justiţie. Acuzaţia va fi susţinută de d. Resnay de Beaurepaire asistat de d-nii Boulier şi Duval substitut.* Ciocnire pe Mare. — Vaporul Noordland care venea din Anvers și trecea la New-York a ajuns ieri la Southampton, după ce să ciocnise cu Goeleta Carrie Dingle-Noordland, a fost inundat de apă care și-a avariat multă marfă. Carrie Dingle s’a înecat, echipajiul sau a fost scăpat. * * * * * * ------------------------------------------- ACTE OFICIALE Ministerul de interne — Consiliul judeţului Roman este autorizat ca, în sesiunea extraordinară pentru care este convocat, să se ocupe şi cu cestiunea podului judeţean de pe Siret la Brănceni, care se află deteriorat, avizând asupra măsurilor ce ar fi de luat, cum şi asupra restabilirea comunicaţiunei întrerupte la acel punct. Ministerul de justiţie. D. P. Orbescu, actual consilier la înalta curte de casaţiune, întrunind condiţiunile art. 16, litera b din legea organică a curţei de casaţiune, se numeşte preşedinte la secţia 1 a acelei curţi, în locul vacant. — D. A. C. Şendrea, doctor în drept dela facultatea din Berlin, întrunind condiţiunile art. 16 din legea organică a curţeî de casaţiune, se numeşte consilier la acea curte, în locul d-luî Petre Orbescu, înaintat. — D. Mihail Antonescu, doctor de la facultatea juridică din Paris, actual consilier la curtea de apel din Bucureşti, întrunind condiţiunile art. 16 din legea organică a curţei de casaţiune, se numeşte consilier la secţiunea I a acelei curţi, în locul d-lui Dr. Platon, decedat STIRI DE STREINATATE Ministerul Peruvian. — In ziua de 6 Aprilie s’a compus precum urmează cabinetul din Peruvia : D. Pedro del Solar preşedinte al consiliului. “Generalul Ferreyras rezbel. «Seoame justiţie. «Delgado finante. “Urigoyen externe. * * Trei victime. — Din Bordeaux se scrie că mai zilele trecute două precupețe treceau în cărucioarele lor pe strada Meunts INFORMAŢIUNI Cabinetul d lui Catargiu a fost rece primit. Junimiştii par decişi a’i face o opoziţiune crâncenă. . Din declaraţiunea d-luî L. Catargiu rezultă că corpurile legiuitoare vor fi convocate şi după sărbători. Asupra utgenţei cerută la moţiunea d-luî Eugen Ionescu, mai mulţi liberali între care d-nui Oroveanu, Iacob Fătu etc., au votat contra. X In cercurile guvernamentale se dă ca sigură numirea ca ministru al lucrărilor publice a d-lui Holban sau a generalului Florescu. X Guvernul va cere Camerei de a-i da intuia bugetele şi creditul pentru lucrările fortificaţiilor. In urmă va hotărî dacă Camera trebue să fie prelungită spre a vota unele proecte de legi mai importante. X Se aşteaptă la radicale schimbări intre funcţionari superiori din administraţie şi de la finanţe. X D -na Ghermani, fostul ministru de finanţe, a declarat că junimiştii vor da fără nici o opunere actualului guvern, bugetele şi creditul de 15 milioane pentru fortificaţii. D . colonel I. Algiu, prefectul poliţiei Capitalei, s-a prezentat azi noului ministru de interne. Este probabil că d. Algiu va fi chiar săptămâna viitoare înlocuit. Naţiunea spune că d. A. Holban, vecinicul candidat guvernamental, care se prezintă regulat la toate locurile vacante ce se declară în Cameră şi în Senat, dar care tot cu aceiaşi regularitate cade, a venit în Bucureşti şi a obţinut de la fostul guvern junimist să ordone prefectului Teleman de a’l scoate la colegiul al III de Roman. Dar... nenorocire! Guvernul junimist cade şi d. Heiban iarăşi e ameninţat a rămâne pe jos. Atunci d. Hóiban s’a declarat conservator pur, maî pur de cât d. Lahovari, numai să nu ’i se retragă candidatura. * Bietul d. Heiban ! D . Lupu Costake după ce s’a prezentat noului ministru ’și-a depus demisia sa. X X X E sigur că d. L. Catargiu nu va hestia de a ’i-o primi. D . Gr. Manu va rămâne de la 1 Aprilie numai ca director general al regiei monopolului. Ca secretar general al ministerului de finance va fi numită o altă persoană, care nu e desemnată încă. . După o deliberare de mai multe zile, Curtea din Iaşi a pronunţat sentinţa sa în însemnatul proces dintre d. Gr. Heliad cu comuna Galaţi. Aceasta din urmă e condemnată aproape la două milioane lei către d. Heliad. Afacerea va merge la Casaţie. X D . colonel Murgescu, comandantul flotilei, a sosit în afaceri de serviciu în Capitală. Comandantul flotei va fi primit azi sau mâine în audienţă de către regele. Curtea de casaţie e inundată de recursuri electorale. Din această cauză, Curtea a trebuit să hotărască ca aceste recursuri să fie judecate şi în zilele care sunt rezervate pentru lucrări de complect şi pentru secţiuni unite. La 5 Aprilie curtea de casaţie se va pronunţa asupra recursului făcut de cei 95 de cetăţeni cari au fost respinşi de tribunal în cererile lor de a fi înscrişi in listele electorale, pe motiv că n’au un domiciliu stabil. In urma diverginţei făcute, Curtea de casaţie a declarat că femeia măritată sub regimul separaţiunei bunurilor, nu poate să înstreineze fără autorizaţia bărbatului, nici toate veniturile avere! dotale. X Se aşteaptă zilele acestea la o importantă mişcare între prefecţii de judeţe. Unii din prefecţi îşî vor trimite se crede singuri demisiunile lor. X X X X Prefecţii de Suceava Ialomiţa şi Dorohoiu vor fi înlocuiţi. Se zice că prefect la Suceava va fi numit d. deputat Const. Kogălniceanu, la Dorohoiu, d. senator Holban, iar la Ialomiţa, d. colonel Filitis. X i se scrie din Iaşi . Luni s’a reprezentat pe scena teatrului din Iaşi hazliia piesă Petecul lui Berechet. Sala era plină ca în zilele cele mari ale d-luî Gr. Manolescu. Piesa a fost foarte bine primită. S’a râs mult. D -niî Arceleanu (Budalopolu), Constantinescu (Carvasaridi) şi Dimitrescu (Berechet) au fost admirabili. D -na Ionescu (Amureanu) şi d-na Pruteanu (Lucreţia) au fost, însă, slabi de tot, ceea ce a stricat mult efectul piesei, mai ales în actul I. In special ni se spune că d. Ionescu s’a suit pe scenă să joace un rol aşa de important fără ca să fi luat parte la vreo repetiţie. „ Marţi tot în teatrul din Iaşi, a avut loc concertul dat de cunoscuta propagandistă socialistă d-na Margareta Jecu. A cântat, între altele, şi bucăţi din Aida şi Lucia de Lamermoor. Publicul a aplaudat de mult şi toţi au recunoscut că d-na Jecu are o voce admirabilă şi îndeajuns revală muzicală. Nu’i remâne, deci, de cât să îmbrăţişeze în special cariera asta pentru a deveni o cântăreaţă celebră. X Redacţia şi administraţia ziarului Rumänischer Lloyd, s’a mutat în strada Doamnei No. 15 bis, d’asupra tipografiei Thiel & Weiss. X Societatea «Cultura», sub patronagiul unui comitet de doamne, a organizat o representaţie: Concert şi Producţiune dramatică, pentru ziua de 2 Aprilie 1889 «Noul palat al Atheneului» în scop de încuragjare a câtorva tineri elevi fără mijloace. Mai mulţi artişti au binevoit a da concursul lor pentru acest scop. TELjEGrFÎjA.JME — 4' Kiel 10 Aprilie. — Principele Danemarcei a trecut azi prin Kiel. El pleacă la Londra, unde va asista la înmormântarea ducesei de Cambridge, mătușa reginei Engliterel. Berlin 10 Aprilie.— „Monitorul Imperiului" publică un aviz care anulează deciziunea ce suprimă jurnalul »Volkszeitung.» Wasington, 10 Aprilie. — Englitera, Germania şi Statele Unite au căzut de acord pentru a admite ca o singură corabie de rǎzboiu să reprezinte pe fie-care din aceste puteri în apele ’ Samoa până ce conferinţa de la Berlin va fi dat concluziunile sale în privinţa acestei cestiuni. S’a decis ca cele trei vase cari vor staţiona lângă arhipelagul vor fi «Alert» pentru Statele Unite, „Spa“ pentru Germania, şi «Caliope» pentru Englitera. Londra, 10 Aprilie. — Se crede că banca Engliterei va reduce procentul sau. Viena, 10 Aprilie. — Iată nici amănunte asupra incidentului furtunos ce s’a întâmplat în şedinţa de oră a Camerei deputaţilor, în cursul discuţiunii legii militare. Deputatul german Türk, vorbind în contra legii, care după dânsul aduce vătămare alianţei austro-germane, a esclamat : „Dreu să ferească pe Germania de nevoia de a recurge la ajutorul Austriei, căci acest ajutor ar fi fără căldură sau nul !» La aceste cuvinte indignarea e generală; scena de nedescris, întreagă Cameră protestează. Preşedinţii diferitelor cluburi cari reprezintă toate partidele în parlament iau pe rând cuvântul; el protestează în contra calomniei asvârlite la adresa Austriei şi a armatei sale, care se află implicată în declaraţiunile deputatului Türk, care e blamat şi de preşedintele Camerei. După ce se termina incidentul, Camera votează proectul de lege cu o mare majoritate. Viena, 10 Aprile. — Ministrul Serbiei, d. Petronievici, care e însărcinat să gereze legaţiunile din Roma şi Viena cu reşedinţa în acest din urmă oraş, va pleca zilele astea la Roma, spre a prezintă scrisorile de creanţă regelui Humbert. Viena, 10 Aprilie. — Călătoria împăratului Franţ Iosef la Berlin va avea loc între 10 şi 16 August. Viena, 10 Aprilie. —Ştirile primite din Varşovia anunţă că la comisiune s’a trimis de către guvernul rusesc spre a face o anchetă şi perchiziţiuni în mai multe oraşe de la graniţă din cauza unei întinse propagande nihiliste, ce se face actualmente, printre soldaţii ruşi. Viena, 10 Aprilie. — Camera deputaţilor a adoptat proectul de lege relativ la construirea unei linii strategice de la Jaslo la Rzeszow. Ea a aprobat de asemenea o rezoluţiune care tinde să provoace aderarea Austro-Ungariei la propunerea Elveţiei, în privinţa adoptârei unui regulament internaţional relativ la protecţiunea lucrătorilor. Viena, 10 Aprilie. — »Noua Presă liberă« crede a şti câ regina Belgiei şi principesa Clementina, în timpul călătoriei lor în Italia, vor avea o întrevedere la Turin cu principele de Neapole, Viena, 10 Aprilie. — „Lloyd“ vorbind de noua lege asupra valorilor cu loturi, face cunoscut că obligaţiunile sârbeşti de 100 de franci, vor plăti 32 de croiţari, conform noului tarif asupra timbrului, spre a fi negociabile. Loturile turceşti şi losurile tutunurilor Serbiei vor fi excluse de la Bursă. Budapesta, 10 Aprilie. — Proectul de lege militar a fost adoptat în discuţiune generală, de Camera magnaţilor.".! La discuţiunea pe articole, amendamentul propus de opoziţie la articolul 124 a fost respins cu 126 voturi contra 29. Roma, 10 Aprilie. — »Riforma« constată că cestiunea Luxemburgului care a părut atât de ameninţătoare din punctul de vedere al păcii, e pe cale de a ajunge la o soluţiune pacinică. Aceasta va proba o dată mai mult, zice foaia italiană, cât de puţin e întemeiată acuzaţia ce se adresează Germaniei ca voește să intervie acolo unde n’are dreptate. Roma, 10 Aprilie. — Tribuna crede că regele Umbert va merge la Berlin înainte de anotimpul de vară. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Joi 30 Martie 1889. Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşedinta domnului general I. Em. Florescu. Prezenti 94 senatori. Se fac formalităţile obicinuite. Tribunele sunt înţesate de lume. Pe banca ministeriala sunt toti nuoii ministrii. D. Lascar Catargiu dă citire decretului regal prin care se numeşte miniştrii. D. Lascar Catargiu preşedinte al consiliului şi ministru de interne. D. G. Vernescu, la finanţe. D. G. Manu, la razboiu.