Lupta, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 799-822)

1889-04-01 / nr. 799

2 un ambiţios vulgar, cum îl acuza ca toată lupta sa în potriva cabinetului nu-i de­cât o vânătoare după un portofoliu. Această atitudine desgustătoare a p­­uiului care era desemnat de unii ca vii­torul şef al partidului conservator a produs cea mai amară deziluzie în rândurile a­­cestui partid şi Alexandru Lahovari fu considerat, din acest moment, ca simbo­lul dezerţiunei, al lipsei de caracter şi al lipsei de realitate. Când cu ultima criză ministerială, A­­lexandru Lahovari socotind că vântul bate puternic tot din­spre palat şi că ju­nimiştii sunt tot stăpânii situaţiunei, pe de altă parte fiind convins că, în urma nemulţumirilor provocate prin numirile de la curtea de Casaţie d. Vernescu este cu totul dat atunci, omul nostru începu să tune în dreapta şi în stânga cum că nici o dată, dar nici o dată nu va primi să figureze într’un cabinet alăturea cu fostul ministru de la justiţie. Declaraţiile sale erau atât de solemne în­cât »Ro­mânia Liberă» se crezu autorizată ca să le dea crezământ şi să le dea publici­tate­. Dar noi car­ ne cunoaştem omul, pu­blicam a doua zi, în No. 795 din Lupta, următoarele rânduri: „Şi d. Al Lahovari a pus ca condiţie a intrarei sale în minister, îndepărtarea d-lui Vernescu; suntem siguri că, având în ve­dere lăcomia sa, d-l Lahovari va trece peste orî­ce, numai ministru să rămâe“. Şi în adevăr, că două zile dupe aceasta, d. Alexandru Lahovari, primi ca să intre în cabinet, între d. Lascar Catargiu, pe care cu puţin înainte îl numise vânător de portofolii, şi ître­­ Gheorghe Ver­nescu, pe care în ajun chiar îl renegase şi de al cărui contact declarase că fuge. Această nouă dezerţie produse, de as­­tă-dată, o enormă scârbă în rândurile junimiştilor şi ro­mânia liberă de aseară, iată cum se exprimă : «Suntem în drept să ne mirăm de noua colaboraţiune ce începe între d-nul gene­ral Manu şi Lahovar’i cu d. Vernescu, ei cari au declarat în vileag că nu vor accepta nici-o­dată să stea alături cu d-sa, ei cari n’au fost din cei cari au protes­tat mai cu blândeţe în contra apucături­lor fostului şi noului lor coleg». »încheind revista noastră de ieri zi­ceam : „Conştiinţele pe cari le-ar fi „crezut mai nechintite“ şi mal rigide, sunt „cele cari par azi mai mlădioase şi mai „şovăitoare“. »Nu vizam de sigur pe d-nii Manu şi Lahovary scriind aceste rânduri , nu e vina noastră însă dacă mulţi vor crede azi că eram tîrîfi să ne gândim şi la d-lor. Prin urmare, d. Alexandru Lahovari, în timp de cinci luni a tras pe sfoară o dată pe conservatori în folosul juni­miştilor şi altă dată pe junimişti în fo­losul conservatorilor. Antâia tragere pe sfoară îl ştirbise mult din autoritatea sa morală şi îl com­promisese mult faţă de bătrânii con­servatori, a doua tragere, însă,­­l-a dat gata. Astă­zi omul acesta este sfârşit. Lipsit de prestigiu, lipsit de autoritate, capabil de a se uza şi a se compromite în timp de cinci luni numai, despreţuit şi de către junimişti şi de către conservatori, luat peste picior de către vrăjmaşi, Alec­­sandru Lahovari a încetat de a mai fi o fată şi o speranţă pentru conservatori, şi ,un adversar de temut pentru pro­­tivnici. Politiceşte e un om mort. -----------------------------­ DIN AFARA G­ERMANIA D­esbaterile asupra asigurărei ui­vinerilor bătrâni şi invalizilor mun­­ceî, s’a oprit de o dată în Reich­stagul german. C­u cât discuţiunea înainta, se vedea că rămân o mulţime de de­talii de rectificat şi de complectat, pentru a face din această lege un tot coordonat şi logic. De aceea, după ce s’a adoptat articolul relativ la intervenţia Statului în formarea capitalului de asigurare, parlamen­tul german a trimis la comisiune, pentru un supliment de informaţii, o serie întreagă de articole. In urma acestui incident, e puţin probabil că Reichstagul va putea termina înainte de Paște, cu examinarea aces­tei importante chestiuni. R­eichstagul a votat cu toate a­­cestea un foarte mare număr de ar­ LAPTA ticole, Sâmbătă, după ce a respins toate amendamentele propuse. P­rintre acestea, era unul prin care se propunea, contrar părerea comi­­siunei, de­ a unifica renta în loc de a o diviza pe categorii de lucrători. Un conservator, d. de Mirbach, a declarat, că el și amicii săi nu vor­­ putea vota legea ast­fel cum a e-r şit din deliberările comisiune! şi el se ridică în particular contra insti-, tuirei diferitelor categorii de rente, după diferitele clase de lucrători. El a arătat pericolul ce ar oferi a­­ceastă clasificare din punct de ve­dere al agriculture!. U vinerii agricoli sunt mai puţin retribuiţi de­cât uvinerii din oraşe, dacă legea acordă acestora fo­loase din punct de vedere al rentei bătrâneţe­, aceasta va face ca ten­dinţa, deja atât de pronunţată, a uvinerilor agricoli de a părăsi câm­purile pentru a se stabili în oraşe, să se accentueze din ce în ce mai mult. A­ceastă observaţie a d-luî de Mirbach este demnă de atenţie şi ea pare să fi făcut o oare­care im­presie asupra unei părţi din Reich­stag. Cu toate acestea, art. 16, care clasează rentele, a fost votat în forma care l î-a dat’o comi­­siunea. D­iscuţiunea în general a fost foarte interesantă. S’a vorbit mult de relaţiunile d’intre patroni şi u­­vrierî. Oratorii tuturor partidelor a recunoscut că dacă sunt unii pa­troni cari veghiazâ cu solicitudine asupra ameliorărei soartei uvrieri­lor, apoi sunt foarte mulţi cari nu se preocupă de cât de propriul lor interes. C­hiar d. de Boeticker a vorbit în acest sens, el a declarat că mai cu seamă această lipsă de prevederi umanitare la patroni a inspirat în­treaga legislaţie socială. A­ceastă mărturisire a făcut pe un deputat socialist să zică că, dacă într’o întrunire publică, un o­­rator democrat ar fi zis despre pa­troni şi capitalişti jumătate numai din ceea ce s’a zis în râu despre el în Reichstag, întrunirea ar fi fost de­sigur dizolvată de poliţie. Aceasta este foarte adevărat. D­acă ar fi alt­fel, dacă poliţia ar avea o atitudine absolut impar­ţială şi echitabilă faţă de adver­sarii guvernului, Germania ar pu­tea să se mândrească că posedă u­­nul din cele mai bune guverne din Europa. D­e­sigur însă că această situa­ţie nu se va schimba, ori­ce ar crede d. de Boeticher, când calul de la una din căruţe se am­­i­bală, răsturnă căruţa, care lovi pe cea- l­altă. Amândouă femeile căzură zdro­bite. Calul porni înainte în fuga mare. Un bărbat ca de vr’o 35 ani se repezi să oprească animalul furios, el fu însâ lovit drept în piept de oiştea căruței şi căzu mort. El lăsă în urma sa o soție tânără. * * . */ ' Cutremur. — Să scrie din frande că­­ 23 Martie s’a simţit un­­puternic cu­tremur, care a durat două s­ecunde, în Puy de Dôme, Cantal, Aveyron, Haute- Loire şi Lozere. . -- ■ Este de notat că aceste departamente formează un cerc perfect limitat, în pla­toul central şi că o primă zguduire s’a produs acum 15 zile în împrejurimile de la Saint-Flour şi în părţile vecine de Aneyron şi Lozere. Cutremurul a fost precedat de toate fenomenele cunoscute. La nici o pagubă n’a dat naştere, mimai un pantofar ’şi-a tăiat degetu din cauza zguduiturei. Din Africa. Se scrie din Zanzibar că o însurecţiune a isbucnit la Grande Con­core. Sultanul Adhimon, care era deţi­nut la Diego-Suarez a comentat această revoltă. *•* Judecarea lui Boulanger. — Senatul francez s’a constituit în înaltă Curte de justiţie. Acuzaţia va fi susţinută de d. Resnay de Beaurepaire asistat de d-nii Boulier şi Duval substitut.* Ciocnire pe Mare. — Vaporul Noord­­land care venea din Anvers și trecea la New-York a ajuns ieri la Southampton, după ce să ciocnise cu Goeleta Carrie Dingle-Noordland, a fost inundat de apă care și-a avariat multă marfă. Carrie Dingle s’a înecat, echipajiul sau a fost scăpat. * *­­ * * * * -------------------------------------------­ ACTE OFICIALE Ministerul de interne — Consiliul judeţului Roman este autorizat ca, în sesiunea extra­ordinară pentru care este con­vocat, să se ocupe şi cu cestiunea podului jude­ţean de pe Siret la Brănceni, care se află deterio­rat, avizând asupra măsurilor ce ar fi de luat, cum şi asupra restabilirea comunicaţiunei întrerupte la acel punct. Ministerul de justiţie.­ ­ D. P. Orbescu, actual consilier la înalta curte de casaţiune, întrunind condiţiunile art. 16, litera b din legea organică a curţei de casaţiune, se numeşte preşedinte la secţia 1 a acelei curţi, în locul vacant. — D. A. C. Şendrea, doctor în drept de­­la facultatea din Berlin, întrunind condiţiunile art. 16 din legea organică a curţeî de casaţiune, se numeşte consilier la acea curte, în locul d-luî Petre Orbescu, înaintat. — D. Mihail Antonescu, doctor de la facultatea juridică din Paris, actual con­silier la curtea de apel din Bucureşti, întrunind condiţiunile art. 16 din legea organică a curţei de casaţiune, se nu­meşte consilier la secţiunea I a acelei curţi, în locul d-lui Dr. Platon, decedat STIRI DE STREINATATE Ministerul Peruvian. — In ziua de 6 Aprilie s’a compus precum urmează ca­binetul din Peruvia : D. Pedro del Solar preşedinte al con­siliului. “Generalul Ferreyras rezbel. «Seoame justiţie. «Delgado finante. “Urigoyen externe. * * Trei victime. — Din Bordeaux se scrie că mai zilele trecute două precupețe tre­ceau în cărucioarele lor pe strada Meunts INFORMAŢIUNI C­abinetul d lui Catargiu a fost rece primit. Junimiştii par decişi a’i face o opoziţiune crâncenă. . D­in declaraţiunea d-luî L. Ca­targiu rezultă că corpurile legiui­toare vor fi convocate şi după săr­bători. A­supra utgenţei cerută la mo­ţiunea d-luî Eugen Ionescu, mai mulţi liberali între care d-nui Oro­­veanu, Iacob Fătu etc., au votat contra. X In cercurile guvernamentale se dă ca sigură numirea ca ministru al lucrărilor publice a d-lui Holban sau a generalului Florescu. X G­uvernul va cere Camerei de a-i da intuia bugetele şi creditul pen­tru lucrările fortificaţiilor. In urmă va hotărî dacă Camera trebue să fie prelungită spre a vota unele proecte de legi mai importante. X S­e aşteaptă la radicale schimbări intre funcţionari superiori din ad­ministraţie şi de la finanţe. X D -na Ghermani, fostul ministru de finanţe, a declarat că junimiştii vor da fără nici o opunere actualu­lui guvern, bugetele şi creditul de 15 milioane pentru fortificaţii.­­ D . colonel I. Algiu, prefectul po­liţiei Capitalei, s-a prezentat azi noului ministru de interne. E­ste probabil că d. Algiu va fi chiar săptămâna viitoare înlocuit. Naţiunea spune că d. A. Holban, vecinicul candidat guvernamental, care se prezintă regulat la toate locurile vacante ce se declară în Cameră şi în Senat, dar care tot cu aceiaşi regularitate cade, a ve­nit în Bucureşti şi a obţinut de la fostul guvern junimist să ordone prefectului Teleman de a’l scoate la colegiul al III de Roman. D­ar... nenorocire! Guvernul ju­nimist cade şi d. Heiban iarăşi e ameninţat a rămâne pe jos. Atunci d. Hóiban s’a declarat conservator pur, maî pur de cât d. Lahovari, numai să nu ’i se retragă candi­datura. * B­ietul d. Heiban ! D . Lupu Costake după ce s’a prezentat noului ministru ’și-a depus demisia sa. X X X E sigur că d. L. Catargiu nu va hestia de a ’i-o primi.­­­­ D . Gr. Manu va rămâne de la 1 Aprilie numai ca director general al regiei monopolului. C­a secretar general al ministeru­lui de finance va fi numită o altă persoană, care nu e desemnată încă. . D­upă o deliberare de mai multe zile, Curtea din Iaşi a pronunţat sentinţa sa în însemnatul proces din­tre d. Gr. Heliad cu comuna Galaţi. A­ceasta din urmă e condemnată aproape la două milioane lei către d. Heliad. A­facerea va merge la Casaţie. X D . colonel Murgescu, comandantul flotilei, a sosit în afaceri de ser­­viciu în Capitală. C­omandantul flotei va fi primit azi sau mâine în audienţă de către regele. C­urtea de casaţie e inundată de recursuri electorale. D­in această cauză, Curtea a tre­buit să hotărască ca aceste recur­suri să fie judecate şi în zilele care sunt rezervate pentru lucrări de complect şi pentru secţiuni unite. L­a 5 Aprilie curtea de casaţie se va pronunţa asupra recursului făcut de cei 95 de cetăţeni cari au fost respinşi de tribunal în cererile lor de a fi înscrişi in listele elec­torale, pe motiv că n’au un domi­­ciliu stabil. In urma diverginţei făcute, Curtea de casaţie a declarat că femeia măritată sub regimul separa­ţiunei bunurilor, nu poate să înstreineze fără autorizaţia bărbatului, nici toate veniturile avere! dotale. X S­e aşteaptă zilele acestea la o importantă mişcare între prefecţii de judeţe. U­nii din prefecţi îşî­ vor trimite se crede singuri demisiunile lor. X X X X P­refecţii de Suceava Ialomiţa şi Dorohoiu vor fi înlocuiţi. S­e zice că prefect la Suceava va fi numit d. deputat Const. Kogăl­­niceanu, la Dorohoiu, d. senator Holban, iar la Ialomiţa, d. colonel Filitis. X ­­i se scrie din Iaşi . L­uni s’a reprezentat pe scena tea­trului din Iaşi hazliia piesă Petecul lui Berechet. Sala era plină ca în zilele cele mari ale d-luî Gr. Ma­­nolescu. Piesa a fost foarte bine primită. S’a râs mult. D -niî Arceleanu (Budalopolu), Con­­stantinescu (Carvasaridi) şi Dimi­­trescu (­Berechet) au fost admirabili. D -na Ionescu (Amureanu) şi d-na Pruteanu (Lucreţia) au fost, însă, slabi de tot, ceea­ ce a stricat mult efectul piesei, mai ales în actul I. In special ni se spune că d. Io­nescu s’a suit pe scenă să joace un rol aşa de important fără ca să fi luat parte la vre­o repetiţie. „ M­arţi tot în teatrul din Iaşi, a avut loc concertul dat de cunoscuta propagandistă socialistă d-na Mar­­gareta Jecu. A cântat, între altele, şi bucăţi din Aida şi Lucia de La­­mermoor. Publicul a aplaudat de mult şi toţi au recunoscut că d-na Jecu are o voce admirabilă şi în­deajuns revală muzicală. N­u’i remâne, deci, de cât să îm­­­brăţişeze în special cariera asta pentru a deveni o cântăreaţă ce­lebră. X R­edacţia şi administraţia ziarului Rumänischer Lloyd, s’a mutat în strada Doamnei No. 15 bis, d’asupra tipografiei Thiel & Weiss. X S­ocietatea «Cultura», sub patro­­nagiul unui comitet de doamne, a organizat o representaţie: Concert şi Producţiune dramatică, pentru ziua de 2 Aprilie 1889 «Noul palat al Atheneului» în scop de încura­­gjare a câtor­va tineri elevi fără mijloace. Mai mulţi artişti au bine­voit a da concursul lor pentru acest scop. T­ELjEGrFÎjA.JME — 4' Kiel 10 Aprilie. — Principele Dane­marcei a trecut azi prin Kiel. El pleacă la Londra, unde va asista la înmormân­tarea ducesei de Cambridge, mătușa re­ginei Engliterel. Berlin 10 Aprilie.— „Monitorul Impe­riului" publică un aviz care anulează de­­ciziunea ce suprimă jurnalul »Volkszei­tung.» Wasington, 10 Aprilie. — Englitera, Germania şi Statele­ Unite au căzut de acord pentru a admite ca o singură co­rabie de rǎzboiu să reprezinte pe fie-care din ace­ste puteri în apele ’ Samoa până ce conferinţa de la Berlin va fi dat con­­cluziunile sale în privinţa acestei ces­­tiuni. S’a decis ca cele trei vase cari vor staţiona lângă arhipelagul vor fi «Alert» pentru Statele­ Unite, „Sp­a“ pentru Ger­mania, şi «Caliope» pentru Englitera. Londra, 10 Aprilie. — Se crede că banca Engliterei va reduce procentul sau. Viena, 10 Aprilie. — Iată nici amă­nunte asupra incidentului furtunos ce s’a întâmplat în şedinţa de oră a Camerei deputaţilor, în cursul discuţiunii legii mi­litare. Deputatul german Türk, vorbind în contra legii, care după dânsul aduce vă­tămare alianţei austro-germane, a escla­­mat : „D­reu să ferească pe Germania de nevoia de a recurge la ajutorul Aus­triei, căci acest ajutor ar fi fără căldură sau nul !» La aceste cuvinte indignarea e gene­rală; scena de nedescris, întreagă Ca­meră protestează. Preşedinţii diferitelor cluburi cari reprezintă toate partidele în parlament iau pe rând cuvântul; el pro­testează în contra calomniei asvârlite la adresa Austriei şi a armatei sale, care se află implicată în declaraţiunile depu­tatului Tü­rk, care e blamat şi de pre­şedintele Camerei. După ce se termina incidentul, Camera votează proectul de lege cu o mare ma­joritate. Viena, 10 Aprile. — Ministrul Serbiei, d. Petronievici, care e însărcinat să ge­­reze legaţiunile din Roma şi Viena cu reşedinţa în acest din urmă oraş, va ple­ca zilele astea la Roma, spre a prezintă scrisorile de creanţă regelui Humbert. Viena, 10 Aprilie. — Călătoria împăra­tului Franţ Iosef la Berlin va avea loc între 10 şi 16 August. Viena, 10 Aprilie. —Ştirile primite din Varşovia anunţă că la comisiune s’a trimis de către guvernul rusesc spre a face o anchetă şi perchiziţiuni în mai multe o­­raşe de la graniţă din cauza unei întinse propagande nihiliste, ce se face actual­mente, printre soldaţii ruşi. Viena, 10 Aprilie. — Camera deputa­ţilor a adoptat proectul de lege relativ la construirea unei linii strategice de la Jaslo la Rzeszow. Ea a aprobat de asemenea o rezoluţi­­une care tinde să provoace aderarea A­­ustro-Ungariei la propunerea Elveţiei, în privinţa adoptârei unui regulament inter­naţional relativ la protecţiunea lucrăto­rilor. Viena, 10 Aprilie. — »Noua Presă li­beră« crede a şti câ regina Belgiei şi principesa Clementina, în timpul călăto­riei lor în Italia, vor avea o întrevedere la Turin cu principele de Neapole, Viena, 10 Aprilie. — „Lloyd“ vorbind de noua lege asupra valorilor cu loturi, face cunoscut că obligaţiunile sârbeşti de 100 de franci, vor plăti 32 de croiţari, conform noului tarif asupra timbrului, spre a fi negociabile. Loturile turceşti şi losurile tutunurilor Serbiei vor fi excluse de la Bursă. Budapesta, 10 Aprilie. — Proectul de lege militar a fost adoptat în discuţiune generală, de Camera magnaţilor.".! La discuţiunea pe articole, amenda­mentul propus de opoziţie la articolul 124 a fost respins cu 126 voturi contra 29. Roma, 10 Aprilie. — »Riforma« con­stată că cestiunea Luxemburgului care a părut atât de ameninţătoare din punc­tul de vedere al păcii, e pe cale de a a­junge la o soluţiune pacinică. Aceasta va proba o dată mai mult, zice foaia italiană, cât de puţin e întemeiată acuzaţia ce se adresează Germaniei ca voește să intervie acolo unde n’are dreptate. Roma, 10 Aprilie. — Tribuna crede că regele Umbert va merge la Berlin înainte de anotimpul de vară. CORPURILE LEGIUITOARE S­ENATUL Şedinţa de Joi 30 Martie 1889. Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşedinta domnului general I. Em. Flo­rescu. Prezenti 94 senatori. Se fac formalităţile obicinuite. Tribunele sunt înţesate de lume. Pe banca ministeriala sunt toti nuoii ministrii. D. Lascar Catargiu dă citire decretu­lui regal prin care se numeşte miniştrii. D. Lascar Catargiu preşedinte al con­siliului şi ministru de interne. D. G. Vernescu, la finanţe. D. G. Manu, la razboiu.

Next