Lupta, iunie 1889 (Anul 6, nr. 847-871)

1889-06-11 / nr. 856

LAPTA 3 m Nu mai era nici cu putinţă nici demn de a ajuta şcoalele congreganiste antinaţio­nale cari nu recunoscuserâ protecţiunea regelui Italiei, şi nu voiau chiar, în nici­­ un cas, să admită vizita consulilor ita­lieni. Trebue de altmintrelea să se note­ze, că zisele congregaţiuni atârnă politi­­caminte de Francia şi spiritualminte de Vaticanul. Guvernul ar fi lipsit strictei sale datorii, conţinând a ajuta nişte şcoale cari nu sunt italieneşti de­cât cu nume. Ministerul a fost tot­dea­una prodig de încurag­ări pentru religioşii cari le-au cerut, după cum o probează acţiunea guvernului în China şi în ţara Sfântă. D. Crispi relevează câte­va dificultăţi ce s’au întâmpinat la crearea ocoalelor la Constantinopol. Dar aceste dificultăţi au fost din fericire înlăturate într’o deplină înţelegere cu Poarta. D. Crispi enumără în urmă toate re­­sultatele obţinute. Bugetul afacerilor străine e aprobat şi va fi votat azi într’un mod definitiv la scrutin secret. Berlin, 21 Iunie.—Monitorul imperiu­lui publică un rescript imperial adresat la 17 Iunie generalului Albedyll prin care îi exprimă mulţumirile şi recunoştinţa sa pentru serviciile ce le-a adus cu o­­cazia grevei minerilor din Westfalia. Steyr, 21 Iunie. — Ordinea n’a fost turburată într’un mod serios în noaptea de alaltă­ erî. Câte­va grupe cari se for­maseră au fost împrăştiate de soldaţi. O proclamaţiune a primarului invită pe lu­crătorii a evita ori­ce esces, zicând că la trebuinţă se va face uz de arme. Consiliul de administraţie al fabricei de arme invită din partea sa pe lucrăto­rii la prudenţă şi’i ameninţă cu închide­rea eventuală a fabrice!. Kladno, 21 Iunie.—Cu prilejul proce­­siunei impărtăşirei (Fête Dieu) s’au co­mis excese. Geandarmeria a făcut uz de armele sale. Doi boeţi au fost ucişi şi alţi 12 greu răniţi. S’a dat foc caselor primarului şi directorului minelor Bacher, dar focul a fost stins aproape îndată. Alte case au fost dărîmate şi jefuite cu desăverşire în mijlocul unei escitaţiuni indescriptibile. Toate prăvăliile erau închise. Seara, două batalioane de infanterie au sosit pentru a menţine ordinea. Londra, 21 iunie. — Cespondentul ziarului «Times» la Viena declară că ştirile după cari o convenţie militară s’ar fi încheiat între Rusia şi Serbia sunt o curată născocire. Berlin, 21 Iunie.—O adunare de 2000 zidari grevişti a decis continuarea unei greve generale. Grevişti s’au despărţit scoţând strigate de ura în onorea unei agitaţiuni minore în contra Germaniei. Berlin, 21 Iunie. — La 22 Iunie re­gele şi principele regal al Greciei vor trece prin Berlin pentru a merge la Ham­burg unde vor vizita pe împărăteasa Fre­ .A­derica şi pe finanţata principelui regal. Regele George va merge în urmă la Aix-les Bains, iar principele regal se va întoarce la Atena. Regele va vizita de asemenea Expo­ziţia din Paris, şi va sta în urmă cât­va timp la Londra. In luna August, toată familia regală se va întruni la Copenhaga. La 11 Iulie regina însoţită de copii săi va merge la castelul marelui duce Sergiu­ Ilyinskoie aproape de Moscova, şi în urmă la Co­penhaga. EDIŢIA Ia ULTIME INFORMAŢIUNI România Liberă spune: Când Camera nu mai era în nu­măr spre a maî putea vota, s’a ci­tit Mesagiul regal de închiderea se­siunii. Un fel de Uff­­esia din toate piepturile. Cel mai radioşî erau deputaţii Nucşoreanu, Epureanu, Iancovescu, şi Pâtărlăgeanu, cari căpătase slujba luării socotelilor. O diurnă perma­nentă între sesiuni este menită a consolida sentimentile de încredere în guvern. Dar de d. Caracostea, al cincelea deputat care a căpătat slujbă, nu pomenește nimic Pentru ce această nedreptate ? O fi oare pentru că d. Caracostea s’a ales ca junimist ? Dacă numai acesta ’i motivul cruțărei, îndemnăm pe România Li­beră ca să fie inexorabilă și cu d -sa, de oare­ce d. Caracostea s’a făcut conservator sadea. Alt­fel nici nu pupa comisia so­cotelilor. La colegiul al II-lea de deputaţi din Piatra, devenit vacant prin nu­mirea d-luî Andrieş în funcţia de prefect, guvernul va susţine canid­­datura d-lui Leon Bogdan.­­A­l. Giurgea va fi numit preeect la Tecucutt în locul d-luî Barozzi. „ Astă noapte, pe la ora 2, nişte făcători de rele s’au introdus în o cârciumă de pe strada Grozăveşti prin deschiderea uşei cu chei. Ei însă n’au isbutit a lua de­cât numai nişte hârtii, contracturi şi alte hârtii. Fiind surprinşi au fugit uitând u­­nul din ei haina în cârciumă. „ Licitaţiunea pentru construţiunea a 60 maşini necesare direcţiunei căilor ferate se va ţinea zilele a­­ceste. Ministrul instrucţiune­ publice a însărcinat pe mai mulţi profesori din Capitală, pentru a se duce să ‘inspecteze gimnaziele din provincie. Ei vor face un raport asupra stăreî gimnazielor precum şi a modului cum s’au predat diferitele materii. „ Luni ce a trecut a căzut la Giur­giu o ploaie torenţială cu broşte mici. Partea oraşului despre Dunăre era plină de asemenea broaşte în­cât Marţi şi Miercuri trecătorii le culcau pe strade.­­ Citim în România Liberă: La un moment dat, Camera a fost emoţionată de o săpuneală, pe care deputatul Ştefăneanu din Mehedinţi o trăgea deputatului Balş. Maî mulţi deputaţi, într’un chi zgomotos reclamau aducerea legei asupra cumulului. Intre aceştia era şi d. Ştefăneanu, cunoscut prin vo­cea sa tare şi ascuţită Balş agasat trece pe lângă dânşii, şi’î scapă ob­servaţia că strigă ca la cârciumă. Atâta a fost de ajuns pentru ca Ştefăneanu să mi’l ia la trei parale şi din ciocoiule să nu mi’l scoată. „N’aţî pus încă picioru în scară, şi v'aţi obrăznicit“. Şi apoi câte şi mai câte, ce nu se pot transcrie. Bietu Balş a dispărut cu coada între picioare.­­ Un zeflemist spunea că trei sunt motivele pentru cari Senatul a res­pins proectul de lege pentru acor­darea unei pensii d-nei Mavrogheni. Intâiu. D. Al. Lahovari, cu ae­rul sau nesuferit, a căutat şi în a­­ceastă cestiune să facă apel la pa­timile sale. Nu s’a putut abţine să nu atace ■•pe liberalii cari au do­bândit recompense naţionale. Al doilea motiv este că, d. L. Catargiu, care a luat cuvântul ca să susţie votarea legei, în loc să spue că Mavrogheni a sacrificat totul pentru ţară, a spus că Ma­vrogheni nu­­şi-a sacrificat nici ave­rea nici munca, nici viaţa pentru ţară. Al treilea, şi cel mai tare motiv, este că faptul pentru care să cerea această recompensă pentru Mavro­­dini, este că repauzatul a fost cel mai mare financiar al ţăreî. Ei bine, orî­cine îşi poate în­chipui că toţi vernesciştii au votat contra, de­oare­ce el nu poate re­cunoaşte de mare financiar de­cât pe d. Gună Vernescu. „­ai să scrie din Botoşani că d. Lascar Emandi, aflându-se la mo­şia sa Talpa, s’a sinucis trăgându’şî un foc de puşcă. N’a murit pe dată, dar să zice că rana ce ’şi-a produs e mortală. X D. Duca, directorul general al căilor ferate, a luat buna măsură ca pe timpul acestor călduri tro­picale, funcţionarii acestei direcţii să vie la cancelarie la ora 7 dimi­neaţa şi să iasă la ora 1 p. m. Ar fi de dorit ca această măsură să fie luată pentru toţi funcţionarii statului, avându-se în vedere, mai cu seamă, că e peste putinţă o muncă serioasă în timpul de la ora 1­5, când e toiul căldurilor.­ ­ Vestitul Teleman, prefectul de la Roman, s-a permutat în aceeaşi ca­litate la Fălci. . Naţionalul spune că consiliul de miniştrii a aprobat extrădarea ce­rută de guvernul rusesc pentru in­dividul Kornfeld, care se află a­­restat la Iaşi, în urma unui furt de 50.000 lei, comis în paguba casei Rafalovicî din Odesa. Extrădarea se va face în curând pe la Ungheni.­­ D. I. G. Cantacuzino, directorul serviciului technic al primăriei Ca­pitalei,­­şi-a dat ori după amiazi demisia. + Citim în Epoca : O descoperire foarte importantă s’a făcut de către d. judecător de instrucţie, Pretorian. D-sa a găsit două din bonurile cari au fost furate la magazinul d-lui Staicovicî. Bonurile acestea fu­seseră cumpărate de un bancher din Berlin, care văzând că s’a pus opoziţie pe ele, le-a înapoiat ban­cherului din România de la care le cumpărase. In curând vom da mai multe a­­mănunte asupra acestei afaceri, în care e amestecat un fost ministru colectivist. „ Următoarea petiţie a fost dată primăriei capitalei, pe care publi­­când’o, cerem d-luî Pake Protopo­­pescu să ia măsuri ca să satisfacă justele plângeri ale acestor locui­tori ai Capitalei . Sub­semnaţii locuitori împrejurul aba­­toriului am ajuns într’o stare de plâns, din cauza infecţiunilor ce se produc în acest cuartier. Suntem constrânşi chiar a părăsi locuinţele, căci nu mai putem su­porta miasmele infecte produse de mă­­tarii cari varsă toate necurăţeniile pro­duse de meseria lor în Dâmboviţă, taba­cii aduc toate necurăţeniile şi le varsă în maidanul din faţa abatoriului, şi vertu le-a făcut hingherii cari şi au stabilit locuinţa mal la vale de abatoriu şi trans­­poartă toată ziua cai morţi, câini în putre­facţie cari produc cea mai infectă putoare asupra locuitorilor şi trecătorilor din acea parte, aşa că nu ştim cui ne plânge de­cât părinţilor oraşului, cari sunt însărci­naţi cu paza salubrităţei oraşului. Aşa­dar venim cu respect a vă ruga d-le primar spre a lua măsurile necesarii spre salvarea cetăţenilor din acel cartier şi în ceea ce s’atinge de mătari şi hingheri să fie obligaţi a -şi stabili locuinţele lor la vale, dincolo de compania barome­­trică. X Examenele de finele anului la u­­niversitate vor începe la 15 iunie. X Se spune că d. Gabunea, depu­tat al colegiului 2 de Olt, va fi numit prefect al acestui judeţ. Toată greutatea însă vine de- acolo că d. Vernescu susţine pe actualul prefect, d. Colibăşeanu. Dacă d. Vernescu va consimţi la sacrificarea partizanului sau, numirea d-lui Gabunea este sigură.­­ Camera a votat o sumă de 70.000 lei pentru înfrumuseţarea şoselei, a­­poî s’a ales o comisiune de cinci deputaţi cari să cerceteze planurile prezentate. Până acuma s’au pre­zentat cinci planuri a cinci grădi­nari, dar nu s’a hotărât nimic în privinţa lor. Planul general este ca să se îm­­preune rondul al doilea al şoselei cu pădurea Bănesei şi Herăstrăul, prin mai multe parcuri şi alee en­gleze.­­ Măsura luată de colonelul Algiu ca comisarii de poliţie să fie puşi sub ordinele ofiţerilor de jandarmi, a nemulţumit cu drept cuvânt pe cei d’ântâia. Acestei dispoziţiuni se datoreşte conflictul cu comisarul Zugrăvescu. Cu chipul acesta, atât autoritatea comisarilor, cât mai ales, a inspec­torilor va fi cu totul redusă. Apoi nu e mai nenorocită măsură de­cât ca funcţionarii civili să fie puşi sub ordinele şefilor militari. Pentru ca o asemenea dispoziţiune să poată fi logică, ar trebui mai intuiu ca toţi comisarii să fie în­locuiţi cu sergenţi şi crăprarî. X S’a constituit în Capitală o socie­tate anonimă pe acţiuni având de obiect industria şi comerţul de pe­trol. Primul capital de fondaţiune e de 1.500.000 lei împărţit în 7500 acţiuni de câte 200 lei. X Iată membrii cari s’au ales în comitetul permanent al judeţului Covurluiu ; D. Costache Drăgănescu, preşe­dinte şi d-niî Grigore Creţescu şi Neculaî Bordea membrii ; iar d-niî N. Istrati, G. Cardaş şi Ion Anas­­tasiu supleanţi. Aleşii au întrunit 11 voturi din 18 consilieri, cari au luat parte şi opoziţiunea, adică d-nii Stavrică Mantu, Mihail N. Mihăilescu şi A­­lecu Codreanu, numai şeapte. “ Citim în Telegraful Roman : Suntem siliţi a protesta în contra unor domni, cari patronează un co­merţ ilicit. Iată faptele : In Bucureşti există un cerc de cititori ai ziarelor, cari nu cumpără ziare şi nu frecventează cafenelele abonate­ la ziare. Aceşti domni, pen­tru o sumă modică, să abonează la chioşcuri la toate ziarele din Ca­pitală, pe cari,­■’imediat după citire, le restitue chioşcurilor, iar aceştia administraţiunilor ziarelor. Cunoaştem pe mulţi din domnii aceştia. Frumos este, bine este ceia ce fac d-lor ? Să se gândească puţin. Pentru a pune capăt acestui co­merţ ilicit, vom publica numele a­­cestor abonaţi sui generis, imediat ce-i vom descoperi. Pentru astă dată dăm numele d­­lui Staub, consul elveţian, al cărui amploiat este abonat la toate zia­rele din Capitală, la chioşcul de la Sf. Gheorghe. După ce d. Staub citeşte aceste ziare, numerile se re­mit chioşcaruluî, care le transmite drept returi administraţiunilor res­pective. In contra acestei negustorii pe care o face­hioşcarii d’impreună cu unii cetitori, protestăm şi noi, căci aceasta însemnează "furarea munceî ziariştilor cari, în România nu câş­tigă absolut nimica. Vom reveni asupra acestei ches­tiuni. „ Amicul nostru d. G. C. Do­­brescu ’şî-a susţinut ori, cu mult succes, înaintea facultăţei noastre de drept, teza sa de licenţă, care tra­tează despre Tentativa în materie pe­nală. D. Dobrescu se stabileşte ca ad­vocat în oraşul sau natal Ploeşti. Urăm succes d-lui Dobrescu în cariera sa.­ ­ Următoarele colegii sunt vacante : La Cameră, coleg. I de Bacǎu, vacant prin numirea d-lui E. Sturza prefect al acestui judeţ. Coleg. I de Buzau, prin deceda­­rea d-lui Borănescu. Coleg. III de Mehedinţi prin numirea d-lui Stă­­nescu casier general şi în fine co­leg. III de Vlaşca prin numirea d­­lui Pariano, prefect de Vlaşca. La Senat, coleg. I de Gorj, prin numirea d-lui Frumuşeanu prefect. Coleg. I de Romanaţî, prin numirea d-lui Chintescu prefect. Coleg. I de Tutova, prin numirea d-lui Pe­­trescu prefect. Coleg. I de Doro­­hoi, prin numirea d-luî Heiban prefect. Coleg. II de Dâmboviţă, prin numirea d-luî Ciuflea prefect. X In sfârşit a ajuns şi Popovici- Răcăciune ca să aibă ziarul lui. Acesta ie Alarma Moldovei, organ contra jidanilor, care apare odată pe săptămână. Iată ce citim, între altele, în a­­cest ziar : „Se ştie că distinsul reprezintat al colegiului al III din Suceava d. C. Popovici, a fost unul din acei care a contribu­it în prima linie la căderea regimului colectivist din care caută presa colectivistă încă, din ziua alegereî, s’a năpustit cu fel de fel de calomnii contra d-sale. „Adevărurile date la lumină de d. Popovici, au usturat rou pe d. Fi­­lipescu care a trebuit să plece ca­pul, când d. Popovici la demascat că a fost spion. • . . • • • • • • „D. Popovici termină discursul în aplausele frenetice a Camerei, cere a se numi o anchetă care să cerce-*' teze cele spuse de d. Filipescu, și se va dovedi încă o dată că d. Fi­lipescu e un laș și im­­am calomniator. „Papara mâncată de zburdalnicu elev al d-lui Carp, care mai dău­­năzi a avut tupeul să se dea de şef al conservatorilor o va ţine minte multă vreme. D. PopOVÎCÎ ÎUSă este prea SUS pus pentru ca să ’l poată atinge câtuşi de puţin, nişte calomnii pornite din iniţiativa unor " derbedei, care ’şi fac din calomnie o meserie, şi o armă în politică.“ Credem că cititorii ’şi au făcut o idee lămurită de acest nou ziar, organ contra jidanilor şi pentru pungaşi. Astă­zi la orele 4 s’a ţinut un consiliu de miniştrii sub preşeden­­ţia d-luî L. Catargiu. Mare discuţie asupra numireî pre­fectului de Putna. Se zice că d. Vernescu vrea ca unul din parti­zanii săi să fie numit prefect la Putna. Vom da la ediţia a II-a rezulta­tul deliberărei consiliului. “ Concursul pentru catedra de drept comercial de la şcoala comercială din Capitală s’a terminat. Au obţinut note egale d-nii I. Rădoiu şi N. Basi­escu. Doi din membrii juriului, d-nii Danieleanu şi Vericeanu, au fost de părere ca să nu se recomande nici unul din candidaţi, de­oare­ce n’au metod de predare a cur­sului. D. Iacob Negruzzi a fost de opi­­niune a se recomanda ambii candi­daţi, remâind la aprecierea minis­trului care din candidaţi să fie numit. Probabil că concursul va fi casat şi că un examen va avea loc în Septembrie.­­ D-nii deputaţi I. Demetriade şi Georgescu din Buzău, au fost pri­miţi azi în audienţă de d. L­ Ca­targiu, căruia s’au plâns de o căl­care de lege a d-luî prefect Cris­­torian.­­ Mare discuţie azi la ministerul de interne între d-nii Gr. Peucescu, ministru domenielor şi între d. de­putat I. Nucşoreanu, preşedintele comisiune­ pentru luarea socotelilor Statului. D. Nucşoreanu combătea cu multă tărie numirea în postul de avocat al Statului la Severin a unei per­soane ce aparţinea colectivităţei. Când se scobora pe scările mi­nisterului d. Nucşoreanu zicea în gura mare : —Eu nu dau sprij­inul meu unui guvern care face asemenea nu­miri. IlO lllphipint Şi DE VÂNZARE casele UH iliullil 1(1 ) din calea Rahovei No. 98, compuse din 7 camere pentru stăpân, trei camere pentru servitori, grajd și șopron. Doritorii se vor adresa chiar în loca­litate. X X X X D-nul I. CRATLNESCU Avocat S’a mutat în strada Teilor No. 11 (bis). E-na­ffiarla-Cntza rtfla-Cratinescu Doctor în medicină de la Facultatea din Paris Boale de femei, boale de copil, faceri (accou­chement) . S’a mutat în strada Teilor No. 11 (bis) D-rul ILUTZA MEDIC CHIRURG Acoucheur de la facultatea din Viena Iaşi, str. Golia 46 (casele foaste Bancei) Face cunoscut onor. public că, după o practică de 5 ani de spital, se dedă cu totul clientelei pri­vate, ocupându-se şi cu Electrotherapie şi Massage servindu-se de aparatele cele mai nouă şi perfec­ţii­nate. Consultaţiuni de la 8 10 a. m. şi de la 5- 6 p. m. Moşia Vrăneştii Din judeţul Muscel, la 5 minute de gara Goleşti, 650 pogoane loc de arat şi fineţe, cu case de locuit, han, magazii se dă în arendă de la sf. Gheorghe în­tr’un an, pe termen de 5 ani sau mai mult. Pentru ori­ce informaţii a se adresa la proprietară, d-na Ralu Lamotescu Stra­da Povernei, No. 29. /

Next