Lupta, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 946-968)

1889-10-14 / nr. 956

t k k T însă pe lângă colegul sau de la fi­nance, a revocat plecarea d-lui Constantinescu, şi a fost însăr­cinat cu anchetarea unor denunţări primite contra direcţiunea societăţii de asigurare Unirea. D. inspector Constantinescu a şi început ancheta sa la această soci­etate.­­ Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit astăzi după amiazi. La ordinea zilei e şi cestiunea electricităţei şi chestia diferendului cu antreprenorul luminărei cu pe­­troliu.­ ­ D. Pache Protopopescu este foarte supărat pe d. Păucescu, care n’a vrut să’l numească un protegiat al sau în una din funcţiile de avocaţi ai Statului din capitală, cari erau vacante. D. Niculescu-Dorobanţu, prefec­tul judeţului Olt, neputând resista la cererea conservatorilor din jude­ţul sau, s’a hotărît de a cere primu­lui ministru disolvarea consiliului comunal şi judeţean din Slatina. „ Iată petiţiunea pe care un mare număr din candidaţii pentru locu­rile de învăţători din Ilfov a dat-o ministrului instrucţiunei cerând ca­sarea concursului. Domnule Ministru, Referindu-ne­ la petiţiunea noastră co­lectivă înregistrată sub No. prin care v’am relatat faptele incorecte petrecute cu ocaziunea concursului înscris pentru catedrele vacante şcoalelor rurale din ju­deţul Ilfov.­­ Vă rugăm prea respectuos d-le ministru din nou, să bine­voiţi a dispusa casarea concursului, atât pe mo­tivele din prima noastră petiţiune, cât şi luând în considerare şi motivul următor: Până acum a fost în us că numai me­dia generala şoapte se considera sufici­entă pentru reuşită la concurs. Usul este în toate ţările civilizate le­ge, cu toate acestea comisiunea exami­natoare prezidată de către domnul Stoi­­cescu revizorul şcoalelor din Capitală, a creat un precedent că va cerut şi aţi ad­mis nota 6,50 pentru 17 din 28 persoane calificate de comisiune ca reuşite la con­cursul în scris. Odată precedentul admis, credem că ar fi şi drept şi equitabil a admite şi nota 6,­­ căci această servă de normă şi la pro­moţiune în toate şcoalele Statului. De aceia credem că ar fi mult mai bine să renunţaţi asupra precedentului, şi să dispozaţi casarea concursului. Primiţi, etc. N. Tomescu, Z. Ionescu, N. Ionescu, L. Const. I. Manolescu, P. Gheorgeescu C C, Ni­colescu E. Dumitra, R. Costache D. Mihăilescu, V. Ionescu D­­Grigorescu, I. Nicolescu, Stan Popescu, Ion Zan­­firescu, A. M. Panaitescu, D. Dobrescu, Al. Po­pescu, A. Popescu, M. Niţescu, Ecat. Ionescu, E­­lena Crainic, Eufamia Lupescu, Olga Ştefănescu, Maria Zisu, Dobriţa Georgescu, Ecat. Dumitriade, Sterliceanu Maria, M. Tănasescu, Elena Dim­itriu, M. Badulescu, Alexandrina Noroi Filoftia Popescu , au­ mai semnat petiţia încă 7 persoane, un tot aUO. „ Duminică 5 Noembre, a. c., va avea loc în sala teatrului Dacia o representaţie extraordinară, dată de d. I. Arm­ăşescu, absolvent al con­servatorului nostru, în beneficiul d-lui r~v * - ‘ - • - T") »rrartL î­n fap Al* JL/liUikJL 11* A. UJJW 1C« j w -----------­în capitală, cu bine-voitorul con­curs al d-nelor El. Negrescu, al d-soarelor Zoe Ştefănescu şi A. Dim­itriu şi al d-lor Leontescu, Aris­­tidi Marinescu, N. Răiciulescu, Al. Dimitrescu, etc. Se­ va juca piesa Idiotul, dramă în 5 acte şi 8 tablouri. Intre acte va cânta orchestra sub conducerea d-lui Kneisel. începutul la ora 8­­precise. nua acţiunea în Africa orientală, dar Germania dă ca putere colonisatoare ga­ranţii de pace. Zanzibar, 12 Octombrie. — Căpitanul Wismann a bătut pe indigeni aproape de Somwe şi le-a pricinuit o perdere de 40 de oameni ; el a năvălit în Usaramo. Căpitanul Wissmann a aflat din sor­ginte sigură că Stanley şi Emin­ Paşa, în­soţiţi de italianul Cassati şi de şase en­glezi, sunt aşteptaţi pe la sfârşitul lui­ Noembre la Mipupna, care se află situat în teritoriul supus acţiunei germane. Zara, 12 Octombre. — Vaporul Ferdi­nand Max, găsit la Putna Lastovska a fost remarcat de Ionio până la Curzola ; că­lătorii printre cari prinţul Petre Karageor­­gevici au fost transportaţi la Gattaro. Insbrick­, 12 Octombre. — Deputaţii Tirolului de Sud au presentat Dietei o moţiune, cerând a face să se acorde părţii italieneşti a Tiroului o administra­ţie autonomă şi o dietă specială. Kristel, 12 Octombre. — 1000 de lu­crători ai docurilor s’au pus în grevă. Budapesta, 12 Octombre.­­ Cu prile­jul discuţiunei bugetului comerţului în comisiunea financiară a Camerei, minis­trul de comerţ Baross a declarat că gu­vernul trebue să se pregătească a con­cura pentru o întreprindere de naviga­­ţiune, pe cât se poate în legătură cu dru­murilor de fier ale Statului. Ministrul nu doreşte a face rău vre­unei companii particulare, dar e de datoria guvernului să asigure, în interesul publicului, viito­rul navigaţiunei pe Dunăre. Laybach, 12 Octombrie. — Comisiunea judiţiară trimeasă la Padraga, în Carni­­olia, pentru a face o anchetă în prinvinţa trecerea comunei întregi la religia orto­doxă, a dat ordin să se aresteze Ivan Boziei pentru propagandă religioasă ne­­legală. Bârlad, 12 Octombrie. — Călătoria regelui şi a prinţului moştenitor de la Iaşi prin Vaslui la Bârlad s’a continuat în aceleaşi condiţiuni de ovaţiune şi in­­tusiasm popular. Toată lumea ’şi da seamă de însemnă­tatea presenţei Prinţului moştenitor al României pentru destinele ţării. Sub­anton, 12 Octombre. —­intr’o în­trunire a liberalilor ţinută la Sub­anton, d. Gladstone a zis, vorbind de politica străină, că trebue ca lumea să se teamă ca reaua administrăţie turcească în Creţi şi’n Armenia să nu devie o sorginte de ameninţare constantă a păcei europene. Teheran, 12 Octombre.­­— «Banca im­periala, s’a deschis şi a început operaţi­unile sale. » -DOC TELEGFLA­ME Constantinopoli’, 12 Octombrie. — A­­genţia din Constantinopole anunţă ca a­­vând ştirea dintr’o sorginte din cele mai bine informate, că amănuntele date de ziarele englezeşti asupra naturei şi va­­lorei cadourilor ce Sultanul îşi propune a oferi împăratului Wilhelm şi asupra primirei, sunt o curată născocire, Petersburg, 12 Octombrie. — Ţarul şi Ţarina au sosit eri de la Gacina în o­­raş, după ce au făcut rugăciuni la bise­­rici la Kazan Petre ş. Paul, Majestăţile Lor ,s’au dus să viziteze pe Marele duce Constantin la Pawlowak, Londra, 12 Octombre. — Ziarele ex­primă satisfacţia lor pentru declaraţiunile paeinice cuprinse în discursul tronului german. Dailly-News adaogă că discursul pare a anunţa ferma rezoluţiune de a conti­ " ^EDraAT^ ULTIME INFORMAŢIUNI Din Iaşi Se pare că cu toate făgăduelile date comersanţilor ieşeni că dacă vor manifesta mult entuziasm pen­tru rege şi moştenitor, acest din urmă se va stabili în Iaşi şi deci acest oraş se va mai ridica în afa­ceri, totuşi moştenitorul nu se va stabili la Iaşi. Regele a găsit că ar fi prea scump ca să ţie două gos­podării, una în Iaşi şi alta în Bu­cureşti. ’I s’a părut scump traiul în Iaşi, de­şi d. Steriadi ’i-a făcut cele mai mari economii. O idee de economie de la masa regală ne-o dă următorul fapt au­­tentic... In ziua de 10 octombrie regele a poftit la dejun pe mai multe per­soane mai de mâna a doua ca : di­rectorul prefecturei, directorul poli­ţiei, câţi­va directori de şcoală se­cundară, etc. Aceşti oaspeţi dându-şi liber curs deprinderilor lor gospo­dăreşti, şi la masa regală ca şi la gospodăria lor, au dovedit mai mult în pâine de cât în bucate. Aceasta a făcut că s’a mântuit pâinea, din care se luase strictul necesar, a tre­buit să se mai lungească dejunul până ce i s’a trimis în târg de s’a mai cumpărat pâini ! Servitorii s’au plâns cu toţii că mureau de foame şi trebuiau să 'şi cumpere mâncare din leafa lor ! X D. Mârzescu, văzând faptul că că unii din lateralii cu vază n’au luat parte la alaiul făcut regelui se in­terpretă în sensul că d-sa nu este complect stăpân pe partid şi aceasta tocmai în momentul când d-sa îşi juca cel mai mare ateut, s’a dus de a dojenit pe recalcitranţi expu­­nându-le bine înţeles şi cele puse la cale cu d. Catargiu despre intrarea în minister a lateralilor şi ’i-au an­gajat să se ducă să prezinte oma­giile lor regelui. Ast­fel se explică pentru ce d-niî Aslan, Corjescu şi Langa, cari n’au luat parte la mani­ LAPTA festarea făcută cu venirea Regelui, s’au dus la palat şi au şi mâncat la masa regească cum ne asigură Fulgerul. Trebue să constatăm că d. Paka Protopopescu, primarul Capitalei, caută să calce în tocmaî pe urmele primarilor colectivişti. Ast­fel, în şedinţa de ieri, a cerut consiliului comunal de a-l autoriza ca din escedentul de şase sute de mii de lei rămas din anul trecut, să cheltuiască suma de 237.000 lei pentru diferite îmbunătăţiri. Cu toate că d. Paladi a combă­tut cererea primarului, consiliul co­munal, compus numai din Pakişti, a autorizat pe primar de a întrebuinţa această sumă însemnată fără a arăta pentru ce. Ni se comunică de câte­va per­soane care a fost faţă la această şedinţă, că chiar generalul Florescu care era prezent, s’a indignat de modul cum d. Pake procedează cu fondurile comunei. Vom vedea dacă ministrul de in­terne va admite modul de a vedea al d-lui Pache, care este foarte dăunător comunei.­­ îndată după deschiderea Corpu­rilor legiuitoare, Camera va avea să-şi aleagă un preşedinte. D. C. Grădişteanu a lăsat demisia din această funcţie, căci este nevoit de a sta toată iarna în str­einătate. După cercurile guvernamentale, persoana cere are cele mai mari şanse de a fi aleasă preşedinte al Camerei, e d. G. Gr. Cantacuzino. „­eri seară s’a ţinut timp de două ore o consfătuire intimă la d. Vernescu Lă această întrunire a luat parte şî d. D. Orbescu preşedinte la Ca­saţie, + D. Gherasi a declarat erl cate­goric că înainte de finele săptămâ­­neî viitoare va părăsi­­ ministerul şi va pleca în străinătate. X Regele şi prinţul Ferdinand au plecat erî seară la orele 9 cu un tren special din Bârlad şi au sosit azi dimineaţă la orele 8 şi jumă­­­tate la Sinaia. X­ IIDupă întoarcerea sa în Capitală generalul Manu va presenta Rege­lui lista funcționarilor căilor ferate, cari s’au distins cu ocaziunea ma­nevrelor. X D. Duca directorul căilor ferate s’a întors erî în Capitală. X D. Gr. I. Ghica, ministrul țârei la Berlin, va pleca astă-seară la pos­tul sau. D. Ghica a avut mai multe în­trevederi cu d. Al. Lahovari, mi­nistru de externe, de la care a pri­mit mai multe instrucţiuni.­ ­ consiliul comunal al Capitalei a ţinut şedinţă ora după amiazi. Şedinţa a fost foarte furtunoasă. S-a discutat cestiunea luminării cu electricitate, în timp de o oră in şedinţă secretă. Ofiţerii arbitrii ai manevrelor par­ţiale ale corpului 2 de armată s’au întors erî seară în Capitală. Ei trebue să depună raportul lor în care să’şi dea opinia asupra mişcărei trupelor. De asemenea şi comandantul cor­pului trebue să fie supus ministru­lui opinia sa asupra fie­cărui ofi­ţer comandant şi asupra ipotezei manevrelor. Naţionalul afirmă că d. Tocilescu ar fi constatat, în ancheta ce a fă­cut la liceul din Ploeşti, că d. pro­fesor Bucur Spirescu, liberal-disident, ar fi comis grave abuzuri în darea notelor la elevii săi. Nu ştim ce va fi povestit d. To­cilescu în raportul sau contra aces­tui profesor, un lucru însă afirmăm ca pozitiv că d. Tocilescu în loc să facă o anchetă amănunţită şi să cerceteze cu scrupulozitate cele ce i se spuneau, a pus pe hârtie toate informaţiile calomnioase date de Garoflidis hep-hep şi de vestitul Filipache. Nu credem că d. ministru Boe­­rescu, care în întrunirile opoziţiei protesta contra procedeurilor lui Sturdza şi veşteja prigonirile îndrep­tate de acel fost ministru împotriva profesorilor independenţi, va lua ca monedă bună raportul d-lui Toci­lescu şi va înlătura, cum re zice, din învăţământ pe d. Bucur Spirescu. Cerem d-lui Boerescu să orân­­duiască o nouă anchetă, spre a se verifica toate acuzările ce se aduc d-lui Spirescu. La această anchetă va trebui să fie chemat şi d. Spirescu spre a se apăra. + Concursul pentru primirea de bur­sieri în şcoala veterinară s’a ter­minat erl. Din 39­­de­ candidaţî au fost ad­­mişi 19, câte locuri sunt vacante. Consiliul comunal al capitalei ai autorizat în şedinţa sa de erî, con­tractarea cu d. Farando pentru cum­părarea unui număr de 2008 arbori cari trebuesc să fie plantaţi pe chei şi în curţile nouilor şcoli comunale.­­ Se zice că toţi medicii auxiliari ai Eforiei sunt hotărâţi a demisio­na, misiunea lor fiind terminată prin reintrarea internilor în ser­­viciu. Duminică se celebrează la Ga­laţi căsătoria d-lui Zamfir Filotti, cu d­­oara Suzatia A. Panaitescu fiica d-lui Andrei Panaitescu fost primar al Galaţilor. Felicitările noastre. X­X ULTIMA ORA Viena, 12 Octombrie. —Politische Cor­respond­ez primește din Petersburg o scri­soare care raportează că călătoria împă­ratului Wilhelm la Const­atinopole era foarte comentată în capitala rusească. Cercurile politice serioase nu cred că vorbă de a face pe Poarta să intre în tripla alianţă, Turcia nu are interes de a lua parte nici pentru nici contra Rusiei. Vizita împăratului Germaniei la Con­stantinopole constitue totuşi un eveniment de o însemnătate incontestabilă , organi­zând armata sa după modelul armatei ger­mane, făcând apel pentru trebuinţele sale la capitalurile germane. Poarta se afla supusă multor influenţe politice şi s'a a­­propiat mult de Germania. Visita împă­ratul Wilhelm va face apropierea mai strânsă, va produce o mare impresiune în Orient şi va avea o influenţă simţi­toare asupra viitorului politicei orientale. BIBLIOGRAFIE A apărut în editura tipografiei M. Luis din Focşani. Opiniune asupra Reformei Învăţământului Liceal de Dimitrie F. Caian­, profesor la liceul «Unirea» din Focşani. _______ Anuarul pentru israeliţî, anul al XII pe 5650 (1889-1890) d­e sub re­dacţia d-lui M. Schwarzfeld a apărut chiar acum şi conţine, în afară de ca­lendar, următoarele importante materii: Dit. G. Lippe : Continuarea vieţei individului (sufletului) după moarte, după doctrina lui Moise, a profeţilor şi a Talmudului, studiu e­­xegetic. Du­. M. Gastes : Reţeta sufletească, studiu comparativ. Wil.n. Schwarzfeld : Instrucţia la evreii din laţi, de la începutul veacului actual până la anul 1866, schiţă istorico-culturală. M. Schwarzfeld : Literatura popularii israe­­lită ca element etnico-psichologic, studiu. Lazar Şaineanu­ : Studiu dialectologie asupra graiului evreo-german (I. Intrducere, II. Biblio­grafia, III. Literatura Evreo-germană, IV. Ele­mente lexicale). M. Schwarzfeld :­ Anecdote populare române cu privire la Evrei, cercetare critică. H. Blumen : Sinior Gabriel Papp, nuvelă is­torică. Sadn­er-Masoch : Medic și Medic, istorioară tradusă din franţuzeşte de Dr. E. Schwarzfeld O Duminică aventuroasa a unui antisemit, naraţiune prelucrată din limba germană de A­­dolf Netzler. M. Schwarzfeld Situaţia Evreilor in Ro­mânia. Privire retrospectivă asupra an. 1889. M. Schwarzfeld Credinţa în omoruri ri­tuale făptuite de biserica creştină, cu urme în literatura populară română. Dr. Juliu B­oi­ascu­ : Jom-Kipur, schiţă. M. Schwarzfeld : Herman Scharfstein—co­pil poet, schiţă. Bibliografie Dr. K. Lippe, Das Evangelium Mathaeî (M. Schwarzfe'd . - Notiţe diverse. Necrorogie. Preţul 3 lei. Ediţia de lux 5. A se adresa la librăria L. Steinberg strada Carol, Bucureşti. 3 A apărut de sub pressă: Călăuza Comerciantului sau indus­triaşului de băuturi spirtoase şi Agen­tului fiscal sau comunal pentru entire şi grăduire de M. Demetrescu Caludi. — Un bogat volum cu 1 Planşă, 1 Tablou, 9 Tabele şi peste 30 figuri în text. — Pre­ţul unui exemplar 5 lei. Prin ajutorul noului sistem metric de Cotire şi Grăduire, ori­ce persoană ce cele mai elementare cunoştinţe de carte va putea repede şi exact a măsura în litri, vedre sau ocale, capacitatea ori­că­­rui fel de vas, — şi a grădui în grade centesimale la temperatura normală de 12» R. 12° */„ R, şi 15° C°, ori­ce fel de băuturi spirtoase. Deposit la Tipo-Litografia Universală, C. P. Nicolau, Brăila, la Librăria Socec București, la d. Menu opticien și la prin­cipalele Librării din Capitală și districte. ANUNOIURI Siropul de Hipofosfit de calcium al D. D. Grimauît ţii­u­ie farmacist la Paris, este nu numai preparaţiunea consacrată de experienţă, pentru a vindeca şi preîntâmpina Poalele de piept, tusea, guturaiul, catavele, dar şi a cărei reputaţiune e cea mai veche. Ajunge a se ’ncerca într’un mod comparativ a­­cest produs cu similarele, pentru a-i da o preferin­ţă meritată, consacrată de tot corpul medical. Sub influenţa sa, tusea se potoleşte, sudorile nocturne încetează şi bolnavul recapătă repede sanătatea şi plinătatea corpului. M­M II de Danissian“ Bucureşti, Str. Primăvereî, 26 Cursurile se vor deschide la 1 Septembre. Infor­maţii în toate zilele la Institut de la 11 ore p. m. până la 6 ore p. m. şi prin corespondenţă. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE PROFESORILOR ASOCIAŢI Liceu clasic Graţie încurajăre. Onor. public, ia în anul a­­cesta o desvoltare mai mare. Pe lângă cursul com­plect de liceu, institutul mai are două secţiuni una pentru cursul special de limba franceză şi alta de limba germană. Se predă în institut şi lecţiuni de limba italiană, engleză, de pictura şi de piano. Elevele pot urma şi cursurile Conserva­torului de muzică Institutul conţine şi o şcoală de confecţie. Se aduce tot­o­dată la cunoştinţa Onor. public, că elevele preparate în acest institut au trecut cu distincţiune examenele de finele acestui an, la li­ceul Sf. Sava, la externatele Statului, la şcoalele primare şi la Conservator. Directoare Doamna Alexandrina Filionescu str. Italiană 16, Bucureşti. Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerciului şi Domeniilor. Se aduce la cunoştinţa tuturor cultiva­torilor şi comercianţilor de vite cornute mari şi mărunte, că ministerul de co­­merciu va pune în exploatare la 15 (27) Septembre a. c., târgul de vite înfiinţat la Constanţa. Acest târg va servi de loc de desfacere pentru toate vitele cornute mari şi mă­runte indigene, destinate pentru vânzare, în­deosebi pentru acele care se expor­­tează în Turcia, Egipt, Asia, Italia, Gre­cia şi Rusia. Vitele cari se admit în târg sunt: Boi, vaci, tauri, juncani, vitei, bivoli, malaci, berbeci, oi mici capre şi iezi. Întreţinerea vitelor în târg până la vîn­­zarea lor, se va face de­o­cam­dată până la primă­vară în grajdurile târgului, iar de la primă­vară va fi locuri de papine bine îngrijite, unde vitele se vor poaee întreţine la păşune. Modul admitere­, întreţinere­ şi vânză­­rel vitelor aduse în târg, precum şi ta­xele din târg, sunt descrise în regula­mentul târgului, care se va publica prin Monitorul oficial. Ca zile oficiale de târg sunt fixate zilele de 1 şi 15 st. n. ale fie­cărei luni • în apoato vilp «p vnl’ CsnilUf* în t.âl'2 toate vitele aduse spre vânzare. Primul târg oficial se va ţine în ziua de 3 (15) Octombre a. c. Pentru ori­ce informaţiuni să se adre­seze Direcţiunei târgului la Constanţa. Şeful Divisiunei Comer­ciului. fie in­prirpígí c­e acurau s­au de la st. uU ill Ulii lui Dumitru, casele din str. Saturn No. 12, compuse din 4 odăi, in­tre spaţios, bucătărie, curte, pivniţa. Sin­gur în curte. A se adresa la d. Ghiţă Mihăilescu str. Câmpineanu No. 2 vis-a-vis de Tea­tru Naţional. (Casa Mandy, fotograf). D-nul Emanuel Turbure de la facultatea de medicii din Paris Dă consultaţiuni pentru boalele interne şi de emai, în toate zilele, de la ora 1­ 3 p. m. 39. Calea Dorobanţilor, 39 BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mai m­oi metode, "radical fără, durere şi împiedicare , după experienţă de 18 ani. Specialist in boa­lele lumeşti IIi». THOR Strada Emigrat No. 3, (in dosul scoalei epilitare) intrare din calea Victoriei prin strada sf. Voevozi, (Tramvay). Consultaţiuni de la 8 dimineaţa păn& la 6 seara. Loc separat pentru fie­care.

Next