Lupta, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 969-992)
1889-11-26 / nr. 989
ms BSUm. LINGUŞITORII Această specie de indivizi sunt cangrena societăţei în genere, şi a partidelor în specie, ei nu aduc nici un profit moral sau material cauzei ce servesc, căci nu servesc nici o cauză, decât interesul lor propriu de căpătuială. Sunt periculoşi, căci aceşti oameni astăzi, întocmai ca o slugă netrebnică, umblă din stăpân în stăpân, şi oricât bine ar avea în fiecare moment sunt gata la ingratitudini. Pe lângă acestea, aceşti oameni sunt de un caracter cinic, pervers, dacă le spui în faţă adevărul, ei se mulţumesc a zâmbi ironic, sau a invoca nişte argumente în faţa căror nu ai alt de făcut de cât a ’l privi cu desgust. De aceşti indivizi se găsesc în toate straturile societăţei, de cei mici însă nu te prinde mirarea căci o fac pentru a’şi crea un mijloc de existenţă, dar dezgustul îl simţi când îţi arunci privirile mai sus, la oameni pretinşi culţi şi ’l vezi târându-se ca reptilile pentru a’şi satisface nu ambiţia, căci de mult nu o au şi poate nici n’au avut’o, dar pentru a’şi satisface interese meschine în detrimentul societăţei. Dacă nişte oameni culţi, sus puşi, îl vezi că se târăsc în noroiu pentru interese, ce exemple dau aceştia clasei mai puţin culte. Nici un exemplu de moralitate. Pentru ca să mă pot mai cu succes explica cred, că nu e de prisos să arăt asemenea oameni cari din el sunt, ca să se ştie, să nu mai aibă atari indivizi curagiul a tăvăli principiele. Să vedem de pildă pe d. P. Carp. D-nia sa este pur şi simplu omul intereselor sale proprii. Aşa, sub roşi îl vedem cu concursul lor alegându-se deputat, sub roşi îl vedem ambasador, sub conservatori îl vedem deputat, ministru etc., tot sub conservatori îl vedem mână în mână cu el ministru, deputat etc. etc. Iată omul de la care se poate moraliza societatea politiceşte. Th. Rosetti de pildă are vre-un principiu, nici unul absolut, sub rost membru la Casaţie, cu conservatorii în minister etc. etc. Pe care din junimişti să punem mâna ca sâ-l găsim ceva mai corect nici pe unul absolut, chiar daca ne-am împedica de cel mai obscur. In fine să las pe pretinşii junimişti şi să mă ocup de pretinşii conservatori. Lascar Catargiu, acest om in opoziţie răguşise strigând contra apanagielor, contra desfiinţărei porto-francurilor, ei bine, imediat cum vine la putere, interpelat în Camera ce are de gând să facă cu aceste două chestii, rămâne cu ochii holbaţi şi gura încleştată, nu răspunde nimic, tace acum tras de aliaţii săi pe sfoară, iar a început a deschide gura, iar a început a protesta. Ei bine, eu întreb: acesta’ moral din partea unui om politic ! O face acesta un om cu durere de ţară ? Cred că nu, şi toată lumea va fi de acord cu mine. In fine ore pe care l’ai lua dintre junimişti, conservatori ori laterali, toţi sunt liguşitori ai oamenilor ce se succed la putere, şi toţi se pretind oameni ai partidului de la putere. Şi nu me indignează oamenii mici, pe cât me indignează oamenii pretinşi capi de partide, oameni ce se afişează la fiecare moment ca oameni cu principii, dar pe cari nu le au avut nici o dată. Ei bine, asemenea specie de indivizi, care nu trebuie eliminaţi cu desăvârşire din clisa societăţii, nu ar trebui oare înfieraţi la dată pentru totdeauna casă se ştie cine sunt şi ce voesc? Desigur că dacă, orice guvern ar veni la putere, şi nu ar primi să fie vânturat de astfel de linguşitori şi ar fi ţinuţi la distanţă, mi se pare că ţara nu numai că nu ar perde nimic, din contră ar câştiga moraliceşte, căci s’ar cultiva generaţia tânără a fi oameni de principii şi nu s’ar d’a nişte exemple atât de triste cu asemenea oameni. Ar câştiga materialmente, căci ţara nu ar fi forţată a hrăni cu budgetul ei asemenea specii de trântori, cari cad pe buget ca corbii pe cadavre, şi că este aşa îi vedem ocupând câte două trei slujbe gras plătite, îl vedem tripotând cu limba afară dupe buget, îi vedem pentru a ajunge la bugete curgând la tot felul de intrigi, de linguşiri. De ce oare, dacă sunt oameni de principii, nu fac abnegaţie de persona lor, şi nu lasă puterea acelor desinteresaţi, oamenilor tineri şi plini de vigoare, în oasele cărora măduva nu e coruptă, căci destul de când aceşti părăsiţi stau şi se succed la putere fără să facă ceva. De ce, dacă sunt oameni desinteresaţi, nu renunţă la beneficiile materiale în folosul tesaurului statului destul de împovărat de datorii. De ce când au cât de puţină putere în mână nu se ridica contra actelor ilegale şi a încălcărilor de lege comise chiar de rege, şi nu protestează. In zadar mă întreb, căci soluţiunea am găsit’o asemenea linguşitori, în vinele cărora curge sângele ordelor ce s’a strecurat prin această ţară, nu pot şi nu au în caracterul lor de cât servilismul şi umilinţa, interesul material care le întunecă conştiinţa pe care de mult au pierdut’o. .. ACTE OFICIALE Ministerul de interne — Consiliile comunelor ruraleStrâmtu, din judeţul Mehedinţi, Jilavele din Ialomiţa, Corbii din Muscel şi Rădiu din Vasluiu, se dizolvă. — D. G. Aslan, directorul prefecturei judeţului Constanţa, este autorizat să ia parte la operaţiunile consiliului de revizie al recrutării, pe timpul cât de prefect va fi ocupat cu alte lucrări. Ministerul de Justiţie — D. I. Vrânceanu, licenţiat al facultăţei juridice din Iaşi, fost membru de Curte şi actual procuror general la Curtea de apel din Iaşi, s-a numit membru la acea Curte, în locul rămas vacant prin înaintarea d-lui V. Tassu. —Sunt numiţi şi permutaţi : D. Grigore Ştefănescu licenţiat al facultăţei juridice din Bucureşti, actual preşedinte la tribunalul Tutova, procuror la Curtea de apel din Galaţi, în locul rămas vacant în urma demisionărei d-lui Macondiu. D. Em. Anastasiu, licenţiat al facultăţeî juridice din Bucureşti, actual preşedinte la tribunalul Buzăui, în aceeaşi calitate la tribunalul Tutova, în locul d-lui Gr. Ştefănescu, înaintat. D. Gr. Fratoştiţeanu, licenţiat al facultăţeî juridice din Bucureşti, actual procuror la tribunalul Dâmboviţa, în aceeaşi calitate la tribunalul Gorj, în locul d-lui Dim. Georgescu, licenţiat de la aceeaşi facultate, care trece în postul ocupat de d. G. Fratoştiţeanu. D. Constantin Tisescu, licenţiat al facultăţei, juridice din Bucureşti, substitut la tribunalul Buzăul, în locul vacant. — D. C. Christescu, fost prim preşedinte de tribunal şi membru la tribunalul deapel din Tulcea, este numit grefier la înalta Curte de Casaţie, în locul dlui Al. Davidescu, care rămâne a se chema în altă funcţiune. Ministerul afacerilor streine — S’a acordat d-lui Constantin G. Vernescu, deputat, înalta autorizaţiune de a primi şi purta însemnele de cavaler al ordinului Legiunea de onoare (Francia). Ministerul de finanţe — D. N. Bobescu, actual inspector financiar, este numit în funcţiunea de inspector al caselor de credit agricol, în locul d-lui N. K. Lepădătescu, demisionat. — D. Theodor Ştefănescu, fost controlor fiscal şi actual ajutor de sub-prefect, esti numit controlor al judeţului Falciîi, în locul d-lui P. Harnagea, trecut în altă funcţiune. Ministerul de resbel i S au făcut următoarele mutări de oficieri superiori, pe ziua de 33 Noembrie 1889, în interes de serviciu : LAPTA Locotenentul-colonel Cratunescu Constantin, de la şcoala specială de artileria şi geniu, la regimentul 2 "artilerie. Locotenentul-colonel Grămăticescu George,din regimentul 2 artilerie, la şcoala specială de artilerie şi geniu. — Socolescu Nicolae, din regimentul 5 artilerie, s’a înaintat la gradul de sub-locotenent în rezervi la corpul I de armată, pe ziua de 20 Noembrie 1889, l ministerul agriculture!, industriei, comerciului şi domenielor — D. Dimitrie Cotta, licenţiat în drept, fost preşedinte de tribunal, s’a numit, pe ziua depunere! jurământului, In postul de advocat al statului cl. II pe lângăinstanţele judecătoreşti din judeţul Vaslui şi Falciu, în locul d-lui I. Alexandrescu, demisionat. Decisiunî ministeriale — Sunt număr: — D. Nicolae I. Alexandrescu, actual Impiegat in serviciul taxei de la 0,6, in aceiaşi calitate în serviciul de intreposite. D. loan Ionaşcu, actual supraveghietor în serviciul exterior al vămilor, in funcţiunea de impiegat în serviciul de intreposite. D. R. Nedelcovică fost sergent-adjutant în armată, în funcţiunea de supraveghietor în serviciul exterior al vămilor. D. Ştefan Bădulescu, fost funcţionar administrativ, e numit impiegat în serviciul taxei de ‘/a0/«* Oliv IAȘI Ministerul de finanțe acordă Creditului fonciar urban de act subvențiune, după ce mai întâiu adunarea generală (care va fi curând convocată) va fixa cifra de care Creditul are nevoie și după ce această hotărâre a adunarei generale va trece prin Cameră. Consiliul comunal în ședinţa din 21 Noembrie, a votat convertirea tuturor datorielor sale de 5 şi 6 la sută, în un împrumut de 7.800.000 cu 4 la sută. In acest împrumut intră şi împrumutul pe care primăria trebue să -1 facă, pentru cumpărarea unei case, care să serve de palat comunal, pentru clădirea a la şcoale primare şi a unui abator. Dobânzile pe care le va plăti primăria vor fi cu 20.000 lei mai puţin decât cele de astăzi. Pentru postul de farmacist al spitalului din Ungheni, era fixat concursul la 22 Noembrie. Presentându-se numai d. Michail Cruceanu, comisiunea Pa recomandat pe d-sa în baza titlurilor ce posedă. Consiliul judeţean, a hotărât în sesiunea aceasta următoarele : A fixat suma de 250.000 lei, pentru construirea a 20 şcoale rurale în judeţ. A alocat pentru şcoala de meserii din comuna Buciumii, 13.340 lei şi pentru absolvenţii şcoalelor de meserii cari ar deschide ateliere în acest judeţ, 1000 lei. Pe lângă 1000 lei, acordaţi societăţipentru înveţătura poporului român, a adaus 500 lei, reuniunei femeilor române, 400 lei epiropiei Sf. Spiridon, pentru alienaţi şi copii găsiţi şi 1.500 lei subvenţie muzicei regimentul 13 dorobanţi, cu îndatorire, ca această muzică să cânte . de două ori pe săptămână la statui im cel Mare. In jurul acestei statui şi în jurul palatului, se va face de primărie o grădină pentru care judeţul dă consiliului comunal suma de 4.000 lei. Relativ la art. burselor, pe lângă acea de care v’am vorbit deja, consiliul judeţean mai acordă următoarele : 1.200 lei d-lui Laurenţiu Teodoreanu, 1.200 lei d-lui V. Zamfirescu. A mai alocat în budget suma de lei 1.000 pentru ridicarea statuei decedatului G. Asachi. Al doilea concert al d-şoarei Nikita a avut loc ieri (24 Noembrie). Preţurile au fost reduse. Procesul d-relor Milu cu G. Pavlov şi Marcu Veis pentru doi, amânat din cauza trecereî d-lui Tasu la Casaţie, s’a reînceput la 23 Noembrie. Pledoariele nu s’au terminat. Odată cu sentinţa vom publica şi oare care detalii asupra acestui proces. X Corpurile legiuitoare SENATUL Şedinţa din 24 Noembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele 2 şi jum. supt preşedinţa d-lui G. Mârzescu. Prezenţi 84 senatori Să fac formalităţile obişnuite. D. I. V. A. Ureche ’şi dă demisia din comisia pentru răspuns la discursul tronului. D-sa declară că ’şi dă demisia, deoarece fiind un vechiu liberal cu tendinţe democratice, nu vrea să se amestice în lupta dintre partide şi vroeşte sâ’şî păstreze libertatea d’a vorbi în discuţia adresei. D. Tufelcică vorbeşte pentru primirea demisiei. D Budişteanui contra D. P. Grădişteanu cere să se primească demisia de oarece nu s’a făcut minoritatei cinstea de a o consulta. . Demisia d-lui Ureche se respinge. D. Gârcă întreabă pe guvern ce are de gând să facă în cestia lipsei de vagoane. D. miniştrii, răspunde că va lua toate măsurile necesare. D. V. Grădişteanu, interpelează pe ministru de război în cestia modului cum se esplică codul de justiţie militară în special la formarea consiliilor de război. La ordinea zilei nefiind decât indigenate şi Senatul hotărând ca Sâmbătă sâ se ocupe cu ele. Şedinţa se ridică la orele 3 şi 3/4. Şedinţă publică mâine. CAMERA Şedinţa din 24 Noembre 1889 Şedinţa se deschide la orele 1 sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino, preşedinte. Presenţi: 117 deputaţi. Se procede la alegerea unui membru însărcinat cu supravegherea casei pensiunilor. Se alege d. G. Duca cu 67 voturi. De asemenea se procede la alegerea unui membru cart conform art. 2 din legea pentru desfiinţarea casei obligaţiunelor rurale şi domeniale, să ia parte la lucrările consiliului rural. Se alege d. Vidraşcu cu 69 voturi. La orele 2 şi jumătate Camera trece în secțiuni. ---------- -tasgsoe*----------- IHFOEIATIUNI Comisiunea de indigenare constituindu-se astăzi, a ales pe d. Ghica- Comăneşti preşedinte şi pe d. D. R. Rosetti secretar. Comisiunea pentru darea în judecată a guvernului d-lui I. Brătianu, îşi va depune Luni raportul. Cu toate stăruinţele unora din membrii opoziţiunei, d. Pache a refuzat a ’şi da demisiunea din comisiunea comunală. Pe noi nu ne miră hotărârea dlui Pache de a rămâne în comisiunea comunală, din partea sa ne aşteptăm la orice. Preşedintele Camerei, d. Cantacuzino, va pleca mâine la Ploeşti, unde va conduce în persoană alegerile comunale din acest oraş, cari precum se ştie încep poimâine. E cestiunea ca d. Ritoridi, fost administrator al Creditului agricol din Ilfov, care a fost înlocuit de d. Vernescu, în urma unui raport al d-lui Lepădătescu, să fie reintegrat în această funcţie. Retragerea d-lor Frumuşanu şi Chiriţescu, prefecţii judeţelor Gorj şi României, pari a nu fi decât o cestiune, de un scurt timp. Preşedinte al secţiunea III—a s’a ales d-na C. Grigorescu liberal în contra junimistului Jak Negruzzi. .. Mâine la ordinea zilei la Cameră sunt indigenate. D. Duca, director general al căilor ferate,au hotărât în mod cert de a face să obţie autorizaţia ministrului lucrărilor publice, pentru a construi de vara viitoarea o gară centrală. Se ştie că e o comisiune specială e deja trimeasă în străinătate, spre a studia construirea diferitelor gări. „ Numirea dlui senator Budişteanu, în funcţia de prefect al Judeţului Vlaşca, pare oarecum sigură. Această numire e susţinută de cea mai mare parte din deputaţii şi senatorii din localitate. De altminterea chiar d. Budişteanu hesitează de a primi această funcţie. D. general Ipătescu, care se află de câteva zile în Capitală, pleacă astă-seară la Botoşani pentru a relua comandamentul diviziunea sale. X La finele lunei, se va face o mişcare oarecare administrativă, în judeţele Argeş, Ialomiţa, Mehedinţi şi Vlaşca. X Mâine dimineaţă, va fi la ministerul de interne un consiliu de ministri. X x X X X X X n. FOIŢA ZIARULUI «LUPTA» — 26 Noembrie 1889.■ ALBERT DELPIT CU PASIUNE XXIV. — [urmare) — 57 Cu toate acestea avu un minut de revoltă, la ideea că se va regăsi în față cu Genevieva. Usturimea cărnurilor îi amintea ruşinea suferita. Si trebuia să primească încă și această nouă umilire, trebuia să reapară înaintea aeleia care o biciuise ! Căci acum Maud ghicea totul. Din milă pentru unchiul ei d-na Sorbier tăcuse. Cu toate acestea Genevieva trebuia să cedeze şi faţă de această nouă încercare. Maud ’ inspira , o ură atât de teribilă, că vezând’o făcu câţîva paşi înapoi. Un minut avu idea să spue tot adevărul unchiului ei, să’l strige : «Repudiază p’această adulteră, care ’ ţi-a mânjit onoarea şi ’şi-a vîndut corpul...» Apoi, avu consciinţă de teribila nenorocire ce ar fi produs. Cele doue femei schimbară o privire înflăcărată, şi ca în tot-d’auna virtutea fu strivită de viţiu. Numai d-na La Faurie căută să fie îndrâsneaţa. Dar ochii ei rătăciţi, trăsurile ei descompuse, arăta că îndrăzneaţă fiinţă, să înmuia în fine şi să da învinsă. îmbătat de bucuria iluziunilor sale redobândite, bunul Alfred nu vedea nimic, nici înfăţişarea îngrijată a celor done inimice, nici nervositatea Iui Edmond. Ah! scumpa mea Maud, spuse cevendlul cu o voce încă tremurîndă, iubeşti p’această scumpă copilă. Iubeşte-o cu toată inima. Sărut’o căci merită. Eu te acuzam şi ea te-a apărat! Sărut’o ! Genevieva dădu un ţipăt surd. Din nou rivalele se bănuiră. Atunci Maud se apropie cu un pas încet, ca împinsă de o forţă irezistibilă, de Genevieva care sta tot nemişcată. Dar când buzele mizerabilei se lipiră de fruntea ei avu o zguduitură convulsivă. Cu toate acestea a putut, graţie admirabilei ei energii, să se stăpînească. închizând ochii ea înapoia sărutul Iul Inda. Era timpul ca această scenă dureroasă să ia sfirşit. Când d. şi d-na La Faurie plec râ., Genvieva căzu zdrobită pe un scaun. Ea nu se mal putea ţine pe picioare şi acoperindu-şi faţa cu mâinele începu să plîngă. Dar, deodată un elan de indignare furioasă reintâri voința ei murindă. Dintr’o mișcare tînăra femee se ridică, și cu un gest superb ’și șterse buzele uscate, ca pentru a zmulge nelegiuitul sărut ce o ardea! Edmond nu îndrăsnea să spue nici un cuvânt, temându-se să nu împingă p’aceasta creatură pasionată pînă la marginea furiei sale. Ea era atât de galbenă că el să temu să nu ’și peardă cunoștința. Nenorocita ’și duse mâna la cap cu o mișcare copilărească. Edmond făcu un pas spre ea pentru a o sprijini, dar Genevieva să dete înapoi clătinându-se. — Nu te apropia... Priveşte unde m’ai adus! Sunt destul de înjosită şi degradată!... E prea multă ruşine ! trebue să sfârşim. — Te rog, mai aşteaptă... Timpul nu mai poate sâ t i facă să vezi că te înşeli. Ah ! scumpă copilă, cum vei plânge mai târziu această oră de gelozie şi nebunie! — Să plâng?... nu mai am lacrămi. ’Ţi-am spus voinţa mea , adio ! — Hotărârea ’ţi-e irevocabila ? — Da. — Vrei să fugi de mine, să divorţezi? — Da. — Ei bine, află şi tu voinţa mea. Nu ’ţi voiu permite să distrugi fericirea noastră, fără a te apăra chiar contra ta ! Din nou ea făcu câţiva paşi în napol până ce se apropie de masă. Atunci spuse cu o voce surdă, cu o liniște înspăimântătoare : — Nu vrei să-mi dai parola d-tale de onoare că mă vei lăsa liberă ? — Niciodată ! — Fie îmi țin făgăduiala și mă omor! Ea luă revolverul cu o mână nervoasă și îndreptă țeava către piept. Edmond se repezi asupra ei și apucă arma pentru a i-o smulge din mână. Deodată o pocnitură de tună. Genevieva dădu un țipăt slab și căzu răsturnată, cu ochii deschişi murmurând cu o voce stinsă : — Voi avea acum divorţul... XXV. D-lui Jaurey preşedinte secţia a patra a tribunalului civilul Seinei. Domnule preşedinte, Mâine tribunalul î şi va pronunţa hotărârea în procesul de divorţ ce ’mi-a intentat d-na Sorbier. Sunt învins dinainte. Dâ-mi voe cu toate acestea să fac un apel suprem la dreptatea d-tale. Tot mă apasă. Sunt zdrobit de probe că ei par irefutabile. Noi, eu și femea mea am compărut înaintea d-tale. Ea a putut să vă convingă că sunt culpabil, eu n’am putut să vă conving că sunt inocent. Ea v’a arătat două scrisori. Intr’una cer o întâlnire, în cea altă mi se dă. Ea va spus: — «M’am dus la ora fixată și am găsit pe acea femee în brațele bărbatului meu!» Scuzele ce am adus v’i s’au părut copilărești. V’am afirmat că prima scrisoare era de la o epocă anterioară căsătoriei mele, că cea de a doua făcea parte dintr’o serie de intrigi urzite ca să mă peardă. Din nefericire acuzaţiunea să reazemă pe fapte, apărarea mea nu se sprijină de cât pe cuvinte. Jur înaintea lui Dumnezeu, sunt inocent ! Am luat pe soţia mea pentru că o iubesc, pentru că e pentru mine, cea mai seducătoare dintre fiinţe. O ştia bună sinceră şi francă. Din nefericire ea aparţine acelor locuri sălbatice pe cam un secol de persecuţii le-a făcut aspre şi neîncrezătoare. Ea e geloasă , geloasă ca toate de veneele cărora dragostea le curge prin sânge. D ta ne-ai văzut înaintea d-tale şi pe unul şi pe altul. Nici o dată n’a voit să ’mi adreseze un cuvânt. Mândră şi nemişcată ea răspundea la toate întrebările ce ’i puneaţi cu un ton rece şi rar. Faţă de mine să închidea într’un mutism neînvins. Toată dragostea ei trecută e schimbată în dispreţ. Noi, d-na Sorbier şi eu, am hotărât ca numele d-nei La Faurie să nu fie pronunţat la proces, pentru ce sâ perdem pentru tot-d’auna fericirea unui om pe care sărmana mea Genevievă o iubeşte ca pe un tată ? Unchiul el a crescut’o, timp de 20 de ani s’a devotat el. Chiar în nefericirea mea ’mi place să rămâil solidar cu acea care mă respinge. Să primească cel puţin această ultimă probă a dragostei care acum ’l face oroare ! Dacă a ’şi spune cele ce vă scriu judecătorilor poate că a-şi avea norocul să fiu ascultat. Voi tăcea fiindcă sunt dator. Dar vroesc ca d-ta să şti totul : ceea ce e încredinţat onoarei mele poate fi încredinţat şi onoarei d-tale. (Va urma)