Lupta, august 1890 (Anul 7, nr. 1186-1209)
1890-08-05 / nr. 1190
r 4 -t * i * . * X ANUL VII.— SERIA IV. No. 1190 Un an . ./b an. . 3 luni. . ABONAMENTE. IN TARA . 40 lei .* an. . . 20 , 3 luni. . . io . Un an IN STREINATATE Numarul 15 Bani. REDACTIA * Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). . PANU. . 50 lei . 25 . .15 . EDITIA A DOI'â DUMINICA 5 AUGUST 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . I leu linia . IV, , . . . S5 bani , Inserţie şi reclame , „ . . 2 lei , Pentru anunciuri are adresa: In România, la Agrentia Havas In Francia, Italia, Austro-lingaria ii Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum şi sucursalele ei. Un număr vechi şi 50 Bani. ADMINISTRAȚIA I Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). APEL CATRE DEMOCRATIE ------|-----------------------1 -—r------*----|-----|—:—FASOLEA SI OFTICA Streinii si Administrația noastra STATUA LUI G ASARY O ILEGALITATE DE LA ARAMA Apel către democraţie Scolasticizmul a zădărnicit, de foarte numeroase ori, cele mai multe mişcări generoase, lipsa de putere de a generaliza ideile a dat naştere formaţiunilor cu spirit strâmt şi neputincioase să iasă din barierile unor formule doctrinare. Şi, pe când in sânul democraţielor, oneste de altfel, se petrec asemenea lupte sterpe, partidele adversare îşi aleg, întotdeauna, un teren practic de organizare, se succed la putere, îşi aplică ideile lor şi împiedică realizarea ideilor democratice. Precum am arătat ori, în România, actualmente, toţi aceia cari pretind a fi liberali, s’au strâns într’un singur mănunchiu şi s’au pregătit de luptă. Conservatorii, aproape în totalitatea lor, prevăzînd că au să susţie atacuri crâncene din partea adversarilor naturali, se adună în jurul guvernului şi ’şi apără cu îndărătnicie steagul. Vrea să zică, pe toată linia, concentrare de puteri şi pregătire pentru războiul politic. In acest timp, însă, numai democraţia nu -şi înţelege rolul şi seriozitatea îndatoririlor ce are, numai democraţia stă divizată asupra unor formule de mâna a doua, numai democraţia se lasă a fi întrecută, biruită şi batjocorită de adversari. Lupta noastră, a celor cari facem politică democratică, a deşteptat speranţe vii în massele numeroase ale poporului, programele noastre, apărarea dezinteresată ce am făcut cauzelor drepte, sprijinul ce am dat asurpriţilor, curagiul cu care soldaţii devotaţi ai steagului democratic au luptat pentru sărăcimea fără drept la pâine şi fără drept la viaţă, au creat îndatoriri neperitoare pentru cei ce au luat în mână steagul revendicărilor populare. In afară de poporul care munceşte cu braţele, am susţinut interesele tuturor nedreptăţiţilor, am înfierat administraţiile ilegale şi călcătoare de legi, am cerut desfiinţarea atâtor biruri apăsătoare, am cerut dreptul de vot pentru toţi şi dreptul la o viaţă liberă, iarăşi pentru toţi, şieşind din cărarea sentimentalizmului care de multe ori a rătăcit democraţia ducând-o la utopie, am făcut propuneri concrete, aplicabile, produs al adevărului ştiinţific. Poporul ne-a ascultat şi ne-a crezut, dar se vede, că noi nu avem încredere în noi înşine. Şi cu toate acestea, dacă toţi democraţii cei răzlăţiţi ar fi luminaţi, măcar o clipă, de scânteia dreptei înţelegeri, ce partid frumos şi puternic nu s’ar putea forma! Câte speranţe nici nu ar îmbărbăta poporul, câte puteri nici nu ne-ar susţine în luptă! La urmă urmelor, convingerea mea este că tot acolo vor ajunge partidele populare, pentru că lucrurile ce se aseamănă, în natura lor intimă, nu pot rămâne multă vreme despărţite. Prin urmare, aceea ce va trebui să se întâmple, fatalmente într-o zi, de ce să nu se întâmple astăzi? De ce partidul democratic, să nu fie unul şi nedespărţit ? De ce toţi reacţionarii, toţi ciocoii şi toate poliţiile să’şî bată joc de un drapel încărcat de onoare şi purtat de mâini cinstite ? De ce să ne împărţim puterile pentru a fi mai lesne bătuţi in parte ? In ziua în care democraţia va fi un singur partid, sunt încredinţat că infamiile poliţieneşti, precum cea întâmplată în dosul gărei, nu se vor mai putea repeta. Mai sunt încredinţat că concentrarea puternică a forţelor democratice va schimba serios echilibrul partidelor în ţară, iar partidul democratic va fi un element de care va trebui să se ţie seamă. Oare o asemenea zi, veni-va curând ? Constantin C. Bacalbaşa. SERVICIUL TELEGRAFIC ) „Agenţiei Române" Ischl, 15 August. Regele României şi principele moştenitor au sosit la Ischl cu un tren special la 2 ore 25 minute; la gară au fost primiţi de împărat care i-a însoţit la hotel Elisabeth. Aghiotantul Sachs, căpitan de corvetă, a fost ataşat pe lângă persoana regelui. Le 4 ore s’a dat un prânz la vila imperială ; au luat parte regele şi principele moştenitor al României, împăratul şi împărăteasa, princesele Gisele, Elisabeth şi Augusta de Bavaria precum şi suitele lor. împărăteasa a luat loc între regele şi principele moştenitor al României. După prânz regele, împăratul şi principele au făcut o plimbare în trăsură; la ora 7 au mers la teatru. Viena, 15 August.Fremdenblatt» zice, cu ocasiunea călătoriei împăratului Wilhelm în Rusia, că această călătorie este o mare satisfacţiune pentru toţi amicii păcii, căci ea este o garanţie pentru resolvarea chestiunilor europene. împăratul Wilhelm, după întrevederea sa cu Ţarul, va mai avea o întrevedere şi cu împăratul Austriei în Silesia ; aceasta va fi o nouă garanţie despre menţinerea păcei, deşi stabilitatea alianţei austro-germană nu mai are nevoe să fie pusă la încercare. Kiel, 15 August. împăratul Wilhelm a plecat aseară la 10 ore în Rusia pe bordul vasului «Nohenzollern». Atena, 15 August. Botezul fiului Principelui regal se va face lunea viitoare. împărăteasa Frederic nu părăseşte pe fiica sa şi duce o viaţă foarte retrasă ; sănătatea princesei*este bună. Meetingul macedonian care a fost anunţat s’a amânat pe Duminică din cauza a marelor călduri. O mare secetă e în toată Grecia. După botezul tânărului principe Regele va pleca la Viena, Berlin, Paris şi Copenhaga, se va întoarce înaintea alegerilor din Octombrie. Sofia, 15 August, Principele a pronunţat ori la banchetul din Vidin următorul discurs : Am ales pentru întoarcerea mea în ţara, după o mică călătorie, ziua când poporul meu iubit şi cu alesul său suntem fericiţi a serbători pentru a treia oară aniversarea suitei mele pe tronul glorios al Bulgariei. Sunt trei ani de când venind în Bulgaria, am adresat atot-Puternicului rugăciunea să bine-cuvânteze întreprinderea mea. Dumnezeu a ascultat dorinţele mele şi într’adevăr a bine-cuvântat Bulgaria căci sunt deja 3 ani de când o protejează înlăturând relele ce vor să -i facă invidioşii. In ultima mea călătorie am constatat cu plăcere că consideraţiunea ce spiritele înţelepte dau suveranului şi cauzei sfinte ale Bulgariei creşte continuă, având fiecare încredere în maturitatea politică a poporului bulgar. Proba o găsim chiar în ultimele noastre succese naţionale cari ne-au convins că din politica noastră şi din raporturile noastre cu Majestatea "sa augustul nostru suzeran nu poate să rezulte decât bine pentru Bulgaria. Să continuăm deci a servi şi pe viitor scumpa noastră patrie cu acelaş devotament, cu aceeaşi neinteresare, cu aceeaşi iubire pentru ca să avem totd’auna asupra Bulgariei mâna puternică a lui Dumnezeu care să ne conducă la glorie şi mărire. Azi ca totd’auna simt o plăcută datorie să exprim primului meu ministru înalta şi sincera mea recunoştinţă pentru modul înţelept, cu care "a administrat ţara în absenţa mea. In calitatea mea de cel mai înalt reprezentant şi conducător al vostru, beau pentru gloria, mărirea şi progresul scumpei mele patrii, pentru credincioşii săi servitori şi pentru brava noastră armată. Ura ! Paris, 15 August. Ziarele Le Temps înarticolul său de fond zice că vizita ce împăratul Wilhelm face Ţarului nu e decât un act de politeţă, împăratul Germaniei se însoţeşte de General de Caprivi numai pentru a -l prezenta împăratului Alexandru. «Le Temps» laudă dispoziţiunile pacinice ale Ţarului şi aduce ca probă scrisoarea adresată generalului Wanofsky și concediarea anticipată a unora din trupe. Ziarul adaogă că aceste măsuri au o mare însemnătate față cu înarmările peste măsură ale Germaniei. Strei şi administraţia noastră Să dau alte exemple din cari se poate asemenea vedea cum funcţionarii însărcinaţi cu supraveghearea şi controlul, chiar ei "se pun la dispoziţia streinilor, îi conduc încălcarea legilor şi îi apără la nevoie, şi pentru aceasta citez acte oficiale pe cari le iau din Buletinul Camerii de comerciu din Brăila. La 9 Aprilie an. cor. Camera de comerciu din Brăila cere ministerului domenielor, depărtarea din funcţie a Syndicului Bursei, pe motivele că ocupă această funcţie in contra legii şi că patronanza pe uzurpă xi atribuţii mijlocitorilor legali, constatând aceasta prin acte. Ministrul nu răspunde nimic. La 1 Mai, a. c. delegatul Camerei de comerciu în comitetul Bursei, tînărul comerciant I P. Stanciu, referă Camerei că mijlocitorii nu lin in regulă carnetele cerute de lege şi in care trebuesc a trece operaţiunile efectuate zilnic, aceasta din cauza neglijenţei syndicului însărcinat cu controlarea şi semnarea carnetelor. Cuvintul este uşor de priceput: înşelînd Camera de comerciu, profitul rezultat din neplata timbrelor este împărţit cu syndicii. La 2 Mai, a. c. d. I. P. Stanciu face cunoscut Camerei o altă neregularitate. Syndica a semnat într’o singură zi procesele verbale a lucrărilor comitetului Bursei, făcute în zilele de 9, 11, 13, 14, și 19—29 Aprilie, lucrări la cari n’a participat, ceia ce constitue un delict calificat de fals în acte publice. Camera de comerciu înaintând ministerului aceste acte, cere a aviza, dar nu primește nici un răspuns. La 22 Mai, a. c. Camera comunică ministerului că Syndica a violat legea de autentificarea actelor şi cere depărtarea și darea lui în judecată. Ministru nici nu răspunde. La 1 iunie delegatul Camerei de comerciu comunică președintelui Camerei că Syndica plecând din oraș a luat cheile arhivei făcând astfel imposibilă orce lucrare a comitetului Bursei, că a eliberat certificate necontrasemnate de secretarul Bursei, unor mijlocitori, ceia ce constitue violaţiuni ale art. 14 din lege şi 15 din regulamentul Bursei. Cere comisarului Bursei să ancheteze faptele; acesta însă refuză, pe motivul ca Syndicul fiind un funcţionar, legea nu ’î dă dreptul a ’i ancheta faptele. La 9 Iunie Camera de comerciu cere din nou ministerului depărtarea Sindicului acare nu mai ţine compt de legalitate, cum puteţi vedea şi din raportele anterioare, 21, 61, 102 şi 131 anul acesta, fără a mai menţiona pe cele din anii anteriori) (Buletinu No. 4 1890). Ministru nu răspunde nimic. Desnădăjduiţi de atâta dispreţ pentru lege din partea ministrului şi Sindicului, membrii Camerii de comerciu votează în unanimitatea celor prezenţi următoarea propunere prezentată de dd. Jaja, Lăzărescu, Beizadea şi Constantinescu, în şedinţa de la 18 iunie : «Noi membrii Camerei de comerciu, în şedinţa de astăzi 18 curent, pe lângă alte cestiuni la ordinea zilei, ascultând plângerea d-luî delegat al Camerei în comitetul Bursei, constatând cele zise de d-sa şi având în vedere că aceste plângeri datează încă de mai bine de ani de zile, asupra cărora încă nu s’a dat soluţiunea cerută, se asociază solidari și cer o anchetă care să constate cele depuse de d. membru delegat al Camerei de comerciu, ca astfel Camera să poată liber progresa cu lucrările ei.» Abia în urma acestei energice interveniri, ministerul a numit o comisiune de anchetă, înaintea cărei Syndicit nu se prezintă şi care recunoaşte de fundate toate învinuirile aduse Syndicului Bursei din Brăila. In urma raportului comisiunii de anchetă, ministrul, trimite un avertisment Syndicului prin care î l roagă să nu mai calce legea. Transcriu această admonestaţie model, care dă o idee complectă de chipul cum se face administraţia sub toate guvernele noastre, cari se ocupă de afacerile partizanilor, iar nu de cele publice. Copie după ordinul adresat d-luî Syndic al Bursei de către ministru comercialul etc. anexat la adresa camerei de comerciu din Brăila No. 32556 din 17 Iulie curent. ((Din rapoartele primite de la Camera de comerciu din Brăila și din constatările făcute de d-nul I. Mărgăritescu, Sindicul Bursei din Bucureşti şi de d-nul I. Negulescu, delegatul acestui Minister pe lângă camera de comerciu de acolo, resultă în mod evident că, în dese ocaziuni dv. nesocotiţi dispoziţiunile legei şi regulamentului burselor de comerciu, pe care cel d’întâi sunteţi obligat a le respecta. Pentru a se pune capăt protestărilor repetate ale Camerei de comerciu, pentru nerespectul ce aduceţi legei Burselor, sunteţi invitat a observa disposiţiunile următoare: 1) Să nu mai faceţi nici un act, fără a fi contrasemnat de secretarul Bursei. 2) Să îngrijiţi ca fiecare mijlocitor să aibă un carnet şnuruit şi parafat de Tribunal, în care sa se înscrie sumele cuprinse în operaţiunile ce se efectuiază, conform art. 29 din regulamentul Burselor de Comerciu , şi să încheiaţi aceste carnete in fiecare zi prin semnătura dv. 3) . Se faceţi a se aplica timbrele fiscale şi ale Camerei de Comerciu pe borderourile operaţiunilor, conform art. 36 din regulamentul Burselor şi să nu mai toleraţi a se efectua operaţiuni fără îndeplinirea obligaţiunei de a aplica aceste timbre. 4) . Să întocmiţi cota oficială a Bursei în fiecare zi şi sa o comunicaţi telegrafic şi celorlalte Burse, conform art. 12 şi 13 din menţionatul Regulament. Aci este locul a vă pune în vedere să numai trimiteţi notiţe la diferite ziare despre toate negoţierile ce se fac în piaţa din acel oraş şi despre cari mijlocitorii titulari n’au comunicat Bursei, căci aceasta ar însemna că toleraţi cu bună ştiinţă a se efectua operaţiuni de persoane cari n’au calitatea de mijlocitori oficiali şi aceasta nu le este permis. Prin urmare, nu veţi semna şi da publicităţei decât cota oficială încheiată conform legei, iar nu şi cote încheiate în afară de localul Bursei. 5) . Să îndepliniţi toate obligaţiunile ce vă sunt impuse de lege şi regulamentu respectiv şi se priveghiaţî ca şi ceilalţi mijlocitori să îndeplinească acele obligaţiuni şi să nu mai facă acte şi operaţiuni cari n’ar fi în conformitate cu legea. Cu alte cuvinte se îndepliniţi şi să priveghiaţî a se observa toate cerinţele legei. 6 . Se lăsaţi arhiva în păstrarea secretarului Bursei după cum cere legea şi să nu mai luaţi cheia dulapului care conţine actele şi dosarele Bursei, după cum s-a constatat că aţi făcut până acum. Punându-vă în vedere cele de mai sus, credem că veţi ţinea socoteală de ele şi veţi face a se respecta toate dispoziţiile legii. In acelaş timp însă, ve facem cunoscut că daca pe viitor se vor mai constata abateri de la lege, vom fi siliţi a lua măsuri severe în contra d-v. (((Buletinul Camerei de Comerciu din Braila No. 4 a. c.).) Adică întocmai cum ai zice unui casier care a fost prins că a delapidat banii publici. Domnule casier, ai risipit banii încredinţaţi dv., este dovedit, insă nu te pedepsesc, ve menţin chiar în funcţie cu condiţie ca pe viitor se nu mai faci aşa. Iată cum streinii îşi fac afacerile prin administraţie, aceasta este administraţia noastră. Sindicul Bursei din Brăila a declarat franc că nu vrea se facă a să respecta legea căci ar rămânea peritor de foame, declaraţie făcută d-luî Beloiu, preşedintele camerei în şedinţa din 5 iunie 1890. Necos. OAMENI şi LUCRURI Fasolea şi oftica Dacă este vre-o chestiune de care în momentele actuale se preocupă lumea savanţilor, apoi acea chestiune este mijlocul prin care omenirea ar putea să scape de acel flagel numit petsie, care face atât de nenumărate victime printre noi. S’au propus şi se propun aproape în fie-care zi fel de fel de medicamente contra tuberculozei, dar pînă azi nici unul n’a dat rezultate satisfăcătoare. Se pare însă că profesorul Ewald din Berlin a reușit să smulgă sfinxului secretul sau In adevăr, el pretinde în Gesellschaft für innere medicin că pentru a vindeca un phusie n’avem decât să’l hrănim cu vulgara fasole, cu cunoscuta legumă substanţială, melodioasă şi democratică, care se mistueşte destul de lesne şi care se vinde foarte eftin. După cum se vede nimic nu este mai simplu decât acest tratament, şi nu e nevoie de a fi mare filosof pentru a înţelege mecanismul prin care fasolea ar lucra ca medicament asupra organismului unui tuberculos. * * * Printre antisepticile cele mai puternice, figurează în prima linie acidul sulfhydric, pe care -l cunoaştem destul de bine, căci el este acel gaz infect care dă oulelor clocite etc., acel miros sui generis. Din cauză că e un bun antiseptic se preconisează de vr’o doi ani, chiar întrebuinţarea lui, nu in inhalaţiune, Doamne fereşte, ci în spălări cu acid sulfhydric. Hidrogenul sulfurat intrat astfel în organism, fără a putea fi remarcat, şi prin calea care-i convine mai bine, amestecat cu acid carbonic, este absorbit de mucoasa intestinelor, care are pentru el (aceasta se înţelege foarte lesne) cea mai mare afinitate. El trece de aci în circulaţiunea generală pentru ca în sfârşit să se elimine prin plămâni, unde el nu scapă ocazia de a exercita calităţile sale modificatoare şi antiseptice speciale omorând microbii tuberculose ce se întâlneşte în calea sa. * * ★ ★ Acesta este mecanismul prin care acidul sulfhydric lucrează ca antiseptic în organism, dar mă veţi întreba : ce are a face aceasta cu fasolea? Răspunsul este foarte simplu : Dintre toate făinoasele fasolea este singura care poate procura organismului cea mai mare cantitate de acid sulfhydric. Şi tocmai din cauza acestei secrete calităţi, deşi e odorantă, fasolea a fost supranumită «pianul dracului». ★ Cunoscând acestea, concluziunea se impune de la sine. Modul cel mai ingenios, cel mai elegant şi cel mai economic pentru ca ofticoşii să îşi aprovizioneze intestinele şi bronchiele lor cu acid sulfhydric, este de a absorbi mari cantităţi de fasole. Şi pentru cei cari nu sunt de loc vegetarian, se poate lua foarte agreabil această fasole prin mijlocul unui clistil, ceea ce este mult mai bine. Căci, din nenorocire, hidrogenul sulfurat introdus prin partea superioară a tubului digestiv sunt aparenţele diferitelor feluri de bucate făcute din toate speţele de fasole albă şi roşie nu se comportă tot aşa de bine ca atuncî când se absoarbe urmând o cale inversă prin canalul sau canula legendarului clistic. Supunându-se legilor gravitatei nu se mai elimină, în cazul d’ântâia, prin plămâni, ci calitatea sa cea mai preţioasă sboară pe aripile vântului... ★ * ■¥■ De aceea profesorul Ewald recomandă bolnavilor săi, ((de a face toate sforţările pentru a nu lăsa nimic să scape». Nimic să nu fugă, acesta este cuvântul de ordine! Nici un sgomot, nici un su- * *