Lupta, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 1210-1233)
1890-09-26 / nr. 1229
+ DESMINTIRE y D. N. Stephano, integral fost grefier al Curtei de Apel din Iaşi, ne trimite următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica : Iaşi, 1890 Septembre 23. Domnule redactor, Cu toate regretele şi indignarea ce am văzut din partea multor onorabili cetăţeni pentru trimeterea mea la pensie, iară timp şi fără voea mea, însă numai in Lupta am văzut o reclamă din partea unui onorabil d-n, relativă la nedreptatea,ce mi s’a făcut,—am fost foarte mulţămit şi de aceasta. — Dar acum in urmă îmformându-me de oare cari manopere întrebuinţate de bine-voitoriî mei adversari, cu cari au reuşit în stăruinţele lor de a fi înlocuit, m’am decis a le da desminţire, pentru a pune pe fiecare in cunoştinţă despre adevăr. Dacă corectitudinea mea în serviciu timp de 36 ani neîntrerupţi nu le-a permis a ’mi atribui ceva reu, a inventat lucruri cari, dacă ar fi adevărate, putea întru câtva să justifice înlocuirea mea, şi anume :^ 1) Că am drepturi câştigate şi liquidate pentru pensie, ceia ce a făcut pe mulţi ca un loc de a regreta poziţiunea mea să mă feliciteze că am scăpat la liman, crezând că deja chiar primesc pensia. ^ 2) Către acei cari în cunoştinţă de ^ împrejurări nu puteau crede această a- Lsecţiune, ’î-au făcut să creadă că am a■ avere şi venituri mari, încât nu aş avea nevoe de slujbă. — şi 3) Că nu sunt împovorat de familie, neavând copii. întâia dezminţire este că dacă am servit 36 ani, de sigur am dreptul de pensie, însă după legea veche nu pot uza de acest drept fiindcă se cere vrîsta de 60 ani, la care încă nu am ajuns, iar după legea nouă, care dispensează de vrâsta pe cei ce au un serviciu de 30 ani, nu mă pot bucura de beneficiul ei până la 1 Aprilie 1891, așa că până atuncea nu am nici leafă nici pensie. A doua desminţire dacă nu o pot argumenta ca pe cea întâia, dar voiu face afirmaţiuni cunoscute de cea mai mare parte din concetăţenii mei: «mă avere de la părinţi sau rude, nu am moştenit, — că în serviciu am fost onest şi nu am furat, - - salariul a fost aşa de mic că nu am avut de unde iconomisi şi pune la o parte.» A! toate aceste pot fi adevărate, vor fizice acei d-ni adversari, dar ai avere dota soţiei d-tale; — da în adevăr, — însă şiaceastă avere este văzută şi cunoscută de mai toţi că nu produce decât cel mult până la trei sute lei pe lună. A treia dezminţire o fac iarăşi prin fapte cunoscute, că dacă nu am copii, totue deauna am întreţinut şi întreţin în casa mea şi cu mijloacele mele două sau trei persoane din familie, care au nevoie de ajutorul meu şi sunt poate chiar obligat. Rămâne acum la aprecierea fiecăruia să vadă, pe lingă lovitura morală, cât sunt de redus, fără nici o culpă, în strictele mijloace ce am avut pentru întreţinerea familiei. Primiţi vă rog şi cu astă ocaziune asigurarea osebitei mele consideraţiuni. N. D. Stephano, fost grefier timp de 22 ani la Curtea de Apel Iaşi. ^ INFOMIAȚItJflă Consiliul de războiu din Constanța s’a declarat competinte a judeca procesul colonelului Polizu. In urmă procesul s’a amânat din cauza lipsei mai multor martori ai apărărei. Sâmbătă seara consiliul general de instrucţiune a votat programul şcoalelor rurale. Au fost 29 votanţi din cari 26 au votat pentru iară 3 şi anume d-nii Enescu, Calorian şi Papilian , au votat contra. Fiecare din aceşti 3 consilieri ’şî-a fi explicat votul. D-nii Enescu şi Calomian au declarat că recunoaşte superioritatea programuluî discutat de consiliul, dar nu -i pot vota pentru că d-lor cred că şcoala rurală e imposibilă până ce guvernul nu va numi câte doi învăţători de fie-care şcoală. D. Popilian a de- clarat că nu poate vota programul din cauză că din grabă a uitat a face câte va modificări programului de gramatică. „ Sâmbătă, 22 Septembrie, s’a judecat procesul d-lor P. H. Cortazi, Gh. Petrovanu, Major I. Lăţescu şi alţii, pentru abuz de putere. înainte de a se intra în fond, apărătorii inculpaţilor, domnii V. Gheorghian, M. D. Sipsom şi Const. Lepadatu, au ridicat un incident, dovedind că acţiunea este prescrisă de aproape cinci ani, fiind un delict politic de natură electorală. D. Barozzi, avocatul părţei civile şi d. prim-procuror Canari, au combătut incidentul, susţinând că faptul ce se impută inculpaţilor este un delict politic şi nu se prescrie de cât după cinci ani. In urma unor desbateri de 4 ore, Curtea, compusă din d. M. Mircea, preşedinte, d-nii Monastireanu şi lonescu, membrii, a primit incidentul, declarând acţiunea prescrisă şi astfel s’a stins procesul Astăzi dimineaţă la orele cinci şi jumătate trupele de infanterie cantonate la Bufta şi Ciocăneşti au plecat în marş în spre Piteşti. Regele va pleca din Sinaia tot spre Piteşti Mercuri, pentru a asista la lupta ce se va da între corpul I de armată şi al doilea. Defilarea trupelor va avea loc in ziua de 30 Septembrie. La reîntoarcerea sa in Sinaia, regele se va opri în Bucureşti. — Berna, 6 Octombrie.— Plebiscitul Tesinului a dat insultatul următor : 11,928 voturi contra 11,834 au cerut revizuirea Constituţiei. Barcelona, 6 Octombrie. — Cinci caşuri de holeră s-au constatat la spital. Printre aceste caşuri, două sunt mortale. „ Prefectura judeţului Vasluii, va rămânea vacantă până după alegerile comunale, când se va numi prefect d. Sandu Răşcanu, actual prefect de poliţie în Iaşi. „ Zilele aceste s’a făcut o hoţie cu spargere în Câmpu-Lung. Graţie măsurilor luate de prefectul judeţului Muscel hoţii au fost prinşi în Bucureşti. . ’ . Ciocnirea de vagoane întâmplată la Galbeni a produs statului o pagubă de 200.000 lei. Ancheta a dovedit că nu se poate lua nici o măsură contra maşinistului care n’a putut impedica ciocnirea din cauză că acest maşinist era de 6 zile neîntrerupt pe drum şi de la un atare om e greu a se mai cere şi prevedere. D. Duca a voit să facă pe grozavul, să arate că poate exploata liniele cu mică cheltueală şi de aceia a suprimat foarte mult din personal şi angajază maşinist şi fochişti la cari caută o singură calitate : munca eftină. La observaţiunile ce i s’au făcut că treburile merg foarte prost la căile ferate d. Duca a dat vina pe sistemul de centralisam de a avea o singură direcţiune pentru toată ţara. Se zice că d-sa lucra la un proect de reorganizare al administraţiuneî căilor ferate în care se prevede înfiinţarea a 3 direcţiuni de exploatare : una în Iaşi alta în Craiova şi alta în Constanţa. Descentrifişarea direcţiunei ar fi in adevăr un mare pas spre îmbunătăţirea celei mai importante administraţiuni a noastră. La 1 Octombrie va avea loc la Universitatea de Bucureşti concursul pentru catedra de Economia politică de la facultatea de drept din Iaşi. S-au înscris până acuma pentru această catedră d-nii G. Roiu, actualul suplinitor al acestei catedre, B. I. Radu, directorul şcoalei de comerţ, Mihalcea, Călinescu şi Popescu- Gudalbu. Ieş. D. Marcel Brândză, unul din distinşii studenţi români ai facultăţei de ştiinţă din Paris, a publicat următoarele memorii despre cercetările făcute de d-sa în Botanică, memorii de o mare valoare ştiinţifică. Un memoriu tratează despre cercetările anatomice asupra hybridelor, făcute in laboratorul de Biologie vegetală de la Fontainebleau, sub direcţiunea d-luî Gaston Bonnier1. Al donilea memoriu tratează despre cercetările asupra desvoltarei tegumentelor seminale la Anghiosperme, făcute în laboratorul de Botanică de la Sorbona, tot sub direcţiunea profesorului Gaston Bonnier. Al treilea memoriu tratează despre cercetările anatomice asupra structură hybridei intre Aesculus rubicunda și Pavia, flava,, studiu publicat în «Révaie generale de Botanique» tom. II No. 9. Trimitem sincere felicitaţiuni d-luî XX LUPTA Marcel Brândză pentru aceste lucrări, ştiinţifice abeside, cari fac onoare atât d-sale cât şi ţârei noastre. Ştiri teatrale După cum am anunţat deja Sâmbătă cu ocazia deschiderea stagiunea din anul acesta va avea loc la Teatrul Naţional pe lângă reprezentarea Fântânei Blanduziei şi serbarea apoteozei lui Alexandri. Iată persoanele cari iau parte la această serbare şi personagiile pe cari le va reprezenta* fiecare: Artistele cari vor interpreta rolurile din versurile d-luî Olănescu. Artiştii cari joacă în Fântâna Blanduzieî : D-nele: Eufrosina Popescu, în rolul sau din «Boeri şi Ciocoii»; Frosa Sarandi în «Sfredelul Dracului» ; Anna Dănescu în «Agachi Flutur» ; Anna Popescu în «Despot Vodă» ; Teodora Pătraşcu în «Despot Vodă» ; Maria Vasilescu în «Despot Vodă»; Al. Alexandrescu în «Pepelea»; El. Petrescu in «Chiriţa»; M. Ionaşcu in Florica din «Paraclisierul»; M. Ciucurescu in «Ovidiu»; Const. Jieanu in Sinziana din «Pepelea» ; Ad. Langeais în Ferchezeanca din «Doi morţi vii»; Ecat. Dimancea în O damă de la curte din «Pepelea» ; M. Dimitriu în Musa din «Ovidiu» ; E. Orloff în Marghioliţa din «Piatra din casă» ; P. Moor în costum de sclavă română; Zoe Ştefănescu în rolul lupiei din «Ovidiu». D-nii: N. Hagiescu în(Barbu Lăutarii»; G Costescu în frac representând pe lorgu de la Sadagura; V. Leonescu în Smeul din «Pepelea»; V. Hasitas în rolul lui «Pepelea» ; V. Alexandrescu în rolul lui Paşa din «Despot Vodă» ; Al. Catopol în «Sfredelul Dracului» ; I. Jianu în Chirlane din «Lipitorele Satului»; C. Mărculescu în «Despot-Vodă» (actul IV); I. Brezeanu în Pârlea-Vodă din «Pepelea»; V. Toneanu în Lăcustă- Vodă din «Pepelea»; Th. Petrescu în Pâlciu din «Piatra din casă»; C. lonescu în Statu-Palmă din «Pepelea». Luni 1 Octombrie se joacă pe scena Teatrului Raly din Brăila de trupa d-luî Burienescu Viaţa la Café-Chantant. Revistă originală în 3 acte de d. N. C. Bacalbaşa. Roluri principale : Alexandru Banîgata, Kir Iani Rahatopolu, Iliuţă gurădulce, Eugen Golănescu, Iordache Aga, Maria banîgata, Elena fiica ei, Micul Suleim Şmil-Iţic, Ana Moriţ, Elvira Jaxon, Virginia Bonaparte, Clara Ion Snaps, Treji etc. Această piesă se va juca şi în Botoşani şi Bucureşti. — x— treiLungujlmb: Londra, 6 Octombrie. — Lordul-Maior al Londrei va pleca la 23 Octombrie la Viena pentru a vizita expoziţiunea. St. Petersburg 6 Octombrie. — Ministrul de finanţe este aşteptat la St. Petersburg la 19 Octombrie. Se va înfiinţa un nou batalion de infanterie la Wladivostok. General Gras, inspectorul fabricelor de arme franceze, a primit ordinul «St Stanislas» clasa I; mai mulţi ofiţeri francezi din arma artileriei au fost de asemenea decoraţi. Roma, 6 Octombre. — Se desminte ştirea despre nişte pretinse lupte dintre Ras Mangacha şi Sebhat şi de existența vre-unui pericol la frontierile posesiunelor italiene. Viena, 6 Octombre. — Principele de Walles a sosit erî seară incognito. Haga, 6 Octombre. — Regele n’are friguri, dar deoarece boala de care suferă întunecă câte o dată seninătatea spiritului său, e probabil că Majestatea sa nu va putea să se ocupe de afacerile Statului. Guvernul va lua în curând măsuri trebuincioase pentru a asigura mersul afacerilor. EDIŢIA mm ÎNFORMAŢIUHi Actuala direcţiune a serviciului sanitar îşi bate joc de medici intr’un mod revoltător. Iată un fapt care va convinge pe ministru de interme despre aceasta : Erau vacante mai multe posturi de medici de spitale rurale. Doctorii doritori de a ocupa aceste posturi făcuse cereri, indicând fiecare spitalul rural pe care voeşte a-l ocupa până la ţinerea concursului. Ce face ramolitul director al serviciului sanitar? In loc de a supune aceste cereri ministrului spre a le,aproba sau nu, se apucă de scrie confidenţial la toţi medicii ce ceruse aceste posturi, chemându’i in Bucureşti, spre a fi consultaţi asupra acestor numiri. Nenorociţii oameni având interes în această afacere, îşi lasă ocupaţiunile, şi pornesc din toate unghiurile ţerei în Bucureşti. Aci, ce se întâmplă ? Aleargă două zile pe la serviciul IMM limit. sanitar fără ca cineva să le spună de ce au fost chemaţi, şi la urmă d. dr. Alexianu le arată o listă de medicii pe cari d. general Manu a găsit de cuviinţă a fi numiţi. In această listă medicii cari ceruseră spitalele rurale din Moldova, erau numiţi medici la spitalele rurale de pe malul Dunărei şi vice-versa, aşa că mai toţi medicii de valoare şi cu concursuri au refuzat posturile ce li se dădeau, primind numai acei cari au căzut totdeauna la concursuri sau cari au fost daţi afară de prin toate posturile ocupate în timp de o jumătate de veac. Lăsăm la apreciarea d-lui ministru Manu aceste fapte, aşteptând să vedem ce măsuri va lua d-nia sa. Vom reveni.„ Am publicat în unul din Noi noastre trecute protestul pe care medicii Eforiei,l-a fi adresat d-luî ministru de interne, relativ la dispoziţia luată de Eforie a se numi în posturile de medici la spitalele sale în virtutea concursurilor date pentru posturile de medici de oraş sau de judeţ. D. general Manu a răspuns în scris medicilor ce au protestat, asigurându-î că chiar dacă nu protestaţi, d-sa nu aproba această măsură care loveşte în drepturile domnielor lor. In acelaşi timp de general Manu a refuzat a aproba numirele făcute de Eforie în baza acestei dispoziţii. „ Ni se spune că Eforia Spitalelor a dat ordin intendenţilor de a nu libera leafa şefilor de clinici, deoarece ei sunt şi medici secundari şi, prin urmare, trebue să opteze pentru unul din aceste posturi, în virtutea legei cumulului. Măsura e o adevărată şicană, căci legea cumulului nu loveşte în clinici şi în laboratorii, şi aceasta e aşa de adevărat că toţi profesorii de clinici sau directorii de laboratorii mai pot ocupa în acelaşi timp şi alte două posturi la spital sau la Universitate. Sperăm că d-nii Efori, şi în special d. dr. Severeanu care este în această din urmă categorie, va reveni asupra acestei măsuri nedrepte. “ Ştirea dată de un ziar cum că numirile ce am anunţat că s’au fafăcut în personalul superior al căilor ferate, nu ar fi definitive, este lipsită de temeiu. D. inginer Cottescu numit şef al serviciului mişcărei a şi luat serviciul pe seamă. Catedra d-lui V. Urechie, de la facultatea de litere din Bucureşti, s’a despărţit în două pe ziua de 1 Octombrie. D. Urechie rămâne profesor de literatura română, iară istoria s’a pus la concurs pe ziua de 15 Octombrie 1891 şi până atunci s’a însărcinat cu suplinirea d. L. Şăineanu. D. A. Xenopol profesor de Istoria Românilor la facultatea de litere din Iaşi, a cerut transferarea sa la Bucureşti. Consiliul permanent, contrar procedărilor de până acum, a opinat să nu se revoace concursul şi să se menţie în suplinire d. Şăineanu. D. Th. Rosetti a aprobat această opiniune. D. Xenopol a venit în Bucureşti, ca să stărue pentru permutare, recomandând ca succesor la Iaşi, pe d. Onciul din Bucovina. D-şoara Culianu, fiica rectorului Universităţei din Iaşi, in baza studiilor de declamaţiune ce făcuse la Paris, a fost admisă in anul II al clasei de declamaţie de la conservatorul din Bucureşti. Auzim că d-şoara Culiano, în urma recitări versurilor «Babanul şi, Carpatu» a fost felicitată de d-na Velescu, prevăzendu-i un mare viitor în cariera ce ’şi-a ales. D-ra Culiano este meditată de d-na Aristiţa Romanescu. Pe Ungă concurenţii anunţaţi in numărul de erî al ziarului, s’a mai înscris tot pentru catedra de Economia politică de la Iaşi si d. D. R. Ştefănescu. Pentru concursul ce urmează a se ţine la Universitatea din Iaşi la 1 Octombrie pentru ocuparea catedrei de matematici de la externatul secundar din acel oraş, s-a fi înscris următoarele candidate: Paulina Gonţescu, Maria Şubă, Hortensia Ardeleanu, Elena Iorga, Zoe Polichron, Elisabeta D. Popescu, Hortensia Dimancea, Eufrosina Milos. Pentru catedra de limba română de la externatul din Ploeşti s’au înscris 11 candidate şi 2 candidaţi. „ La concursul pentru catedra de limba română de la şcoala normală de Institutori s’a fi înscris d-nii A. LupuAntonescu, Th. Speranţă şi Suchianu, iar pentru cea de Istorie de la aceeaşi şcoală d. Ionescu-Gion. Concursul pentru ambele catedre va începe la 1 Octombre. Doctorul I. BRAUNSTEIN Specialist Pentru boalele de Gât, Gură, Nas şi Urechi. 34 — Calea Victoriei — 34. Consultaţiuni de la 'll—12 a. m. şi de la 2—5 d. a. ANUNCIU Fiind în Bucureşti, ocupat cu alte afaceri, nu pot manipula singur magazia mea cu coloniale şi băuturi spirtoase, situată în centrul oraşului Iaşi. De acea m’am decis a o vinde în total sau a primi un om special în această branşe ca tovarăş. Pentru detalii doritorii se pot adresa în Iaşi la magazinul sus zis, iar în București la subsemnatul. Constantin C. Chirila, m. f. s. m. Calea Victoriei 54. PRIMA CASA DE SCHIMB LA BURSA SAC M. LEVY Bucureşti, Str. Lipscani 10 Colţul noului Palat «Dacia-România» 1 Lunga experienţă ce am câştigat prin publicaţia zilnică în ziare a ‘cursurilor valorilor româneşti, m’a pus în poziţiune de a constata acesta nu este mijlocul prin care aşi putea pune în curent pe onoraţii mei clienţi cu adevăratele preţuri ale efectelor, căci variaţiunile subite dau tot-d’auna o diferenţă de curs dintr’o zi în alta şi chiar în aceiaşi zi. D’aceea am încetat d’a mai publica cursul, în schimb însă sunt gata a da toate informaţiunile, fie prin scrisori, fie verbal, enoramele clientele și on. public. Cu toată stima Isac M. Levy. Adresa pentru telegrame: Levy «Bursa». Dr. Zosman S’a mutat str. Gloriei 3 vis-a-vis de Casarma jandarmilor călări (str. Golţeî). Consultaţiuni de la 2—5 p. m. Synatrul Birsei Mmm Se aduce la cunoştinţa generală şi mai cu seamă pentru înlesnirea persoanelor din provincie cu d. I. G. Margaritescu, agent de schimb şi sindic al Bursei Bucureşti, şi d. Th. Giorgiadis, agent de schimb şi mărfuri, ambii lucrând în mod oficial şi având cauţiune către ministerul de comerţ, se însărcinează cu efectuarea tuturor operaţiunilor de cumpărări şi vânzări de efecte publice, de acţiuni ale diferitelor societăţi, cotate la Bursa, cu încasări de cupoane, preschimbări de titluri esite la sorţi cum şi cu prezentarea la conversiunea a obligaţiunilor Statului 6 la sută îndeplinind toate formalităţile in condiţiunile ce se va fixa, toate aceste operaţiuni, de esecută contra unui cartagiu de unu la mie, deosebit de cheltuelî de porto şi timbru. Bucureşti, 15 Septembrie, 1890. Atragem atenţia cititorilor noştri asupra anunţului pe pag. IV Cea mai importantă ocaziune. DE VÂNZARE casele din Calea Rahovei No. 98, compuse din 7 camere, dependinţe, grajd, şi şopron, având curte spaţioasă. A se adresa chiar in localitate. Fruct laesativ Re cori to r Forte plăcut ele luat Tn contra CONSTIPâTIE! Hemoroidelor Fierei Lipsei de pofta de mâncare, Turburarel stomacului si intestinelor, Migren« i ce provime de aci. 3EI. CSIR-XX^X-OISf, 2 7, nte JRambuteau, 2 7 PARIS Doctorul I. Stefan (Olchowski) Calea Moșilor l\o. S3 Dă consultaţiuni dimineaţa de la 80 şi seara de la 5—7. *s