Lupta, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 1210-1233)

1890-09-26 / nr. 1229

+ DESMINTIRE y D. N. Stephano, integral fost grefier al Curtei de Apel din Iaşi, ne trimite următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica : Iaşi, 1890 Septembre 23. Domnu­­le redactor, Cu toate regretele şi indignarea ce am văzut din partea multor onorabili cetă­­ţeni pentru trimeterea mea la pensie, iară timp şi fără voea mea, însă numai in Lupta am văzut o reclamă din partea unui onorabil d-n, relativă la nedreptatea­­,­ce mi s’a făcut,—am fost foarte mulţămit­­ şi de aceasta. — Dar acum in urmă îm­­formându-me de oare cari manopere în­trebuinţate de bine-voitoriî mei adver­sari, cu cari au reuşit în stăruinţele lor de a fi înlocuit, m’am decis a le da des­­minţire, pentru a pune pe fie­care in cu­noştinţă despre adevăr. Dacă corectitudinea mea în serviciu timp de 36 ani neîntrerupţi nu le-a per­mis a ’mi atribui ceva reu, a inventat lucruri cari, dacă ar fi adevărate, putea întru cât­va să justifice înlocuirea mea, şi anume :^ 1) Că am drepturi câştigate şi liqui­­date pentru pensie, ceia ce a făcut pe mulţi ca un loc de a regreta poziţiunea mea să mă feliciteze că am scăpat la liman, crezând că deja chiar primesc pensia. ^ 2) Către acei cari în cunoştinţă de ^ împrejurări nu puteau crede această a- Lsecţiune, ’î-au făcut să creadă că am a­­■ avere şi venituri mari, în­cât nu aş avea nevoe de slujbă. — şi 3) Că nu sunt împovorat de familie, neavând copii. întâia dezminţire este că dacă am ser­vit 36 ani, de sigur am dreptul de pen­sie, însă după legea veche nu pot uza de acest drept fiind­că se cere vrîsta de 60 ani, la care încă nu am ajuns, iar după legea nouă, care dispensează de vrâsta pe cei ce au un serviciu de 30 ani, nu mă pot bucura de beneficiul ei până la 1 Aprilie 1891, așa că până a­­tuncea nu am nici leafă nici pensie. A doua desminţire dacă nu o pot ar­gumenta ca pe cea întâia, dar voiu face afirmaţiuni cunoscute de cea mai mare parte din concetăţenii mei: «mă avere de la părinţi sau rude, nu am moşte­nit, — că în serviciu am fost onest şi nu am furat, - - salariul a fost aşa de mic că nu am avut de unde iconomisi şi pune la o parte.» A! toate aceste pot fi adevărate, vor fizice acei d-ni adversari, dar ai avere dota soţiei d-tale; — da în adevăr, — însă şi­­această avere este văzută şi cu­noscută de mai toţi că nu produce de­cât cel mult până la trei sute lei pe lună. A­ treia dezminţire o fac iarăşi prin fapte cunoscute, că dacă nu am copii, tot­­ue dea­una am întreţinut şi întreţin în casa mea şi cu mijloacele mele două sau trei perso­ane din familie, care au nevoie de ajutorul meu şi sunt poate chiar obligat.­­ Rămâne acum la aprecierea fie­căruia să vadă, pe lingă lovitura morală, cât sunt de redus, fără nici o culpă, în stric­tele mijloace ce am avut pentru între­ţinerea familiei. Primiţi vă rog şi cu astă ocaziune a­­sigurarea osebitei mele consideraţiuni. N. D. Stephano, fost grefier timp de 22­ ani la Curtea de Apel Iaşi. ^ INFOMIAȚItJflă Consiliul de războiu din Constanța s’a declarat com­petinte a judeca pro­cesul colonelului Polizu. In urmă pro­cesul s’a amânat din cauza lipsei mai multor martori ai apărărei.­­ Sâmbătă seara consiliul general de instrucţiune a votat programul şcoa­­lelor rurale. Au fost 29 votanţi din cari 26 au votat pentru iară 3 şi anu­me d-nii Enescu, Calorian şi Papilian , au votat contra. Fie­care din aceşti 3 consilieri ’şî-a fi explicat votul. D-nii Enescu şi Calomian au declarat că re­cunoaşte superioritatea programuluî discutat de consiliul, dar nu -i pot vota pentru că d-lor cred că şcoala rurală e imposibilă până ce guver­nul nu va numi câte doi învăţători de fie-care şcoală. D. Popilian a d­e-­­ clarat că nu poate vota programul din cauză că din grabă a uitat a face câte­ va modificări programului de gramatică. „ Sâmbătă, 22 Septembrie, s’a jude­cat procesul d-lor P. H. Cortazi, Gh. Petrovanu, Major I. Lăţescu şi alţii, pentru abuz de putere. înainte de a se intra în fond, apărătorii inculpa­ţilor, domnii V. Gheorghian, M. D. Sipsom şi Const. Lepadatu, au ridicat un incident, dovedind că acţiunea este prescrisă de aproape cinci ani, fiind un delict politic de natură elec­torală. D. Barozzi, avocatul părţei­­ civile şi d. prim-procuror Canari, au combătut incidentul, susţinând că faptul ce se impută inculpaţilor este un delict politic şi nu se prescrie de cât după cinci ani. In urma unor desbateri de 4 ore, Curtea, compusă din d. M. Mircea, preşedinte, d-nii Monastireanu şi lonescu, membrii, a primit incidentul, declarând acţiunea prescrisă şi ast­fel s’a stins procesul Astă­zi dimineaţă la orele cinci şi jumătate trupele de infanterie can­tonate la Bufta şi Ciocăneşti au ple­cat în marş în spre Piteşti. Regele va pleca din Sinaia tot spre Piteşti Mercuri, pentru a asista la lupta ce se va da între corpul I de armată şi al doilea. Defilarea trupelor va avea loc in ziua de 30 Septembrie. La reîntoarcerea sa in Sinaia, re­gele se va opri în Bucureşti. — Berna, 6 Octombrie.— Plebiscitul Tesinului a dat insultatul următor : 11,928 voturi contra 11,834 au cerut revizuirea Constituţiei. Barcelona, 6 Octombrie. — Cinci caşuri de holeră s-au­ constatat la spital. Printre aceste caşuri, două sunt mortale. „ Prefectura judeţului Vasluii, va ră­mânea vacantă până după alegerile comunale, când se va numi prefect d. Sandu Răşcanu, actual prefect de poliţie în Iaşi. „ Zilele aceste s’a făcut o hoţie cu spargere în Câmpu­-Lung. Graţie măsurilor luate de prefectul judeţu­lui Muscel hoţii au fost prinşi în Bucureşti. . ’ . Ciocnirea de vagoane întâmplată la Galbeni a produs statului o pa­gubă de 200.000 lei. Ancheta a do­vedit că nu se poate lua nici o mă­sură contra maşinistului care n’a pu­tut impedica ciocnirea din cauză că acest maşinist era de 6 zile neîntre­rupt pe drum şi de la un atare om e greu a se mai cere şi prevedere. D. Duca a voit să facă pe groza­vul, să arate că poate exploata lini­­ele cu mică cheltueală şi de aceia a suprimat foarte mult din perso­nal şi angajază maşinist­ şi fochişti la cari caută o singură calitate : munca eftină. La observaţiunile ce i s’au­ făcut că treburile merg foarte prost la că­ile ferate d. Duca a dat vina pe sis­temul de centralisam de a avea o singură direcţiune pentru toată ţara. Se zice că d-sa lucra la un proect de reorganizare al administraţiuneî căilor ferate în care se prevede în­fiinţarea a 3 direcţiuni de exploatare : una în Iaşi alta în Craiova şi alta în Constanţa. Descentr­ifişarea direcţi­unei ar fi in adevăr un mare pas spre îmbu­nătăţirea celei mai importante ad­­ministraţiuni a noastră. La 1 Octombrie va avea loc la Universitatea de Bucureşti concur­sul pentru catedra de Economia po­litică de la facultatea de drept din Iaşi. S-au­ înscris până acuma pen­tru această catedră d-nii G. Roiu, actualul suplinitor al acestei catedre, B. I. Radu, directorul şcoalei de co­merţ, Mihalcea, Călinescu şi Popescu- Gudalbu. Ie­ş. D. Marcel Brândză, unul din dis­tinşii studenţi români ai facultăţei de ştiinţă din Paris, a publicat ur­mătoarele memorii despre cercetările făcute de d-sa în Botanică, memo­rii de o mare valoare ştiinţifică. Un memoriu tratează despre cer­cetările anatomice asupra hybridelor, făcute in laboratorul de Biologie ve­getală de la Fontainebleau, sub di­recţiunea d-luî Gaston Bonnier1. Al doni­lea memoriu tratează des­pre cercetările asupra desvoltarei te­gumentelor seminale la Anghiosperme, făcute în laboratorul de Botanică de la Sorbona, tot sub direcţiunea pro­fesorului Gaston Bonnier. Al treilea memoriu tratează despre cercetările anatomice asupra structu­ră h­ybridei intre Aesculus rubicunda și Pavia, flava,, studiu publicat în «Ré­vaie generale de Botanique» tom. II No.­­ 9. Trimitem sincere felicitaţiuni d-luî X­X LUPT­A Marcel Brândză pentru aceste lucrări, ştiinţifice abe­side, cari fac onoare atât d-sale cât şi ţârei noastre. Ştiri teatrale După cum am anunţat deja Sâmbătă cu ocazia deschiderea stagiunea din anul acesta va avea loc la Teatrul Naţional pe lângă reprezentarea Fântânei Blan­­duziei şi serbarea apoteozei lui Alexandri. Iată persoanele cari iau parte la această serbare şi personagiile pe cari le va re­prezenta* fie­care: Artistele cari vor interpreta rolurile din versurile d-luî Olănescu. Artiştii cari joacă în Fântâna Blanduzieî : D-nele: Eufrosina Popescu, în rolul sau din «Boeri şi Ciocoii»; Frosa Sarandi în «Sfredelul Dracului» ; Anna Dănescu în «Agachi Flutur» ; Anna Popescu în «Despot Vodă» ; Teodora Pătraşcu în «Despot Vodă» ; Maria Vasilescu în «Des­pot Vodă»; Al. Alexandrescu în «Pepelea»; El. Petrescu in «Chiriţa»; M. Ionaşcu in Florica din «Paraclisierul»; M. Ciu­­curescu in «Ovidiu»; Const. Jieanu in Sinziana din «Pepelea» ; Ad. Langeais în Ferchezeanca din «Doi morţi vii»; Ecat. Dimancea în O damă de la curte din «Pepelea» ; M. Dimitriu în Musa din «Ovidiu» ; E. Orloff în Marghioliţa din «Piatra din casă» ; P. Moor în costum de sclavă română; Zoe Ştefănescu în rolul lupiei din «Ovidiu». D-nii: N. Hagiescu în­­(Barbu Lăuta­rii»; G Costescu în frac representând pe lorgu de la Sadagura; V. Leonescu în Smeul din «Pepelea»; V. Hasitas în rolul lui «Pepelea» ; V. Alexandrescu în rolul lui Paşa din «Despot Vodă» ; Al. Catopol în «Sfredelul Dracului» ; I. Jia­­nu în Chir­lane din «Lipitorele Satu­lui»; C. Mărculescu în «Despot-Vodă» (actul IV); I. Brezeanu în Pârlea-Vodă din «Pepelea»; V. Toneanu în Lăcustă- Vodă din «Pepelea»; Th. Petrescu în Pâlciu din «Piatra din casă»; C. lonescu în Statu-Palmă din «Pepelea». Luni 1 Octombrie se joacă pe scena Teatrului Raly din Brăila de trupa d-luî Burienescu Viaţa la Café-Chantant. Re­vistă originală în 3 acte de d. N. C. Bacalbaşa. Roluri principale : Alexandru Banî­­gata, Kir Iani Rahatopolu, Iliuţă gură­­dulce, Eugen Golănescu, Iordache Aga, Maria banî­gata, Elena fiica ei, Micul Suleim Şmil-Iţic, Ana Moriţ, Elvira Jaxon, Virginia Bonaparte, Clara Ion Snaps, Treji etc. Această piesă se va juca şi în Boto­şani şi Bucureşti. — x—­ treiLungu­jlmb: Londra, 6 Octombrie. — Lordul-Maior al Londrei va pleca la 23 Octombrie la Viena pentru a vizita expoziţiunea. St. Petersburg 6 Octombrie. — Minis­trul de finanţe este aşteptat la St. Pe­tersburg la 19 Octombrie. Se va înfiinţa un nou batalion de in­fanterie la Wladivostok. General Gras, inspectorul fabricelor de arme franceze, a primit ordinul «St Stanislas» clasa I; mai mulţi ofiţeri fran­cezi din arma artileriei au fost de ase­menea decoraţi. Roma, 6 Octombre. — Se desminte ştirea despre nişte pretinse lupte dintre Ras Mangacha şi Sebhat şi de existența vre-unui pericol la frontierile posesiu­­nelor italiene. Viena, 6 Octombre. — Principele de Walles a sosit erî seară incognito. Haga, 6 Octombre. — Regele n’are friguri, dar de­oare­ce boala de care suferă întunecă câte o dată seninătatea spiritului său, e probabil că Majestatea sa nu va putea să se ocupe de afacerile Statului. Guvernul va lua în curând mă­­suri trebuincioase pentru a asigura mer­sul afacerilor. E­DIŢIA mm ÎNFORMAŢIUHi Actuala direcţiune a serviciului sanitar îşi bate joc de medici in­­tr’un mod revoltător. Iată un fapt care va convinge pe ministru de in­terme despre aceasta : Erau vacante mai multe posturi de medici de spitale rurale. Doctorii doritori de a ocupa aceste posturi făcuse cereri, indicând fie­care spi­talul rural pe care voeşte a-l ocupa până la ţinerea concursului. Ce face ramolitul director al serviciului sa­nitar? In loc de a supune aceste ce­reri ministrului spre a le,aproba sau nu, se apucă de scrie confidenţial la toţi medicii ce ceruse aceste posturi, chemându’i in Bucureşti, spre a fi consultaţi asupra acestor numiri. Nenorociţii oameni având interes în această afacere, îşi lasă ocupaţiu­­nile, şi pornesc din toate unghiurile ţerei în Bucureşti. Aci, ce­ se întâmplă ? Aleargă două zile pe la serviciul IMM limit. sanitar fără ca cine­va să le spună de ce au fost chemaţi, şi la urmă d. dr. Alexianu le arată o listă de me­dicii pe cari d. general Manu a gă­sit de cuviinţă a fi numiţi. In această listă medicii cari ceru­seră spitalele rurale din Moldova, e­­rau numiţi medici la spitalele rurale de pe malul Dunărei şi vice-versa, aşa că mai toţi medicii de valoare şi cu concursuri au refuzat posturile ce li se dădeau­, primind numai acei cari au căzut tot­dea­una la concur­suri sau cari au fost daţi afară de prin toate posturile ocupate în timp de o jumătate de veac. Lăsăm la apreciarea d-lui minis­tru Manu a­ceste fapte, aşteptând să vedem ce măsuri va lua d-nia sa. Vom reveni.„ Am publicat în unul din Noi noas­tre trecute protestul pe care medicii Eforiei,­­l-a fi adresat d-luî ministru de interne, relativ la dispoziţia luată de Eforie a se numi în posturile de me­dici la spitalele sale în virtutea con­cursurilor date pentru posturile de medici de oraş sau de judeţ. D. general Manu a răspuns în scris medicilor ce au protestat, asi­­gurându-î că chiar dacă nu protes­taţi, d-sa nu aproba această măsură care loveşte în drepturile domnie­­lor lor. In acelaşi timp de general Manu a refuzat a aproba numirele făcute de Eforie în baza acestei dispoziţii. „ Ni se spune că Eforia Spitalelor a dat ordin intendenţilor de a nu libera leafa şefilor de clinici, de­oare­ce ei sunt şi medici secundari şi, prin urmare, trebue să opteze pentru unul din aceste posturi, în virtutea legei cumulului. Măsura e o adevărată şicană, căci legea cumulului nu loveşte în cli­nici şi în laboratorii, şi aceasta e aşa de adevărat că toţi profesorii de cli­nici sau directorii de laboratorii mai pot ocupa în acelaşi timp şi alte două posturi la spital sau la Univer­sitate. Sperăm că d-nii Efori, şi în spe­cial d. dr. Severeanu care este în această din urmă categorie, va re­veni asupra acestei măsuri nedrepte. “ Ştirea dată de un ziar cum că numirile ce am anunţat că s’au­ fa­­făcut în personalul superior al căilor ferate, nu ar fi definitive, este lip­sită de temeiu. D. inginer Cottescu numit şef al serviciului mişcărei a şi luat servi­ciul pe seamă.­ Catedra d-lui V. Urechie, de la facultatea de litere din Bucureşti, s’a despărţit în două pe ziua de 1 Oc­tombrie. D. Urechie rămâne profe­sor de literatura română, iară isto­ria s’a pus la concurs pe ziua de 15 Octombrie 1891 şi până atunci s’a însărcinat cu suplinirea d. L. Şăi­­neanu. D. A. Xenopol profesor de Istoria Românilor la facultatea de litere din Iaşi, a cerut transferarea sa la Bu­cureşti. Consiliul permanent, contrar procedărilor de până acum, a opinat să nu se revoace concursul şi să se menţie în suplinire d. Şăineanu. D. Th. Rosetti a aprobat această o­­piniune. D. Xenopol a venit în Bucureşti, ca să stărue pentru permutare, re­comandând ca­ succesor la Iaşi, pe d. Onciul din Bucovina.­­ D-şoara Culianu, fiica rectorului Universităţei din Iaşi, in baza stu­diilor de declamaţiune ce făcuse la Paris, a fost admisă in anul II al cla­sei de declamaţie de la conservatorul din Bucureşti. Auzim că d-şoara Culiano, în urma recitări versurilor «Babanul şi, Car­­patu» a fost felicitată de d-na Ve­­lescu, prevăzendu-i un mare viitor în cariera ce ’şi-a ales. D-ra Culiano este meditată de d-na Aristiţa Romanescu. Pe Ungă concurenţii anunţaţi in nu­mărul de erî al ziarului, s’a mai înscris tot pentru catedra de Economia politi­că de la Iaşi si d. D. R. Ştefănescu.­­ Pentru concursul ce urmează a­ se ţine la Universitatea din Iaşi la 1 Octombrie pentru ocuparea catedrei de matematici de la externatul se­cundar din acel oraş, s-a fi înscris ur­mătoarele candidate: Paulina Gon­­ţescu, Maria Şubă, Hortensia Arde­­leanu, Elena Iorga, Zoe Polichron, Elisabeta D. Popescu, Hortensia Di­mancea, Eufrosina Milos. Pentru catedra de limba română de la externatul din Ploeşti s’au în­scris 11 candidate şi 2 candidaţi. „ La concursul pentru catedra de limba română de la şcoala normală de Institutori s’a fi înscris d-nii A. Lupu­­Antonescu, Th. Speranţă şi Suchianu, iar pentru cea de Istorie de la aceeaşi şcoală d. Ionescu-Gion. Concursul pentru ambele catedre va începe la 1 Octombre. Doctorul I. BRAUNSTEIN Specialist Pentru boalele de Gât, Gură, Nas şi Urechi. 34 — Calea Victoriei — 34. Consultaţiuni de la 'll—12 a. m. şi de la 2—5 d. a. ANUNCIU Fiind în Bucureşti, ocupat cu alte a­­faceri, nu pot manipula singur magazia mea cu coloniale şi băuturi spirtoase, situată în centrul oraşului Iaşi. De acea m’am decis a o vinde în total sau a primi un om special în a­­ceastă branşe ca tovarăş. Pentru detalii doritorii se pot adresa în Iaşi la magazinul sus zis, iar în Bu­curești la subsemnatul. Constantin C. Chirila, m. f. s. m. Calea Victoriei 54. PRIMA CASA DE SCHIMB LA BURSA­­ SAC M. LEVY Bucureşti, Str. Lipscani 10 Colţul noului Palat «Dacia-România» 1 Lunga experienţă ce am câştigat prin publicaţia zilnică în ziare a ‘cursurilor valorilor româneşti, m’a pus în pozi­­ţiune de a constata acesta nu este mijlocul prin care aşi putea pune în curent pe onoraţii mei clienţi cu ade­văratele preţuri ale efectelor, căci va­­riaţiunile subite dau tot-d’a­una o dife­renţă de curs dintr’o zi în alta şi chiar în aceiaşi zi. D’aceea am încetat d’a mai publica cursul, în schimb însă sunt gata a da toate informaţiunile, fie prin scrisori, fie verbal, enora­mele clientele și on. public. Cu toată stima Isac M. Levy. Adresa pentru telegrame: Levy «Bursa». Dr. Zosman S’a mutat str. Gloriei 3 vis-a-vis de Casarma jandarmilor călări (str. Golţeî). Consultaţiuni de la 2—5 p. m. Syn­atrul Birsei Mmm Se aduce la cunoştinţa generală şi mai cu seamă pentru înlesnirea persoa­nelor din provincie cu d. I. G. Margari­­tescu, agent de schimb şi sindic al Bur­sei Bucureşti, şi d. Th. Giorgiadis, a­­gent de schimb şi mărfuri, ambii lu­crând în mod oficial şi având cauţiune către ministerul de comerţ, se însărci­nează cu efectuarea tuturor operaţiuni­lor de cumpărări şi vânzări de efecte publice, de acţiuni ale diferitelor socie­tăţi, cotate la Bursa, cu încasări de cu­poane, preschimbări de titluri esite la sorţi cum şi cu prezentarea la conver­siunea a obligaţiunilor Statului 6 la sută îndeplinind toate formalităţile in condi­­ţiunile ce se va fixa, toate aceste ope­raţiuni, de esecută contra unui car­tagi­u de unu la mie, deosebit de cheltuelî de porto şi timbru. Bucureşti, 15 Septembrie, 1890. Atragem atenţia cititorilor noştri asupra anun­ţului pe pag. IV Cea mai importantă ocaziune. DE VÂNZARE casele din Calea Rahovei No. 98, com­puse din 7 camere, dependinţe, grajd, şi şopron, având curte spaţioasă. A se a­­dresa chiar in localitate. Fruct laesativ Re cori to r Forte plăcut ele luat Tn contra CONSTIPâTIE! Hemoroidelor Fierei Lipsei de pofta de mâncare, Turburarel stomacului si­ intestinelor, Migren«­ i ce provime de aci. 3EI. CS­IR-XX^X-OISf, 2 7, nte JRam­buteau, 2 7 PARIS Doctorul I. Stefan (Olchowski) Calea Moșilor l\o. S3 Dă consul­taţi­uni dimineaţa de la 8­0 şi seara de la 5—7. *s

Next