Lupta, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 1234-1258)

1890-10-14 / nr. 1245

4. JL v X U f T generală a Societăţeî de navigaţiune Gagarine a decis să sporească capi­tala­ cu 1 milion de ruble. X D. Duca directorul general al că­ilor ferate a plecat la Sinaia. x D. Gr. Corlătescu actual sub-pre­­fect al plăşei Teleajenu (Prahova) este permutat în aceiaşi calitate la plasa Câm­pu-Târgşor, iar in locul său este numit d. Lt. G. Nicolau actual şef al gardiştilor din Ploeşti. Agenţii lui Pache lucrează pe ca­pete ca să facă să vie multă lume la întrunirea de Duminică in care va vorbi si Pache Protopopescu. Suntem, informaţi că d. profesor dr­. Vil,zu s’a retras de la catedra ce o ocupa la liceul Sf. Gheorge. Ateneul din Focşani va reîncepe conferinţele din acest an la 11 No­­embrie viitor. Vor fi două serii de conferinţe. In prima serie vor vorbi : 1. D. St. C. Ioan, profesor de limba si literatura franceză la liceul * din Focşani, despre tragedia antică şi cea modernă (Duminecă 11 No­­embrie). 2. D. V. Cireş, profesor de limba şi literatura română la acel­aş liceu, despre cuvintele vechi (Duminecă 18 Noembrie). 3. D. C. I. Lupu, profesor de fi­­losofie, despre prejudiţii (Duminecă 25 Noembrie). 4­­. Doctor A. Lungu, despre ochi /Duminică 2 Decembre). 5. D. C. Gr. Gheorghiu, magistrat, despre rolul psihologiei faţă cu legile (Duminică, 9 Decembre). 6. D-na Elisa C. Lupu, profesoară de ştiinţele fizico-naturale la şcoala secundară de fete, despre fenomenele generale ale gravitaţiunei (Duminecă 16 Decembrie). A doua serie de conferinţe va în­cepe la Ianuarie.­­ Sau înaintat la gradul de sub-lo­­cotenent in armata infanteriei, pe ziua de 1 Octombrie 1890, urmă­torii elevi ai şcoalei sub-oficerilor de la Bistriţa, din al doilea an de studiu: Ionescu E. Marin in regimentul 3 iun­e. Anastasiu Alexe în regimentul 10 do­robanţi. Lolescu Petre în regimentul 8 doro­banţi. Stoenescu I. Alexandru în regimentul 2 dorobanţi. Malaca Gheorge în regimentul 24 do­robanţi. Paraschivescu Ioan în regimentul 3 linie. Vivoschi Alexandru în regimentul 13 dorobanţi. Ionescu D. Marin în regimentul 1 linie. Stoenescu P. Alexandru în regimen­tul 2 dorobanţi. Stoicescu Niculae în regimentul 29 dorobanţi. Veleanu Gheorghe în regimentul 5 dorobanţi. Stoica Traian în regimentul 15 doro­banţi. Tăut Eugeniu în regimentul 15 doro­banţi. Cartojan Alexandru în regimentul 27 dorobanţi. Paraschivescu Marin în regimentul 8 dorobanţi. Ionescu Justinian în regimentul 6 do­robanţi. Theodorescu Ion în regimentul 21 do­robanţi. Dimitriu Nicolae in regimentul 25 do­robanţi. Comănescu Mihail in regimentul 7 linie. X X X ŞTIRI TEATRALE Astăzi Sâmbătă 13 Octombre, se va juca la Teatrul Naţional Martira dramă în 5 acte de A d’Ennery şi Edmond Tarbe, tradusă de d. Bengescu-Dabija Iată cum e făcută distribuţia: Duminică se va da tot Martira. * * * In cursul săptămâneî viitoare să spune că se va da şi Ruy-Blas. •­ In studiu IRăpirea Sabinelor, come­die ; Narcis și Rozamunda tragedii. ---------■ *--------------­■¥ •¥■ TELEGRAME Roma, 24 Octombrie. — Ziarul «Ita­liei» anunţă că d-nii Grispi şi de Capri vi se vor înţelege şi asupra atitudine! ce o vor avea faţă cu sistemul ultra protec­­ţionist al americei ; această chestiune s’a mai discutat şi între d-nii Kalnoky şi de Capri vi cu ocaziunea întrevedere­­lor din Silezia. «Fanfullo» anunţă că d. de Gaprivi va aduce regelui Humbert o scrisoare au­tografă din partea împăratului Wilhelm. «Esercito» desminte ştirea că minis­trul de război şi îşi va da demisiunea. Madrid, 24 Octombrie. — Comisiunea tarifului s’a pronunţat pentru denunţa­rea tratatelor de comerţ la­­ Februarie 1891 şi punerea in vigoare a tarifului din 1877. Paris, 24 Octombre. — Consiliul mu­nicipal a votat o rezoluţiune prin care cere amnistia pentru toate delictele de grevă, de presă şi de întrunire. Mai multe case de credit vor să în­fiinţeze o nouă societate a metalelor cu un capital de 45 de milioane, recunos­când acţionarilor fostei societăţi a me­talelor un drept de prioritate la sub­scriere. Bourges, 24 Octombre. — O nouă ex­­presie de melinită a fost la şcoala de Pirotechnie; mai mulţi artilerişti au fost răniţi. Viena, 24 Octombre. — D. Kalnoky a plecat aseară în congediu in Tyrol. Munich, 24 Octombre. — Regina Ro­mâniei a sosit azi dimineaţă. M. S. a plecat însoţită de fratele său, principele de Wied, la castelul Hohenburg pentru a face o vizită ducelui de Nassau. Londra, 24 Octombre. — «Times» a­­flă din Zanzibar că sultanul din Witu refuză să dea satisfacţie pentru asasi­natele comise de indigeni şi că se pre­găteşte a începe ostilităţile. Sute de tri­buri vecine vin în ajutorul său. ----------30000---------­ lapja EDIŢIA IA ULTIME INFORMATION! Tribunalul secţiunea 11-a şi-a dat aseară, dupe lungi desbateri, sentinţa in procesul bătăuşilor din str. Stin­dardului.­­ Decimatorii de competinţă a fost respins. Tribunalul a­ achitat pe Mureş şi a condamnat in lipsă pe Fidot si pe Ispas la 6 luni şi o zi închisoare şi la 500 lei despăgubiri civile. Se zice că d. Palade va face apel. „ Timpul nu încetează de a face tot felul de insinuări la adresa noastră in afacerea simpaticului şi vecinicu­­lui nostru amic Năstase Botez, ad­vocatul Botoşanilor. Gurile rele pretind că influenţa de care se bucură eminentul avocat pe lingă corpul electoral din Botoşani, îndeamnă pe organul guvernamntal să ’i facă curte spre a ’l atrage în apele concentrate. Noi, ca vechi amici, ne simţim datori a ’i spune : Năstase Botez, eşti om cu destulă esperienţă pentru ca să cazi într’o asemenea cursă. Sperăm că intrigele d-lor Fili­­pescu-Toni Bacalbaşa nu vor izbuti. “ Primim numeroase plângeri con­tra barbarului obiceiui al directori­lor şi directoarelor de la şcoalele primare din capitală, de a nu per­mite micilor copilaşi de a intra in clase de­cât la orele fixe 8 dim., şi 2 p. m. Dacă aceşti copii vin mai de­vreme la şcoală, cum e de o­­biceiu, ei sunt ţinuţi pe afară, fie timpul cât de râu. Din această cauză, după cum ne afirmă mai mulţi medici, o mulţi­me de băeţi şi fetiţe de câte 7 sau 8 ani s-au îmbolnăvit grav de boale de plămâni. Mai mulţi părinţi cari st­au feti­ţele la şcoala primară de la Sf. Gheorghe, ni se plâng asemenea că copilele lor s’au îmbolnăvit tot din a­­ceastă cauza. Aducem acestea la cunoştinţa mi­nisterului şi a medicului primar al Capitalei. Vom reveni. “ Astă­zi, de la ora 8 dimineaţa, a început să ningă in Capitală. Când punem ziarul sub presă vis­coleşte si ninge ca in Decembre. Cu adâncă părere de râu comu­nicăm că marele nostru artist Iulian e grav bolnav. D-nii doctori Buicliu şiOlkovschi ’i-au recomandat să părăsească scena iarna aceasta şi să se ducă spre a ’şi face cura la Corfu sau Menton. Sperăm că direcţia teatrelor şi ar­tiştii colegii sei, vor face totul pen­tru a procura mult iubitului Iulian mijloacele pentru a -şi căuta sănă­tatea. „ Astă-seară societatea germană Li­edertafel va da în Sala Eforiei un bal de inaugurare cu muzică şi pro­­ducţiuni de cânt. Tombola cu 400 câştiguri, începutul la 8 şi jumătate ore seara. Intrarea pentru membri de persoană 2 lei, pentru oaspeţii in­troduşi de membrii, de persoană 3 lei.­­ Din Iaşi, primim următoarea te­legramă : Azi un incendiu a distrus mai multe magazii de manifactură din Podu­ Vechi şi a fraţilor Tenenbaum, Bergher şi Thibrer. Pagubele sunt mari. O întrebăm pe d-l Ministru al Cul­telor, pe ce consideraţii a reintegrat pe d-na Figa în postul de secretar­­ gim­nastului Alexandru cel Bun, de cât timp salariul şi cu pensia ce o primeşte, ca fost amploiat al poş­­telor, trec peste suma de 300 de lei, deci cade sub legea cumulului, nu vor fi fiind consideraţii electoralei * Nu credem ca Şcoala technică I din Iaşi să fi avut o epocă de babilonie mai complectă, decât în momentul de faţă, iată câte­va amănunte a acestei adevărate stări de destrăbă­­bălare. Cursul de mecanică n’a în­ceput încă nici acum, după după două luni, a se preda, de­oare­ce d-na Hazu, titularul catedrei a fost mai întâi in congediu, apoi trecut in altă funcţiune. D-na inginer Ră­­dulescu, profesor de elemente de drum de fer, şi-a dat demisia, savi pentru a fi mai precişi, i s’a cerut demisia încă din luna August, fără insă a se numi vre-un înlocuitor timp de două luni aproape, când în sfârşit se pomeneşte numit d-na Ca­­targiu­, directorul şcoalei; lovit ca de trăsnet, savantul director pleacă imediat la Bucureşti, unde-şî pune toate sforţările pantru a face să în­ţeleagă pe cei de la minister, in­compatibilitatea ce există intre ca­pacitatea domniei-sale şi cathedra încredinţată, adăugând pe cît se spune, că singura catedră de aritmetică ar fi potrivită pentru d-sa... In fine nu ştim cum să caracterizăm disposiţia d-l­ui director de a nu se mai primi comande, căci nefîind de lucru, a­­telierile sunt închise, şi deci şi sub raportul practicei, şcoala suferă foarte mult. Cerem cu insistenţă interve­­nirea d-lui ministru, ca ast­fel să pue capăt acestei stări de lucruri aşa de regretabilă. „ Aflăm cu vie satisfacţie că la con­servatorul din Iaşi s’a înfiinţat o clasă specială de Musică d’ensemble, pus sub conducerea d-lui Gandella. Să ştie în adevăr importanţa aces­tei părţi a Musicei, care la noi e încă atât de înapoiată, onoare de di d-lor profesori iniţiatori Gros, Ham­pel și Candella. X­­* * BIBLIOGRAFI­E A apăut de sub tipar şi se află de vânzare la toate librăriile’. C­URSUL de DREPT PUBLIC ROMÂN profesat la facultatea de drept din Bu­cureşti de d-na profesor G G. Disescu. Volumul I. DI­E­PT CONSTITUTIONAL Volumul al II-lea va apare în curând. Publicatiune J. La 10 Noembre 1890, orele 11 a. m. se va ţine licitaţie publică la Eforie, în Bucureşti strada Colţei No. 38, pentru arendarea moşiei Batoglu din judeţul Brăila, partea Eforiei, pe un period de cinci ani, cu începere de la 23 Aprilie 1893 şi cu condiţiunile generale de a­­rendare publicate în Monitorul Oficial No. 231 din 1887. Regulamentul de licitaţie se poate ve­dea în cancelaria Eforiei. Şeful serviciului bunurilor. No. 5593 Const. N. Filipescu. G. NICOVSCU-MORASTU Licenţiat în drept de la Facultatea de drept din Paris, fost procuror la Tribunalul Prahova, se însărcinează cu procese înaintea tuturor instanţelor ju­decătoreşti, cu acte de Notariat şi cu împrumuturi la creditele Funciare. Orele de consultaţie de la 8—12 din. 16, Calea Dorobanţilor. Doctorul I. BH&UNSTEIN Medic şi chirurg de la facultatea din Viena Specialist Pentru boalele de Gât, Gură, Nas şi Urechi. Str. Mircea Vodă, 7 (lângă Lucaci). Consultaţiuni de la li—12 a. m. şi de la 2—4 d. a. N. Vrabiescu Advocat S'a mutat în strada Ştirbey-Vodă, 157. Falca MilaaiB . Carp. Tesetorie mecanica si frângherie primeşte comande pentru: Pânzărie groasă din In şi cânepă, de cergi, zăblae pentru căptuşeli de man­tale, corturi, Bluze, căptuşeală de în­călţăminte etc. în diferite lăţimi. Tot felul de frângherie ca: ştrean­guri, capestre, sfori, frânghii, otgoane, conoveţe etc în diferite grosimi şi lun­gimi. Preţuri moderate. La cerere timitem preţul curent franco Drăghiceanu & Comp. Bucureşti Şoseaua Bonaparte. O­i*tiH Sterie Cime*Lei Wien, IX, Pelikangasse No. 10 Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medicii specialişti din Viena I In Tpnir Bacalaur'iar doreşte a da lec­ui I I udai ţjj in ramîn­e în schimbul în­treţinere!. Informaţiunî la administraţia ziarului nostru. Doctorul I. Ştefan (Olchowski) Calea Moşilor No. 83 Dă consultaţiuni dimineaţa de la 8—9 și seara de la 5—7. Shipul Thomescu Consultațiuni de la 6—7, Str. Dreaptă 4. elementa ale culturei estetice, de a­’l modela pentru gustarea unei frumoase poezii, unei bucăţi de proză cu miez şi bine sunătoare. Cine nu ’şi aminteşte de enorma cantitatea de critică de ziar făcută la 1830, când ereticii literari din jurul luî Hugo faceau să răsune pretu­tindeni şi cu orî­ ce prilej fanfarele mişcăreî nouă către viaţă şi coloare in­o artă ? Publicul şi-a asimilat cunoş­tinţele trebuitoare pentru a putea gusta o bucată de literatură şi aceasta a fă­cu-o cu voie ori fără voie, dar a făcut-o. Şi dacă romantismul s’a putut susţinea şi mai mai mult încă impune, aceasta a datorit-o mai ales sprijinului întâlnit in public, public, care fusese trezit la viaţa literară prin acele nenumărate artico­laşe presărate prin jurnalele de toată mărimea, de toată nuanţa politică, de tineri energici, cari aveau idei in cap şi căldură, entusiasm în inimă. A venit realismul, adevăratul rea­lism, nu acela al ciracilor neinteligenţi ai lui Zola, cari scotocesc canalele pen­tru a’şi întruchipa un roman, — ci rea­lismul’ lui Flaubert, realismul lu­iBalzac, al luî Daudet, dintre cei noi. Şi neteze­­sc faptul, că realismul aşa înţeles, sănă­tos, viu­ şi energic, planta plină de sevă şi puternic desfăşurată a vieţeî moderne, continuă evoluţia literaturei către popor, către marea masă a lui. Formula nouă, s’a impus iarăşi nu prin sprijinul câtor­va mandarini literari răzleţi, nu prin sprijinul cenaculelor ori cercurilor lite­rare închise, ci­ prin sprijinul venit de la public, care, iei, a căpătat cunoştin­ţele trebuitoare pentru a înţelege miş­carea nouă, tot prin ajutorul coloanelor mărunte ale foiletonului. Zola însuşi s’a coborit în arenă şi a pedagogizat publi­cul ani întregi de zile, trântind adevă­rurile fără legătură dese­ori, fără stil şi fără multe cunoştinţi de estetică, dar energic şi călduros. Glasul lui, ascultat de puţini prieteni literari intuiți, a stră­bătut pe urmă pănâ’n adâncul maselor, le-a câştigat pentru cauza sfântă a ade­vărului in artă, le-a iniţiat pentru ope­rele nuoei şcoli Rezultatul a fost, că azi publicul, cunoscând operele izvorite din direcţia flaubertiană în roman, lasă in pacea necetirii operele morocănoase şi supărate ale celor ce se închid in plin veac al XIX-lea în turnuri de fildeş ca Alfred de Vigny. Toată lumea cunoaşte Madame Bovary, cunoaşte Germinal, ori pe cei doi Tar­tar­in, dar găseşte oare o sută de cetitori acel matamor literar rătăcit care apără în stil umflat credin­­ţile apuse şi care in romane fioroase cearcă să dea o notă neinteligibilă pen­tru altul de­cât pentru autorul roma­nelor ca Une viciile maîtesse, Barbey d’Aurevilly? Ori citeşte cine­va pe Lecomte de Lisle în afară de admiratorii formei frumoase pentru formă şi a eru­diţiei ortografice in versuri sonore ? Nu, pentru că ei au pus gard între ei şi marele public şi in veacul al XIX-lea, gardul acesta omoară. Să ne întoarcem însă la critica de jurnal, la istoricul eî. Am văzut pe Zola, predicând maselor evanghelia nouă și puternică a realismului. Dar, în afară de cei ce a scris Une Campagne, sunt oameni cari n’au trecut numai prin foi­leton pentru a se întoarce la literatura curată, ci s’au fixat acolo, au rămas foi­letonişti toată viaţa lor. Activitatea lor literară în afară de critica de jurnal e o întâmplare doară, o incursie pe un teren străin de cel obişnuit. Théophile Gautier nu face parte din aceşti foile­tonişti puri. Autorul frumosului volum Emaux et camées şi al nenorocitei Ma­demoiselle de Maupin, a fost poate mai mult poet de­cât critic. Dar activitatea lui în critică e uriaşă, dovadă numărul de volume, ce se scoate acuma din foi­letoanele lui dramatice şi literare, foi­letoane care n’au alt cusur de cât o bunătate apostolică faţă cu toţi acei ce-î cădeau supt condeiu, bunătate nepermisă criticului sincer, care trebue să cureţe literatura de cancerul banalităţilor do­bitoace şi fără miez arzendu-le cu sar­casmul când se ocupă de ele, ceea ce n’ar trebui să facă. Dar avem pe Sainte- Beuve, pe părintele criticei istorice, ale căruia Causeries du Lundi şi Nouveaux Landis vor române un adevărat document de cugetare frumoasă şi energică, şi un model pentru epigonii in critică. Sainte- Beuve a avut o inrîurire capitală asupra publicului şi dacă azi întâlneşti in Franţa oameni, care să te citească şi, citindu-te să te înţeleagă, cui care se datoreşte această fericită izbândă de­cât celui ce împreună cu ironicul şi fi­nul Jules Janin au lucrat cu atâta muncă, cu atâta căldură şi cu atâta talent pen­tru a virî în capul publicului cele d’in­­tăii­ elemente ale artei, cele d’intâii no­ţiuni literare, care l-a făcut public literar din masă incultă, cum era mai înainte. * * * II Noi n’avem public, am spus-o. Numai cât un lucru : dacă n’avem public, vina nu este a publicului. Nu poţi învinovăţi pe un om care n’a fost la şcoală, că nu ştie carte. Fă-i şcoală, dă-î ’dascăli şi a­­celaşî om se va schimba cu desăvirşire, mintea i se va desţeleni, el va ceti, el va înţelege. Cum poate cine­va pretinde, ca burghezul, ceva mai cult să nu citească prostii şi să nu se hrănească din acele scursorî de canale, pe care speculanţii mirşavi le editează la noi pentru a în­venina, pentru a abrutiza publicul, care­­ le citeşte ? Să nu se uite un lucru : pen-­­ tru a nu lua otrava, trebue s’o cunoşti că e otravă, îţî trebue o educaţie deo-­­ sebită. Educaţia aceasta, cine a dat-o publicului nostru ? ! . De­sigur nu criticii de jurnal.. La noi această critică nu există. Că se scriu arti­cole de natură critică, e alt­ceva, dar mai rămâne o întrebare, capitală aceia, cum se scriu ele, ce folos pot ele să aducă, ce element nou pun în lumină ? Cercetaţi-le ori amintiţi-vă de dânsele, cugetaţi şi cugetaţi serios şi adine la toate acele notiţe literare ce se furi­şează prin ziarele de toată mina, la toate acele ridicule cîntăriri ale unor opere nu mai puţin ridicule, la toată acea beţie de epitete aplicate tuturor murdăriilor literare, tuturor operelor, care ar trebui să aducă autorului lor cu totul alt­ceva de­cât ditiramba lăudătoare, şi atunci veţi înţelege două lucruri: ce fel de cri­tică de jurnal avem şi de ce avem ast­fel de public. Voia continua Neculai Iorga.

Next