Lupta, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 1234-1258)

1890-10-26 / nr. 1255

4- y A Y r y ANUL VII.­SERIA IV. No. 4255 ABONAMENTE: Un an . IN TARA . 40 lei V* an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an. . IN STREIN­AT­ATU 50 lei V* an. . 25 3 luni. . îs Num­arul 15 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). EOIŢT1 AîiTAI. VINERI 26 OCTOMBRIE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . I leu linia « IV, , , . . 25 bani . Inserţie şi reclame , , . . 2 lei . Pentru amurd­uri a se adresa: îv Sa Afe'ftn in, Havas Fri imorâ, ftulin« \ iiMiro-Uinigs&ri» «i Au­ is% la 'Agenţia Havas, 8, place do la Bourse, Paria, precum s icur?aR:U el. Un tui mér vechili 50 Báni. ADMINISTRAŢIA Bulovardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart), I 'ni 2 3 4 r> 6 7 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Candidaţii partidului democrat-radical DIN IAŞI pentru consiliul comunal Membrii clubului radierii din Iad, In şedinţa de Marţi seara 23 Octom­­bre, au votat in unanimitate urmă­toarea listă a candidaţilor radicali pentru alegerile comunale : Colegiul I-ia 1. St. Emilian , profesor de Uni­versitate. 2. Grigore Macri, decanul avocaților. 3. Alex. Brandia, profesor­­. Const. Cornescu, preot 5. Cesar Cătănescu, avocat 6 M. Vlădescu, profesor de l'niver­­si­ta­te. 7 I. Găvănescul, prrjfesif^ffr­­­ni­verdttsftte. ^ 8 Maior Manolescu-Mlădian. 9 Dimu Andrei, avocat. 10 Const. M. Miclescu, avocat. 11 I. V. Praja, profesor. 12 Alex. Volnschi, far­macist. 13 Em. Bardasare, pictor. 14. Teodosie Petroni, fost magistrari. 15. Alex. Vișan, proprietar. 46. Dim. Neculcea, agricultor. Colegiul al 11-lea I Dr. Eugenie Rizu profesor de­­versit­ate Alex A. Bádarc, profesor. Dim. Gregorovici avocat Nec. Nicolaide, avocat Const. Faur, comerciant Mihail Ianculescu, profesor Lazăr Florescu, avocat Gh. Racoviță, profesor. Victor Mangusch, farmacist. Alex. Dabija, avocat. Teodor Maximovici, librar. Căpitan Bancov, pensionar. Ilie Vinograschi, meseriaș. Mihail Tibichi, comerciant. fik. Partidul radical In vârtejul luptelor ce dau vechile partide politice, tânărul partid radi­cal doreşte să’şî spună cuvântul său. Fără pretenţia de a fi arbitrul si­­tuaţiunel sau de a repurta victorii strălucite, fără să-’şi facă iluziunî a­­supra greutăţilor pe cari le întâm­pină luptătorii cinstiţi şi dezintere­saţi, partidul radical intră in luptă pentru viitoarele alegeri comunale. In Iaşi, unde amicii­ noştri­ con­­stitue o grupare numeroasă şi valo­roasă, atât la colegiul I cât şi la al 11-lea, nădăjduim că vom avea a în­registra o frumoasă victorie morală. De astă dată se va constata că ra­­dicalizmul a făcut progrese însem­nate, că a cucerit terenul de sub picioarele vechilor partide, că cin­stea şi corectitudinea politică găsesc destui apreciatori în sânul massei e­­lectorale. In Bucureşti, pentru întâiaşi dată radicalii propun o listă, pentru in­­tâiaşi dată iau parte la luptele elec­torale. Şi făcând aceasta să nu creadă nimeni că radicalii s-au pregătit, au avut o organizaţie electorală ori au­ făcut vânătoare de voturi. Voim, pur şi simplu, să facem un început. Neapărat că ne prezentăm în con­­diţiuni destul de dezavantagioase. Mai intâiui, partidul nostru este prea nou pentru a se fi putut pune in relaţiile cu alegătorii, al doilea, cel puţin patru­zeci membrii ai clubu­lui au­ re­mas neinscrişi în listele e­­lectorale, al treilea suntem prea să­raci pentru a ne fi permis o pro­pagandă practicii. În Întrunirea electorală de mâine vom arăta cititorilor ce interese ne­apărate trebuesc susţinute în consiliul comunal, prin ziarul nostru arătăm zilnic care ne este linia de con­duită. Partid eminamente democratic, voim să constatăm cât teren a câş­tigat ideile democratice în colegiul L­iu al Capitalei și câte simpatii am cucerit, voim, încă, să vedem ce în­­rîurire a avut linia noastră corectă, dezinteresată, bazată esclusiv pe te­melia principiilor. Pe nici un alegetor nu-l tragem de mânecă, nici urui alegetor nu-i cerem votul personal, ne prezentăm lista şi o incredem simpatiilor ge­­nerale. Ştim că in asemenea condiţiuni nimic însemnat nu se poate realiza, ştim că, în faţa unui partid care are puterea guvernamentală pe mână şi în faţa altuia care a avut-o 12 ani şi a luptat cu învierşunare pentru a­­ceste alegeri, nu suntem destul de înarmaţi pentru bătălia electorală, dar aceste considerări­­e nu ne pot împiedica ca să renunţăm la intra­rea in luptă. Apoi, p­e lista noastră nu vor fi­gura nici şefi de clientele electorale, nici oameni cari sunt stăpâni pe in­teresele cetăţenilor, nici tăgăduitori de slujbe sau de câştiguri, in afară de directorul ziarului Lupta, şi de un bătrân profesor de Universitate, pu­blicul va avea in faţă’­ o listă de tineri, unii cu totul necunoscuţi, dar cu toţii oameni de treabă, oneşti, in­traţi pe terenul politic cu singura dorinţă de a contribui la triumful democraţiei şi la triumful realităţei în politică. Cine e democrat convins, cine e om fără prejudiţiu, cine urăşte tra­ficul cu lucrul public, va privi cu simpatie lista radicală şi o va vota. Iar căderea noastră, ori­cât de nejustificată, nu ne va descuraja. Dacă vom fi puţini in faţa urnelor, tot nu vom fi singuri şi grupul ne­însemnat, de astă­zî, neapărat că va deveni legiune. Toate începuturile cu viitor au­ fost mici, pentru că ele s’a îi adresat numai dezinteresărei care numără puţini adoratori. De aceea, rugând pe cetăţeni să asiste la întrunirea noastră de mâne 26 Octombre, in salonul Băilor Efo­riei, le zicem: «­Aţi auzit destul gla­sul interesului personal, veniţi să ascultaţi şi pe acela al dezintere­sărei.» întrunire publica Sala Bailor Eforiei Ine. Vineri, 26 Octombrie 1 Partii­­aocrat-ratea invită pe cetăţenii Capitalei să bine­­voiască a asista la această întrunire, pe care s’a hotărît a o ţine în ve­derea apropiatelor alegeri comunale. Va vorbi d. George Jianu şi mai mulţi membrii ai partidului. Ora 2 p. m. SERVICIU TELEGRAFIC al „Agenţiei României“ Viena, 5 Noembre. «Wiener Abend Post», anunţând vi­zita lui Ţarevici, zice că popoarele Im­periului, precum şi Împăratul, salută cu o cordială simpatie sosirea Augustului Principe la Viena. O corespondenţă ce primeşte «Poli­tische Corresponded.­» din St. Peters­burg constată că opiniunea publică şi cercurile guvernamentale d­in Rusia a­­preciază cu puţină simpatie cabinetul Delyannis care, ne­având sentimente a­­micale pentru Rusia, va fi mai curând dispus să urmeze sfaturile Germaniei. Mai sunt de temut, şi veleităţile pane­lemre şi prin urmare dificultăţi in Ci­nen­t.­­ Paris, 5 Ooembre. Comisiunea vamală a închis discuţiu­­nea generală a tarifelor; ea a adoptat cu 34 de voturi contra 5 principiul ta­rifului dublu, autorizând pe guvern să închee convenţiuni particulare în cari nu se va face nici o menţiune despre ta­riful minimum; convenţiunele nu vor cuprinde nici un termen de durată şi prin urmare guvernul va avea tot­­dea­una mână liberă să le denunţe şi să aplice când va crede de cuviinţă tariful general. Budapesta, 5 Noembre. Ministrul de finanţe a zis, cu ocazia discutarea bugetului, că veniturile vă­milor nu constituesc din mijloc de a în­lătura dificultăţile financiare, mai cu seamă în ceea ce priveşte Ungaria care treb­­uie să urm­eze, iar mult sau mai puţin, un curent liber-schimbist. Un­garia e silită să î şî asigure interesele prin tratate vamale. Munich, 5 Noembre. Regentul a primit pe generalul de Gaprivi căruia­­i-a remis ordinul St. Hubert­. Cancelarul a fost salutat la gară la sosirea sa de către ministrul Crails­heim. Regentul a făcut apoi o vizită generalului de Gaprivi la hotelul lega­­țianiei Prusiei, Atena, 5 Noembrie. Cabinetul a fost compus ast­fel (lista oficială): D-nia Delyannis, preşedinte, interne şi războiu; Deligiorgis, afaceri streine; Koumunduros, marină; Cara­­panos, finanţe ; Gerocostopulos instrucţie publică ; Zaim­is, justiţie. Miniştrii depun azi jurământ şi voi­ lua imediat in posesiune posturile lor. St.­Petersburg, 5 Noembrie. împăratul şi împărăteasa au însoţit pe Ţarevici până la Sziverskaya. Suita lui Ţarevici se compune din : generalul principe Bab­atinsky, căpitanii de stat­­major Principe Kotchoubey şi Wolkow, aghiotantul Principe Obolensky. Roma, 5 Noembrie. D. Grispi a plecat la Milan pentru a aştepta pe d. de Gaprivi. New-York, 5 Noembrie. Se asigură că partidul democratic a învins în toată ţara ; se crede că în vii­torul congres el va avea o majoritate de 55 până la 60 de voturi. Ştirile despre alegerea d-luî Mac Kin­ley (Ohio) sunt contra­zicătoare. După unele el ar fi fost ales cu o mică majoritate, după al­tele el ar fi căzut. Belgrad, 5 Noembre. Guvernul sârb a cerut celui din Viena să numească delegaţi pentru negocierea reînoirei tratatului de comerţ. Berlin, 5 Noembrie. «Norddeutsche Zeitung» constată lim­­bagiul pacinic al presei ruseşti şi ob­servă că Rusia fiind pe puntul de a-şi transforma înarmarea se află pentru mo­ment şi pentru un oare­care timp în­delungat într’o stare de nearmare, ceea ce trebue să o facă să dorească mai mult de­cât ori­ce altă ţară, menţine­rea păceî. Sofia, 5 Noembre. Sobrania a votat azi prin aclamaţiune răspunsul la discursul tronului. După câte­va parafrase, răspunsul sfârşeşte ast­fel: reprezentanţii poporului bulgar sunt convinşi că Sultanul, care nu cruţă ni­mic pentru menţinerea păceî şi a liniş­tei în peninsula Balcanică, va face şi demersurile necesare pe lângă puteri pentru soluţiunea definitivă a chestiunei bulgare. XDUST IAŞI întrunirea liberalilor­ uniţî ţinută in seara de 22 a...e. în sala teatrului Pus­tia, deşi in urma înfrângerei suferite m­o­dul trecut de la ciomăgaşii poliţieneşti, a fost totul una din cele mai despopu­­late întruniri, ceea ce dovedeşte puţina vitalitate a partidului liberal, în care încă fumul miasmelor colectiviste întu­necă şi înnăduşă ori­ce desfăşurare cin­stită ile forţe. Ar fi trebuit ca toţi li­beralii eşenî sa fie în păr, — cu căţel şi purcel, — dar fiind­că, în realitate, din burduful de funde au­ eşit Tobod­î şi Ul­­menii cu tot neamul lor Maicano-An­­ghelesc­u etc. etc. nu a mai rămas nici o idee, care să întreţină şi să însufle­ţească cu focul sacru al interesului ob­ştesc şi să cheme la viaţa politico-soci­­ală istovitul partid colectivist, de aceea nu erau în sală de­cât abia vre­o trei sute cinci­zeci de persoane, bine­înţeles cu statul major al clacheorilor şi admi­ratorilor frazelor bombastice, parabolice şi ghiduşe ale d-luî Mârzescu. După ce s’a aclamat ca preşedinte d. Lepădatu, fost magistrat conservator, stâlp colectivist şi actual membru al li­­beralilor­ uniţî din Iaşi, s’a dat cuvântul inevitabilului şi neobositului liberal Gh. Mârzescu, care, după ce ’şi-a netezit fa­voriţii, şi ’şî-a şters ochelarii cu mare bă­gare de seamă, cu un talent propriu­ numai Domniei-sale de a eluda scopul întrunită!, a vorbit despre proectele ju­nimiste, despre reforma magistraturei, despre vânzarea în loturi a moşielor sta­tului la ţărani, despre modul cum d. Carp tratează de gugumani pe toţi par­tizanii sei, despre întreg programul ju­nimist şi al celor alte partide, — lăsând a se înţelege şi al ridicaţilor, — taxân­­du-le de mincinoase şi că de acea d-sa cu ai sei nu vin cu program pentru ca să nu se expue a fi mincinoşi ca un program, — ca şi cum fără program d­in­şii in fie­care minut nu devastează şi nu explorează întocmai ca Stanley întu­­necimele Africeî, întinsul imperiu al minciunei. In urmă d. Mârzescu tratează excate­­dra şi critică proectul de reformă jude­­ţiană al generalului Manu arătând că dacă se va vota, atunci adio r­adio! in­dependenţă judeţiană şi comunală ! După ce în sfârşit cu părere de reri îşi rea­minteşte despre intimitatea şi zilele bune petrecute cu d. Lascăr Catargiu, de­clară că în ce priveşte chestiunea co­munală nu anticipă nimic, lăsând pe fraţii sei, (sic) să dezvolte şi să arate ceea ce au­ de gând să facă, cu toate că d-sa nu anticipă nimic in chestiunile co­­comunale totuşi are curajul să ţină piept discuţiunilor contradictorii pe terenul comunal!! Bravo. Oratorii cari s’au succedat după d-sa, nici ei n’afi avut grija şi delicateţa să trateze despre chestiele comunale, ca ast-fel cetăţenii să le cunoască intenţi­­unele, ci cu toţii afi bătut cîmpul. Aui vorbit pe această temă veterinarul Dra­goş arătând vrîsta la care omul atinge maximul dezvoltarea corpului (40 ani), conchizând că viitorii consilieri comu­nali să oscileze între aceste două limite. Se acordă apoi cuvântul avocatului Gh. Botez, nepot al simpaticului avocat Botoșânean Nastase Botez, dar ce folos că nu culcă pe urmele unchiului, ci mai de­grabă ii place să imiteze ni­mic pe d. Mârzescu, făgăduind şi d-sa, ca şi mo­delul, că în şedinţa viitoare va ţinea un discurs mai amplu şi mai bine studiat. Acest domn n’a vorbit nimic alta de­cât că junimiştii nu-s un partid, că nu re­prezintă cinstea şi moralitatea, că nu a fi idei etc. adăugând că acelaşi lucru il observă la toate partidele vechi şi nouă, afară de cel liberal (?) şi că deci d-sa pe liberali îi va vota. La tribună se perindează apoi d. But­man, lucrător tipograf, care a lăsat in urma pe toţi predecesorii şi succesorii săi de tribună in acea seară. Dânsul a vorbit bine, arătând nevoile meseriaşi­lor şi loviturile ce le ar primi meseria­şii prin legea care acordă poliţiei drep­turi exorbitante asupra firmelor etc. Dacă nu ar fi fost d. Batman care se salveze puţin pe liberali şi să ie ridice prestigiul, atunci in această întrunire s’ar fi vorbit despre ori­ce afară de in­teresele comunale. La orator mai avem de notat pe d. Vizanti, care de asemenea vorbeşte alte lucruri ca s. e. răscoala ţăranilor, su­­prefectul Rozin şi altele şi se păzeşte ca de ciuma să nu atingă chestiunea co­munală. Iată pe scurt rezumatul întrunirii li­berale de la Iași. Sigur că la alegerile legislative vor discuta chestiuni comu­nale și locale. Să le fie de bine. Ceres. Comisul pentru extirnatil din Iaşi Concursul pentru catedra de matema­tică de la externatul din Iaşi terminărn­­du-se, chestiunea numire­ a venit îna­intea consiliului permanent. Aflăm insă că consiliul nu e dispus a aproba clasifîcaţia şi prin urmare resui­­tatul, aşa precum a fi fost date de juriu. Motivul e : consiliul voeşte să întrebu­inţeze interpretare la un text foarte precis ele lege, la disposarile art. 17 şi 22, căzând ast­fel în păcatul comisiuni­­lor cari nu­­şi-au­ dat seamă de litera şi spiritul in care sunt redactate aceste două articole. Aşa art. 17 din regulament sună ast­fel : «Candidatul care la concursul în­scris a obținut o notă generală mai jos de 7 e declarat respins de la lucrările ulterioarei). Din acest art. reiese clar ca lumina zilei că înscrisul are caracter eliminator. Apoi art. 22 din regulament zice: «După terminarea probelor orale, ime­diat juriul procede la adunarea notelor fie­cărui candidat la toate probele şi prin proces-verbal motivat declară admisibi­litatea la catedra vacantă a candidatu­lui care a întrunit cele mai multe punc­­tei). Din conţinutul acestui articol reiese limpede că nu poate fi vorba, precum crede consiliul permanent, de a forma media de clasificare din media înscrisu­lui și din media oralului, ci din suma notelor date la toate probele, atât orale

Next