Lupta, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 1259-1283)

1890-11-26 / nr. 1280

T L. r supra acuzaţiunilor aduse în presă d-lui Zamfir Arbore, întrunindu-se în mai multe rânduri, examinând toate ziarele în cari sunt cuprinse a­­cele încriminaţiuni şi, făcând un apel către public, pentru aducerea nouelor probe, la care apel nici o nouă probă sau o întărire întemeiată a aserţiu­nilor din trecut nu s'a înfăţişat, se crede dator a constata că cele scrise contra d-lui Arbore sunt nedovedite şi prin urmare, onoarea d-sale în pri­vinţa lor rămâne intactă. Bucureşti, 25 Noembrie 1890. K­. F. Hilşdău, G. Panu, Andrei Popovici. Sunt rugate toate ziarele se repro­ducă aceasta.­­ Liberalii­ conservatori vor adresa ţarei un manifest, semnat de cei trei leaderi, d-nii Lascar Catargiu, George Ver­­nescu şi general Fiorescu. In acest manifest se va repeta de­claraţia făcută de d-na Catargiu în Cameră cum câ guvernul este anti­constituţional. De câte­va zile să dau regulat în fie­care seară la Teatrul Bulevard re­­presentaţiuni de d. Holden cu teatrul de păpuşi. Reprezentaţiile acestea atrag foarte multă lume şi reuşesc admirabil. Ele merită să fie văzute. Mai ales baletul, cei doi celebrii blondini clovnul cu picioroange şi clovnul Boby cu bătrânul Pantalon sunt cât se poate de reuşiţi. Până şi jocul de figuri e superior. Dacă sar putea ajunge până a le face, pe păpuşi să-şi meargă bine i­­mitaţia omului ar fi perfectă. De remarcat sunt şi decorurile foarte bogate şi frumoase pe care le are teatrul. Noi îndemnăm publicul să meargă să vadă papuşele lui Holden. Comitetul de acţiune roagă pe toţi studenţii universitari să vie la întru­­­nirea ce va avea loc Luni 26 Noembre, ora 7 şi jum. seara, în sala cea mare a Palatului universităţii. Se va citi memorandul redactat de comitet. La această întrunire poate lua parte ori­cine se interesează, de mişcarea­­ începută în chestiunea Românilor ar­deleni. S’a înaintat pe ziua de 16(28) No­embre 1890, în direcţia telegrafelor şi poştelor. După concurs : La clasa de oficiant superior gra­dul III, d. Pastia Mihail, actual ofi­ciant gradul I. După examen : La clasa de oficiant gradul I d-nu Radovici Ion, actual oficiant gradul II. La clasa de oficiant gradul II d-nu­l Stavrescu Serban, actual oficiant gra­dul III. După concurs : La clasa de oficiant gradul III d-nu­ Casian Eugeniu, actual elev mani­pulant. * S’a acordat d-lui Costescu (Alexan­dru) secretar general al ministerului justiţiei, înalta autorizaţiune de a primi şi purta însemnele de Mare Oficer al Ordinului Franz­ Iosef (Austria).­­ * S’a acordat d-lui Mano (Grigore N.), director general al monopolurilor Statului, înalta autorizaţie de a primi şi purta însemnele de Mare Oficer al Ordinului Takova. Operaţiile consilielor de reviste pentru formarea contigentului 1891 vor începe la 1 Decembre 1890 şi se vor închide la 15 Ianuarie 1891.­­ A apărut prima fasciculă din „întâiul dicţionar românesc de rime“ de d. Ilie Ighel, publicist. Se află de vânzare la toate librăriiele. Preţul 1 leu exemplarul. mm A apărut: Aplicaţiunile electricităţei şi mag­netismului la telegrafie, telefonie etc. şi noţiuni asupra construcţiunei linielor telegrafice, Partea I. De. N. Cosâcescu, licenţiat în matematice şi în ştiinţele fi­zice, inginer (absolvent al şcoalei supe­rioare de telegrafie din Paris), profesor. Preţul 3 lei. LAPTA SENATUL Şedinţa de la 26 Noembre 1896 Şedinţa se deschide la orele 2 şi 1­ sub preşedinţia d­lui General Fiorescu. Prezenţi 78 senatori. Se fac formalităţile obişnuite. D. P. Grădişteanu cere dosarul disol­vărei consiliului judeţean de Prahova. D. D. Giaur cere dosarele alegerilor comunale din Bucureşti, Iaşi, Călăraşi, Brăila şi Târgovişte. D. Vilner cere să se împartă şi sena­torilor bugetele. Să procede la votarea de indigenate. Şedinţa se ridică la ora 3 şi 3/2. EDIŢIA II Corpurile Legiuitoare CAMERA Şedinţa de la 26 Noembrie Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşedinţia d-lui G. Cantacuzino. Pre­zenţi 110 domni deputaţi. Se dă citire sumarului şedinţei pre­cedente şi se aprobă. Se citesc diferite cereri şi petiţiuni şi se acordă un concediu d-lui Şoimănescu. D. Cantacuzino declară vacante urmă­toarele colegii: Colegiele I de Roman şi de Olt, col. II de Fălciă şi Ilfov. Se trece la ordinea zile. Se pune la vot indigenatul d-lui Teofil­ Petri, rămas din şedinţa precedentă de­oare­ce votul se declarase nul, şi se vo­tează. Se pune la vot pensia d-nei Maria Si­­bici, pensie de 130 lei lunar, și se ad­mite cu 58 bile albe contra 6 negre.­­/C- v Se urmează discuția asupra proiectului de lege citit Sâmbătă la Cameră, relativ la acordarea comunei Sinaia, de a pune nouî taxe pe lemne şi alte obiecte. D. G. Burghelea a propus un amendament la care în urmă s’a raliat şi guvernul. D. G. Palade protestă că de astă dată cu acest proiect de lege nu s’a procedat după uzurile parlamentare. Și anume, că acest proiect în care e vorba de înfiin­ţarea de noi taxe, punerea de nouî im­pozite trebuia, conform legei, să fie înaintate mai întâi secţielor spre a lua în dezbatere iar nu comisiei comunale şi apoi să fie prezentat Camerie. D-sa ci­teşte art. 49 din regulament, care se pro­nunţă în mod explicit în acest sens. D. G. Cantacuzino răspunde cu ase­menea proiecte de legi se trimet comi­­siunei comunale iar nu în secţiuni. D. G. Palade cere din nou ca proec­­tul acesta să fie trimes în secţiuni. D. Ion Marghiloman zice că atunci când un proect se prezintă, majoritatea Camerei, conform uzului parlamentar, de­cide la ce secţiune sau comisiune trebue de trimes acel proect. Se cere închiderea discuţiei. D. Nicorescu vorbind contra închide­re­ arată că cele spuse de d. Marghilo­man, nu sunt exacte, de­oare­ce nu Ca­mera ci preşedintele şi biroul trimete proectele la diferitele comisiuni după fe­lul lor. D. Holban vorbeşte pentru închidere. Discuţia se închide. D. Preşedinte invită pe raportor să citească proectul dinpreună cu amenda­mentul d-lui G. Burghele, care a fost primit şi de d. Manu. D. Manu zice că d-sa s’a unit cu d. Burghele numai întru ce priveşte supri­mare a două taxe, taxe de export, iar nu şi asupra unei d’a treia, care e o taxă de import şi prin urmare trebue votată. Se pune la vot proectul şi amendamen­­tul d-lui Burghele şi se primeşte. * * * D. general Manu depune pe biuroul Camerei mai multe proecte de legi, între care şi unul privitor la reorganizarea di­­recţiunei imprimeriei statului. D. Preşedinte anu­ţă că la ordinea zilei sunt interpelările d-lui N. Ceaur Aslan. D. Manu roagă pe d. Aslan să amâne pentru două zile pe cea relativă la ale­gerile din Iaşi, de­oare­ce n’a primit şi consultat încă dosarul. D. Aslan, consimte la aceasta. D-sa ’şi desvoltă apoi interpelarea a doua, rela­tivă la situaţia politică a actualului gu­vern şi crizei unui steriale ce a avut loc în urma votului dat de Senat, cu ocazia alegerei d-lui general Fiorescu ca pre­şedinte. D. N. Ceaur-Aslan înainte de aşi dez­volta interpelarea, face o mică introdu­cere în care în mod indirect atacă pe d. Panu, care în şedinţa de joi a Camerei, în discursul d-sale, a arătat că a pune constituţionalismul guvernului, în modul în care-l a pus d. Catargiu nu-i nici drept nici serios. D. Aslan zice, că cele spuse de d. Panu, nu sunt de loc lucruri nou, cum credea la început că va spune. D. Paul cere cuvântul. D. Aslan vorbind de Constituţia An­gliei, ţară parlamentară per excellentiam, zice că Reginei Victoria nu-i poate ni­meni contesta dreptul să ia miniştrii în afară de parlament, totuşi regina Victo­­ria,nici o dată nu­­şi-a luat miniştrii de­cât din partidele constituite, cu tradiţii. La noi însă, constată d-sa, nu s’a urmat tot ast­fel. Faptul că regele după căderea guver­nului liberal şi-a luat consilierii, în afară de partidele constituite, a fost o lovitură dată uzanţelor parlamentare şi constitu­ţiei, a fost violare­a ei. Şi acestui lucru se datoresc frământările fără seamăn, în care se zbate ţara de mai bine de doi ani şi luni. S’a introdus ceva strein, ne­mai­auzit, în organizmul nostru constituţional. Zice apoi că e o nenorocire pentru ţară că Regele se amestecă în luptele dintre partide, când M. S. nu e responsabil şi prin urmare n’are drept d’a se interpune în frământările politice. Acuzăr guvernul că a micşorat presti­giul coroanei prin aceasta că s’a dus ca să-i comunice cele petrecute la Senat. A-ţi compromis ţara, strigă d-sa, voiţi să-i luaţi totul, să’l năbuşiţi libertăţile! E un sfert de secol de când ne mân­drim cu o constituţie din cele mai libe­rale. D-voastră însă în loc ca să căutaţi ca ţara să meargă tot înainte, faceţi din contră, vreţi să daţi o direcţie opusă con­stituţiei, opusă instituţiilor liberale şi par­lamentare.­ Somează­ deci guvernul să redeie ţârei institutele ei, şi să nu ’şi mai bată joc de constituţie. D. general Manu răspunde. Ultime Informaţii , Comisia pentru răspuns la Mesagiu, a ales de preşedinte pe d. N. Kre­­ţulescu, iar ca secretar şi raportor pe d. N. Ath. Popovici. Iată cum s’au constituit secţiile Se­natului : Secţia I-a — Preşedinte N. J Creţu­­lescu, Secretar Dr. Burada. Secţia II-a — Preşedinte G. Chiţu, Secretari Danielescu şi Paciurea. Secţia IlI-a — Episcopul de Argeş, Secretari Milo şi Lerescu. Secţia IV-a — Preşedinte Mitropo­­politul Primat. Secretar Filipescu.­­§1 Secţia V n’a putut alege biroul, nefiind complectă. In comisia socotelelor s’a ales pre­şedinte d. N. Ath. Popovici. Intre alte proecte şi propuneri de a se transforma în proecte de legi, cu cari se vor ocupa senatorii în secţii sunt şi propunerea d-lui P. Gră­dişteanu relativ la modificarea codi­­celui, şi procedăreî penale şi acea a d-lui Vilner relativă la rescumpărarea embaticurilor și amfiteozelor. S’au declarat vacante colegile ur­mătoare : Col. I de Roman rămas vacant prin moartea d-lui Lupu Bogdan, col. I de Olt vacant prin moartea d-lui Deleanu, col. II de Fălciu, vacant prin numirea d-lui Volenti, în magistratură și col. II de Ilfov, vacant prin numi­rea d-lui Nica la Banca Naţională. Azi s’a împărţit la Cameră Proec­tul de budget al cancelariei Consi­liului de miniştrii şi camerei de pe­­tiţiuni la rege.­­­o S’a distribuit proectul de lege prin care şoseaua din jud. Neamţu, Bistri­­cioara—Călugăreni—Galu, la hotarul judeţului Suceava, se declară cale ju­deţeană. „ In faţa palatului regal, o trăsură particulară a izbit din repeziciune cu atâta violenţă pe un trecător, în­cât acesta a căzut jos cu faţa pe pă­mânt rămânând nemişcat. Ridicat în­dată şi pus în o trăsură spre a fi dus la spital, individul nu a dat nici un semn de viaţă, corpul atârnându’i în toate părţile, ast­fel în­cât nu se ştie încă dacă este mort sau numai a­­meţit. In Ploeşti s’a ales primar d. Ghiţă Ionescu bancher, iar ajutoare, d-ni Luca Ionescu şi Cost. Bugeanu, toţi colectivişti, iar foştii disidenţi din alianţa uniţilor au rămas traşi pe sfoară. De altmintrelea aceasta se putea prevedea. Actualul primar se zice că de­o­cam­dată este numai un paravan al lui Radu Stanian şi că, dacă consiliul va avea parte de viaţă,­­el are să’şt dea în curând demisia spre a face iarăşi loc ex-primarului Radu Stanian D. G. C. Murguleţ inventatorul ex­tinctorului automatic, pentru lămpile cu petrol, a sosit în Bucureşti şi este în tratative cu mai mulţi bancheri pentru înfiinţarea unei fabrice desti­nată a construi extinctorii automatici. Această invenţie e mult mai su­perioară celor de acelaşi fel făcute de curând prin aceea că nu e nevoe de a se cumpăra lampa întreagă, ci numai un aparat care costă un leu şi care se adaptează la ori­ce lampă cu gaz, iar efectele acestui aparat sunt cu mult mai superioare celor similare. Iată rezoluţia votată ori la întrunirea li­­beralilor­ naţionali de la Ateneu : Adunarea, constatând că loviturile ce se aduc regimului reprezentativ devin din ce în ce mai grave, Hotărăşte : ca să continue cu energie lupta con­tra acestui guvern arbitrar care se impune Ţărei, fără voinţa ei, până ce Ţara va redobândi exerciţiul dreptu­rilor sale constituţionale.­­ Naţionalul, organul d-lui Iancovescu şi al liberalilor-conservatori, ce era să apară joi, şi-a amănat din nou apari­­ţiunea până la 1 Decembre. D. Liciu actual procuror al curţii de casaţie, este numit membru la a­­ceeaşi curte. A­ început a funcţiona sucursalele Băncei Naţionale la Focşani, Ploeşti, Bârlad şi Botoşani. Sergentul Babic care­­şi-a tras 2 gloanţe de revolver în hotel Metropol a murit la spitalul Colţea. Aflăm cu deosebită plăcere că a­micul nostru Nicolai Apostol profesor la liceul din Iaşi, a susţinut cu deplin succes licenţa în litere înaintea juriu­lui examinator de la facultatea de li­tere din Iaşi. Una din probele scrise a fost la limba Română: composiţie asupra textului din Miron Costin. Nu sunt vremurile sub cârma omului ci omul sub vremi.» Examenul oral l-a susţinut Mercury 2­­ Noembrie. Jurul l-a felicitat în mod călduros. Felicitările noastre. D. Vremond, architect, ce locuia în hotel Bulevard şi-a tras un glonte de revolver în ureche, dar glontele alunecând în falcă viaţa îi este scă­pată, în urma îngrijirilor date de d. dr. Leonte. Cauzele acestui act de desperare nu se cunosc. Astă-seara la Teatrul Naţional re­presentaţia d-rei Agata Bârsescu , Fiul pădurilor. BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar: Les Fondements de la Métaphysique par B. CONTA traduit par D. ROSET’I I-TESCANU D-nii librari sunt rugaţi a se adresa d-lui Tescanu la Tescani, jud. Bacău. In curând va apare în editura librăriei I. Kupperman din Iaşi CĂLĂUZA ZOOLOGULUI de I­r. Lr. LEON Membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate, profesor la Universitatea şi şcoala militară din Iaşi. Cartea va avea o prefaţă de d. Gr. Go­r­bălcescu, membru al Academiei. Au apărut : Scrierile lui Ioan Creangă POVEŞTILE in 3 ediţiuni populare, de 2 lei, de lux 3 lei şi pe hârtie Bristol 5 lei. In fruntea romului se alia o prefaţă de A. D. Xenopol şi biografia autorului de Grig. I. Alexandrescu. La toate ediţiile se află portretul şi un auto­graf al lui Creanga. Se află la toate libră­riile din țară. Depositul principal la frații Şaraga, Iaşi. A apărut : Curs metodic de limba franceză de Victor Casta 110 profesor la liceul din Iaşi. 1. Cetirea lim­bei franceze in para­lel cu cea Română, cu exerciţii de tra­ducere, vocabular francezo-român şi o alegere de lecturi franceze adnotate pen­tru clasele I-a şi a II-a gimnazială. E­­diţia a V-a.....................................2,00 Gramatica franceză cu teme şi ver­siuni şi vocabulare francezo-român şi româno-francez: 2. Partea I-a, formele regulate, pen­tru clasele I-a şi a Il-a gimnaziale 1,50 3. Partea II-a formele neregulate pen­­tru clasa Il-a gimnazială (sub presă). Scădere de 50pro asupra preţurilor ce iau acumă afişerii pentru lipirea afişelor, prospectelor, cata­loagelor, programelor şi diferitelor alte imprimate. Abonament la afişare şi distribuire cu preţuri reduse, încasarea abonamentelor, cotizaţiunilor, subscripţiunilor etc. în condițiunî foarte avantagioase. La cerere se trimete franco orî­ce tarif. VECHIA FARMACIE „LA FOIŞORUL DE FOC“ — 68, Calea Moşilor, 68 — intrând de la Sf. Dumitru a. c. în pose­siunea subsemnatului, am onoare a face cunoscut, că pe lângă cele­l­alte medica­mente m’am aprovisionat şi cu toate spe­cialităţile franceze şi indigene precum şi articole de cauciuc şi pansament etc., asigurând pe onorabilul Public, că nu voia cruţa nimica pentru a satisface pe deplin cerinţele tuturor. I. Munteanu. ___________________Farmacist._____ BO­LL’F. d­e PEMEI OPINIUNEA Dr. BEAVILLE Mai toate suferinţele de care se plâng femeile, purced de la matca; prin urmare e lucru foarte primejdios neaducându-li-se un leac, asemenea nepăsare pricinueşte adesea­ ori moarte, aşa în­cât numai un specialist poate să trateze aceste boale cu izbândă. „Savantul meu coleg, d­-rul Ramberd a făcut în această privinţă un pas deci­siv. Ori­cine ar trebui să citească cartea lui : „ Roatele de femeia şi vindecarea lor care e scrisă de-a dreptul pentru bolnav.“ Această carte care se vinde cu 2 lei în librării se trimite fără plată tuturor cetitorilor. Spre a o căpăta franco, să se adreseze 45 centime pentru costul trimiterii, în mărci poştale din ori­ce ţară, la autorul, d. Dr. Ramberd, 13, Rue de Londres, Paris. De la acelaş autor şi în aceleaşi condiţiunî: Boşorogelile (Lerm­es) şi vindecarea lor. ~ Doctorul I. BRAUNSTEIN Medic şi chirurg de la facultatea din Viena Specialist Pentru boalele de gât, gură, nas şi urechi. — 7, STRADA MIRCEA-VODA, 7 — (lângă sir. Lucacil Consultaţiunî de la 11 —12 a. m. şi de la 3—5 d. a. D-sora Marie lESocixii îşi Con­fecţi*u.nî Are onoare a anunţa onor. sale clientele că s’a mutat 10, Strada Nouă, 10 l­r. ALBESCU s'a mutat 28 bis, Strada Hrezoianu, 28 bis. Consultaţiunî de la 5—6 p. m. Fabrica Mgbiceanu & Comp-Ţesetorie mecanică şi frângherii primeşte comande pentru : Pânzărie groasă din In şi cânepa de cergi, zăblae pentru căptuşeli de mantale, corturi, bluze, căptuşeală de încălţăminte etc. în diferite lăţimi. Tot felul de frângherie ca: ştrean­guri, capestre, sfori, frânghii, otgoane, conoveţe etc. în diferite grosimi şi lun­gimi. Preţuri moderate. La cerere trimetem preţul curent franco Draghiceanu & Comp. [Bucureşti Şoseaua Bonaparte DOCTORUL STERIE CIURCU — Wien IX Pelikangasse, No. 10 — Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medici specialişti din Viena. Fruct lacsativ , Răcorite Forte plăcut de lut IN CONTRA CONSTE­LAŢI­EI Hemoroidelor Fiere Lipsei de poftă de mâncare, Turburărel stomacului si intestinelor, Migrene ce provine de aci. E. QRILLON, *•*I« ErewttMifr««. v I­ARd'S

Next