Lupta, august 1891 (Anul 8, nr. 1476-1500)

1891-08-14 / nr. 1486

-------occoo------­ fel şcoala pregătitoare pentru ideia Unei Austrie mari, care îşi va găsi prefecţiunea sa în împăcarea şi înţelegerea popoarelor creştine din Europa sudică". D. dr. Julius Gregr declară in două con­vorbiri ale colaboratorului nostru între al­tele următoarele : .Partidului cehilor tineri ’l-a căzut în urma ultimei învingeri electorale şi în urma succesului expoziţiunei boeme rolul conducător între popoarele slave ale Aus­triei şi Ungariei, şi prin acest fapt datoriele lui politice generale au fost în chip sim­ţitor lărgite. Conducătorii acestui partid primesc din diferite părţi, chiar şi de la Românii din Ungaria propuneri, ca să se creeze o bază comună pentru lupta de câştigarea drepturilor naţionale inlăuntrul întregei '­monarchic De aceea s’a propus în timpul din urmă planul de a înte­meia o Ligă a naţionalităţilor asuprite din monarchie, care să deschidă după un plan comun lupta pentru realizarea practică a egalei îndreptăţiri a tuturor naţionalităţi­lor prin toate mijloacele legale. Poporul ceh e în adevăr şi hotărît a lua rolul de conducător ce li se oferă; el îşi va şi lărgi in cel mai scurt timp programul său de acţiune ast­fel, ca să pretindă nu numai pentru ţările coroanei boeme recunoaşterea dreptului de stat boem, dar să realizeze o autonomie şi pentru toate cele-I’alte po­poare ale monarchiei : pentru Slovaci, Ru­teni, Croaţi, Sloveni, Sârbi, Dalmatini, Ita­lieni şi Români. După dispoziţiunile care există acum şi din­coace şi din­colo de Leitha, e nevoie numai de un apel al Cehi­lor şi coaliţiunea naţionalităţilor va fi un fapt realizat­. „Scopul comun s’ar lăsa să fie semnalat cam în următorul chip . In locul actualu­­lului stat îndouit va trebui să vină o con­­federaţiune de state, cam sub numirea de Statele unite ale Austriei. Fie­care din aceste state va obţine în administraţiune, in finanţe, în justiţie şi în afacerile sale culturale autonomie deplină. Armata ar rămânea afacere comună, dar va trebui ca limba armatei să corespundă peste tot lo­cul cu limba ţărei, iar corpul ofiţeresc să fie luat din populaţiunea indigenă. Deosi­­birea dintre statul confederat austriac şi dintre imperiul german ar consista, că în cel d’Intein ţările ar fi ţinute la un loc prin aceiaşi casă domnitoare, pe cănd în cel d’al douilea ele sunt legate prin aceia­şi limbă şi rasă. In Austria însă federa­lismul ar ieşi mai pronunţat la iveală, de­oare­ce aci nu şi-a asigurat un singur stat o supremaţie absolută asupra celor­l’alte, ca Prusia în imperiul german. Represen­­taţiunea comună a statelor, care ar pu­tea să fie după modelul representaţiunei nordamericane, va avea înainte de toate datoria de a veghia neatingerea strictă a tuturor drepturilor fundamentale naţionale ale fie­cărui stat. Formularea precisă a a­­cestui program va trebui s’o facă o con­ferinţă a naţionalităţilor, ce se va întruni în curând; ea va numi un comitet executiv compus din membrii tuturor naţionalităţi­lor participante, care comitet va lua con­­conducerea Ligei. Acţiunea de căpetenie a Ligei va consta de a înlesni în toate ţă­rile de coroană organizarea­ de partide po­porale radicale şi autonome după mode­lul partidului Cehilor tineri. La Slavii din Austria lucrul nu va fi greu­ şi de­oare­ce chiar şi antisemiţii germani nu privesc cu duşmănie acest program, alegerile viitoare, dacă în acest răstimp se va lucra cu inimă după planul hotărît,vor da o majoritate­ f­­­deralistă. In acelaşi timp comitetul execu­tiv va îngriji ca şi naţionalităţile din Un­garia să ia parte la alegeri, şi, de­şi din cauza deosebirei dreptului de vot, ele vor avea prea puţină probabilitate de victorie, totuşi campania electorală va servi la agi­tarea şi organizarea mas­elor poporului, şi dacă apoi fie­care naţionalitate nemaghiară ar trimite numai două sau trei deputaţi în Reichstagul din Buda-Pesta, va fi şi a­­ceasta de­o­cam­dată destul, pentru a da ideei de federaţiune şi în jumătatea estică a monarchiei o expresiune destul de tare.* Şi mai departe declară d. Gregr: „Dacă ne angajăm puterile noastre pentru executarea acestui program, o facem, fiind­că ştim, că prin aceasta noi facem mult mai mult pen­tru susţinerea monarchiei austriace, de­cât toţi acei patrioţi care poartă m­ereu pe bu­zele lor binele statului, dar cam­ prin po­litica lor oarbă şi strimtă de interese, des­fac legăturile interne ale imperiului. Noi voim să creăm un puternic stat din mo­narchia noastră, şi înainte de toate voim să turnăm în popoarele ei din nou­ înţe­lesul pentru susţinerea ei. Şi o asemenea politică o putem împăca foarte bine cu sim­patiile noastre pentru Rusia. Numai când o dată Slavii din monarchia habsburgică se vor fi dezvoltat în corpuri de stat şi de popoare pline de viaţă, numai atunci va fi înlăturat ori­ce motiv de relaţiuni duş­mane între Austria şi Rusia. Astăzi Rusia, ca conducătoarea slavismului, e îndatorată a lua o poziţiune opusă atât guvernului austriac, cât şi celui maghiar , fiind­că aci li s’a răpit drepturile fundamentale naţio­nale în parte sau peste tot a două­zeci de milioane de Slavi.* „Dar cu toată această convingere, Cehii sunt duşmanii ori­cărei centralizări a Sla­vilor. Recunoaştem poporului rusesc, ca cel mai puternic membru al familiei slave, dreptul de a purta oare­care rol de con­ducător , dar noi dorim în toate împrejură­rile organizaţiunea autonomă de stat pen­tru fie­care naţionalitate slavă. Panslavişti suntem numai ca reprezentanţi ai solida­rităţii slave, dar tot­odată suntem şi apă­rătorii cei mai hotărâţi ai sistemului fe­deralist, care garantează în toate direcţiu­nile fie­cârei naţionalităţi individualitatea sa. De aceea ca buni Slavi putem între­ţine prietenie cu fraţii noştri ruşi şi în a­­celaşi timp a conlucra la reconstruirea mo­narchiei habsburgice.* Nota redacţiunei Kreuzzeitung E lucru de sine de înţeles, ca Cehii tineri, după complectul fiasco, pe care l’au suferit în campania parlamentară trecută, să caute un alt program de acţiune, şi nu să poate tă­gădui, că, atacând dualizmul, ei pun de­getul pe punctul vulnerabil în transfor­marea formei de stat a monarhiei habs­burgice. Totuşi nu credem în posibilitatea realizării ideilor dezvoltate de d-nii Schnei­der şi Gregr. Coroana nu va consimţi la aceasta; contra coroanei însă ele însem­nează revoluţiune. Să aşteptăm, dacă noul program va ajunge la desluşiri în adevăr serioase acum cu ocaziunea excursiuneî an­tisemiţilor la Praga şi ce hotărîri vor da la iveală eventualele desbateri. L­AP­T­A Francezi­ şi Ruşii Este ştiut că nici un popor nu se entu­­siasmează aşa de repede ca cel francez. La nici o naţiune nu se cheltueşte atâta muncă pentru cele mai mici lucruri, nicăeri en­tuziasmul nu se manifestă până şi în cele mai mici acte ale vieţei ca la francezi. Evenimentele cele mai neînsemnate, ac­tele cele mai inofensive iau proporţii colo­sale la acest popor eminamente entusiast, foarte gălăgios. Un cuvânt, spus cine ştie cum, în ce moment de agitaţie, este imediat transfor­mat în cuvânt genial, în cuvânt de ordine şi purtat din gură în gură, devine un pro­gram, un motiv de agitaţie etc. Un B­ulanger, nu se poate naşte la nici un popor. Numai la francezi un discurs in care revanşa este cântată poate ameţi spi­ritele, poate face dintr’un om de a doua mână, un erou, un ideal, un dictator. Şi nicăeri nu să simte zilnic nevoe de a­­gitaţie, ca în Franţa. Bulangismul înmormântat să născu ime­diat rusismul. De când admiralul Gervais a avut această strălucită primire la Petersburg francezii nu mai vorbesc de­cât de ruşi. Rusismul e la modă, şi din cel mai somptuos palat, până în cea din urmă cârciumă nu es de­cât laude, semne de simpatii, urări la a­­dresa ruşilor. „Marşul Boulanger" e înlocuit prin „mar­şul Ţarului* Pólus, vestitul şansonetist Po­­lus, nu mai face turul Franţei înconjurat de ovaţiuni cântând „marşul Boulanger* Pólus cântă acum în loc de „En revenant de la revue“ imnul Boje Taria hrama. Şi aceleaşi ovaţii entusiaste, aceleaşi u­­rale nesfârşite urmăresc în toată Franţa pe fericitul cântăreţ care ştie, dacă nu se mo­nopolizeze ovaţiunile oamenilor dar cel puţin împarte succesul cu toţi cei pe cari Franţa entusiastă îi ridică în momentele ei de ex­pansiune. Toate fabricele, toţi industriaşii, cam­ până acum un an, doi, să întreceau să scoată : pălării a la Boulanger; ghete Boulanger; stofe Boulanger; tabachere, ţigarete, cuţite, furculiţe, ace, cravate, batiste, ciorapi etc. Boulanger, azi ornează vitrinele tutulor ma­gazinelor cu obiecte purtând pecetia de franco-ruse. Franco-rus este la modă. Nimic ce nu poartă această etichetă nu e la modă. Franco-rusismul a copleşit totul. Imnul ţarului să cântă peste tot. Flaş­netele şi aristoanele te asurzesc cu : Boje- Taria hrania. In toate cafenelele, Cafeurile-Chantante şi restaurantele lunete de aplauze, de Vive la Russie! însoţesc acest cântec, pentru care francezii fac mai mult scandal ca pen­tru marseillieza. Cocotele tot­dea­una în curent cu moda si-au garnisit deja toate rochiile cu pan­­glice reprezentând tricolorul rusesc, iar bir­jarii port cocarde cu acelaşi tricolor. Şapca muscălească este ultima modă, iuftul rusesc miroase peste tot. Port-taba­­curi, port-ţigarete, pungile de tot soiul şi tot ce să lucrează în piele trebue să mi­roase a piele rusească. Parfumorii să întrec a da la lumină par­­fumuri cu acest miros. Franţa întreagă miroase a toval. Scri­itorii şi ei trebuesc să intre în modă. Romanuri cu subiecte ruseşti sunt subt teascuri. Fedora ţine rangul întâi şi în re­pertoriul teatrelor şi alte piese reprezen­tând splendorile ruseşti, s’au prezintat comi­tetelor teatrale. Acum francezii cer ca vârful cupolei tur­nului Eiffel să fie acoperit cu o mare şapcă rusească de oţel, iar monumentele publice să fie încinse cu tricolorul rus. Pentru ca să se vază şi mai bine până unde merge adoraţia francezilor pentru ruşi vom spune următorul fapt petrecut la Paris. Intr’unul din restaurante mai mulți fra­­cezi stau la o masă și beau. O fată care servea, aduce supa pe care o comandase unul din comeseni, dar din greşală varsă puţină supă pe umărul unuia dintre cei de la mesă. Să protestă cu zgomot. Fata timidă spune: — Ce n’est rien monsieur, ca s­lave. — A I respund în cor francezii, ca slave! Şi imediat cu toţii în picioare, cu cape­tele descoperite, cânt în cor cu solemni­tate: „Boje, Tană hrania. T. «tagiam O&tasioi ila jad (Urmare) Iată cum se petrec lucrurile vara, când se înbolnăveşte un copil sail cine­va, sau se află in pădure, sau la vite, sau acasă singur căci părinţii lucrează şi vara şi iearna în păduri depărtate la butuci (plutăriea) dacă vine unul din părinţi sara acasă îl mai lasă până a doua zi apoi o zi îi aplică tratamentul de casă a babei X sau Y a treia zi când boala e avansată, cheamă preotul să -l grijească, apoi cheamă şi doc­torul, ca să vie de acasă până la primărie face o distanţă de 3—4 ceasuri din cătun, acolo ori găseşte ori nu găseşte pe cine­va ca de obicei­ să trimete după doctor la reşedinţă sau se ia informaţiuni unde se află altă distanţă de 3—4 ceasuri, după ce­­ face cunoscut, doctorul n’are trăsură sau cal în acel moment, trece o zi să caute apoi face și drumul alte 3—4 ceasuri până la casa bolnavului, când ajunge ori­ce in­­tervenire e de prisos, căci boala e avansată. In timpul când a intrat în sat mai cu seamă în timpul acestei epidemii eşti ob­servat de la distanţă şi vezi femeile câte 3—4 cu copii mari, alţii tupilaţi în tufi­şuri alţii fugind prin hugeaguri (pădure măruntă) până ce ajung în pădure care e la spatele casei lor, ajuns la casa destinată găseşti 1, 2 sau 3 copii în acelaşi timp bolnavi aşezaţi fie pe câte o prispă fie pe un ţol sau fie pe pămîntul gol, iar în casă toate hainele şi ţoalele, ascunse sau duse infec­tate de boală la alte case, ştiind că doc­torul are să le caute să le desinfecteze, să le opărească sau o parte proaste pe care scade bolnavul le arde. Iată dar primul mijloc de propagarea boalei. Acum ce se petrece cu aplicarea trata­mentului, când te apropii de bolnav, mai ales copii de la 2—14 ani, o spaimă, un sbearăt cu un plâns spasmotic îi cuprinde, iar când te încerci a-i căuta cu rugăminte dându-le obiecte de distracţie şi gologani e ceva şi mai penibil căci sunt înfricoşaţi de mumele lor că doctorul e ceva oribil că ele împreună cu copii au credinţa că doctorii au venit să omoare oamenii şi cu deosebire copiii; dar ca să-i cauţi un gât sau să-i pensulezi în gât aceasta este peste putinţă şi dacă te încerci insistând apoi a­­pare unul din părinţi sau vecini şi începe a te înjura cu cuvinte necuviincioase stri­gând să-i laşi copii în pace, că Dumnezeu­ a trimes boala ca să-i pedepsească, iar dacă cauţi cât de puţin să le vii în ajutor să mai insişti la toporul te ameninţă şi te alungă că te taie, cazuri autentice, unul întâmplat d-luî dr. Lazăr în comuna Borca care a scăpat cu viaţă cerându-le ertare ca la nişte sălbatici, iar alt caz identic întâmplat mie în ziua de 4 Iulie a. c. în cătuna Fraseu comuna, Acadeiu la casa lo­cuitorului Toader Tufan în care caz aju­torul de primar şi vătăşelul era o faţă pri­­vindu-te cu indiferenţă iar dacă le ceri să facă us de autoritate, să -ţi dea concursul zice „da nu sunt aici cu d-ta, dar eu nu mă voiu pune cu locuitorii în ceartă şi bă­taie pentru boala trimisă de Dumnezeu­, şi că eu am nevoe de locuitori că mai vin alegerile la primărie şi că rămân cu ei să traesc în sat şi d-ta te duci din comună mâine.* iată ce va să zică lipsă de auto­ritate ce trebue să aibă asupra locuitoru­lui, însă ori­care ar fi cauza aceşti in­divizi sălbateci mai ales copii nu se lasă să li aplici tratamentul, iar cei mai mari ascund doctoriile şi nu aplică nimic din ceea ce recomandaţi, chiar în cazul când ai reuşit la prima visită aţi aplica odată tratamentul, dai instrucţii şi laşi medica­mente ca să urmeze ei în lipsă, atât bol­navul cât şi familia lui nu mai pune mâna pe nici o doctorie, asvârlindu-le sau ascun­­zându-le şi bolnavilor le face băi de apă rece băgându-i în apa Bistriţei fără nici o jenă nici de autoritate nici de medic. Ga­suri întâmplate în cătuna Frasinul şi Po­­eana Gâştei comuna Mazeiu, ambii bolnavi au sucombat un interval de o oră de la baie, iată ce va să zică lipsa de educa­­ţiune medicală, căci locuitorii, cu atât mai mult femeile şi copiii, nu numai nu sunt de­prinşi a auzi de doctor dar nici­odată nu l’a văzut până cu această ocazie de epide­mie. După aplicarea acestui tratament— dacă se poate numi ast­fel—trebue să iso­­leze casa şi pe cei sănătoşi ca măsură sani­tară să nu fie în contact, în acest caz autorităţile cu ordinele autorităţilor ad­ministrative superioare îţi pune la dis­­poziţie să facă de gardă miliţieni tot dintre locuitorii acesta e dator să stea 24 de care, a doua zi vine altul, a treia zi altul şi tot aşa până ce să tranşează cazul, dar nimeni nu voeşte să ţină socoteală că acel miliţian care a făcut de gardă s’a dus acasă a luat şi (morbul) microbul angineî cu el şi a infectat familia lui, în cât de la un bolnav, pleacă cinci şase miliţieni cari au copii, să duc a­casă şi îmbolnăveşte alte 5, 6 familii, ast-fel s’a procedat de la ivi­rea boalei şi să procedează şi astăzi ; pe lângă acestea nu să mai ţine socoteală că acel miliţian n’are de mâncare cu el şi ’i serveşte tot familia bolnavului, dar această gardă numai de nume să poate servi căci acel miliţian sau e cumnat sau e naş, dar mai tot d’auna e cumătru sau alte inte­rese îl leagă cu familia bolnavului şi pen­tru aceste motive permite ori cui să vie la bolnav sau să iasă ca cum n’ar exista pa­ză ; iată dar un alt mijloc mai sigur de propagarea boalei protejat de legea poliţiei sanitare. In acest scop pentru isolare şi aplicarea tra­tamentului bolnav e de mare utilitate soldaţii sanitari şi armata permanentă să nu fie din prejurul localităţei infectate, iar primarii să fie cu autoritate, toţi străini de localitatea unde există boala, căci numai cu ast­fel de neglijenţă şi lipsă de măsuri sanitare să explică existenţa acestei epidemii de 10—15 ani în toată plasa Muntele, dată foarte si­gură după cum voi­ proba-o prin acte ce se găsesc la autorităţile din acest judeţ; astă­zi această boală nu mai este o epide­mie ci este o endemie de la Dorna la Făl­ticeni şi Peatra, şi pericolul va deveni din ce în ce mai mare schimbându-se dintr’o epidemie într’alta începând a fi victime şi oameni maturi după cum am avut ocasiune să constat câte­va caşuri în comuna Broş­­tenî şi Mădelfi în acest din urmă timp şi după cum mi-a­ spus medicul plăşeî Muntele din judeţu Neamţu care aui avut victime de 40—50 ani. Iată câte­va exemple cum se aplica mă­surile sanitare, după mai multe reclama­­ţiuni arătate sub-prefecturei care de alt­fel a ţinut socoteală şi de ordinele pre­fecturei scrise cari au chemat pe primari şi notari le- a dat ordine înscrise şi ver­bale ameninţându-l cu darea în judecată, dar toate acestea sunt în aparenţă căci de fapt lucrurile se petrec cu totul altfel, căci sub-prefectul nu s’a arătat în timp de 30 zile in plasă şi nu ştie ce să petrece cu Epidemia. Primul caz. In comuna Broşteni comuna Lungeni la o femee văduvă să îmbolnăvesc doi copii de angină din patru ce are, unul moare, cel alt a putut resista mai mult cu ajutorul tratamentului medical, cei­l­alţî doi copii să isolează la o casă vecină, iso­lare ce se făcea cu un miliţian şi pentru cel ce întră în convalescenţă şi pentru cei sănătoşi, care miliţian a fost ţinut 3 zile fără mâncare şi ii dădea tot văduva, după aceste zile, când al doilea copil era prima zi de convalescenţă miliţianul a părăsit casa cu drept cuvânt, căci în loc de 24 care a făcut 3 zile şi fără ca primăria să pue al­tul pentru 5, 6 zile până la însănătoşarea relativă de­şi am atras atenţiunea în fie­care zi a ajutorului de primar. (Va urma). Ecourile zilei Din Capitală Timpul află că o societate olandeză a făcut guvernului român nişte propuneri foarte importante în privinţa Deltei de la gurele Dunării. Această societate a propus să desece cu cheltuiala sa, bălţile şi mlaştinele din in­sula Sf. George şi să le transforme în te­ren cultivabil şi productiv. In schimb, so­cietatea pretinde să ibă folosinţa terenului pe care il va deseca pe timp de 99 ani. Desecarea Deltei, are o întindere de vreo 200.000 de hectare, ar costa mai multe zecimi de milioane. Cu ocazia anchetei făcută în satul Chiajna, atât magistraţii cât si cele­l’alte persoane au fost surprinse intr’un mod neplăcut de a vedea un sat compus esclusiv din Bul­gari­a căror femei şi copii nu vorbesc de loc româneşte. In cercurile militare se vorbeşte mul­că inspeectoratul cavaleriei se va încre­­dinţa d-luî general M. Vlădescu, fost mi­nistru de rezbel. Se zice că d. Colonel Răsu­ se va re­trage la 1 Septembre din funcţiunea de prefect al poliţiei Capitalei, şi se va reîn­toarce la regiment. In sala Ateneului vechiu, care se recon­­struesce acuma prefacându-se un teatru, se vor da, în sezonul de iarnă, reprezentaţiuni de operă şi operetă românească. Direcţiunea acestei trupe se zică că o va avea d. Gh. Ştefănescu, cunoscutul Maes­tru de muzică. Alaltă­ieri a evadat din garda pieţei ser­gentul Mierloiu din pag. 30 dorobanţi, acu­zat de insubordonanţă şi abuz de încre­dere. Acest sergent s’a evadat de sub escortă, în momentul când era din închisoare şi tre­buia să fie adus la Consiliul de război şi spre a fi judecat. Procesul său a fost amânat. Din Districte Un dar însemnat Ni se scrie din Văleni, judeţul Olt, că d. C. Colibăşanu, fost prefect şi proprietar în acea comună la 1 iulie a. c. a pus piatra fundamentală a unui pod peste valea „Căl­­măţuiului“. Acest pod se construeşte din cheltuielile proprii ale d-lui Colibăşanu şi costă aproa­pe 40.000 lei. Podul are o lungime de 100 metri şi se zideşte din cărămidă cimentată între comunele rurale Văleni şi Şerbăneşti. Actul generos al d-luî Colibăşanu este mult mai elocinte, de­cât ori­ce laudă ce i s’ar aduce. Torpilă rătăcită La exerciţiile ce se faceau mai în zilele trecute de torpilori, o torpilă seacă a ră­tăcit şi până astă­zî încă nu s’a găsit. Se zice că costa 12.000 lei. Sursa mare de petroleu Cetim în „Democratul“ din Ploieşti: La Câmpina pe proprietatea decedatului Dimi­­trie Hernia, de unde se ştie că se produc mari cantităţi de păcură-ţiţeii din puţu­rile după ambele părţi , una a rîului Pra­hova şi alta a rîului Doftana , iar mai a­ les din partea Doftanei; acum putem zice că acolo suntem ca şi în America, ca şi la Baku în Rusia, cu o sursă peste care s’a dat prin perforarea unui nou­ puţ de sistem American. Este aproape o lună, de când ţişneşte într’una petroleul din acest nou puţ, mer­gând tubul de la faţa terenului în sus până la o înălţime ca de 14 metri şi de acolo curgând în jos in reservoriile prin care se conduce şi care dacă nu s’ar încărca con­­tiaua pentru export, n’ar mai putea să’l încapă toate reservoriile ce se construesc mereu şi ar urma să curgă pe Doftana. In fine, calitatea şi cantitatea ce se pro­duce este foarte mare şi ţine de mult, aşa cum nici un puţ în ţara noastră n’a pro­dus până acum ca acesta , căci, acela de la Drăgăneasa, de acum câţî­va ani, al d-lui Iorgu Gr. Cantacuzino, a ţinut puţin timp şi apoi a rămas scurs cu totul. Vom vedea cât timp va ţine şi acesta şi cum va rămânea in urmă după mutarea scurgere!. Din Streinătate Pregătirile Rusiei Times anunţă : După relaţiunile oficiale din Petersburg guvernul rusesc a dat or­din ca toate magaziile militare din Polonia, Litvania şi Basarabia să fie numai de cât umplute de cereale. Autorităţile militare, ele însăşi mărturi­sesc, că până acum n’au primit"ordin atât de formal și de urgent pentru umplerea magazielor. Rusia în contra străinilor Novoie Vremia anunţă că un proiect de lege se va presenta consiliului imperiului, care stabileşte restricţiuni colonizării străine. Străinii nu vor putea să se stabilească afară din oraşe nici să cumpere, sau să ia în arendă bunuri imobile. Legea cea nouă va avea un efect retroactiv. In câte­va ți­nuturi, dintre cari Wolhynia, imobilele vor putea fi expropiate eventual. Sănătatea lui Wilhelm Times anunţă, că profesorul universitar german, doctorul Esmarck a declarat unui redactor al său, că împăratul Wilhelm este foarte iritat de invenţiunile ziarelor fran­ceze privitoare la starea sănătăţei sale. împăratul nu vrea să desmintă aceste svonuri, pentru că publicul cel mare ar fi înclinat atunci să crează chiar contrarul, de­oare­ce invenţiunile date cu o siguranță impertinentă sunt mult mai interesante de­cât adevărul. Renan și frizerul Renan a locuit mult timp în str. Bourou din Paris. Peste drum de locuința lui un bărbier ’şi-a deschis prăvălia sa. Intr’o zi Renan s’a dus la frezer să se radă; imediat ce bărbierul a recunoscut pe celebrul său oaspete, l’a rugat să-i spună o aforismă bună pe care ar putea s’o scrie pe firma sa. Renan s’a gândit câte­va secunde, apoi a scos din buzunarul său o carte de vizită, pe care a scris următoarele : „Rad repede și știu să tac“. Aceste cuvinte se află și a­­cum pe firma acelei bărbierii. --------------—OES®JS •£-.------------■— INFORMAŢIUNÎ Din Monitorul oficial, Sănătatea M. S. Reginei nu s’a îmbunătăţit zilele acestea. Slăbiciunea­, însoţită de o stare fe­brilă, urmează a fi mare. Augusta suverană este silită a sta în pat. * D. Ilarie auzind alaltăeri seară că a doua zi va fi un consiliu de mi­niştri a şters’o la Lacul­ Sărat. D. Ilarie s’a hotărât să nu mai ia parte la nici un consiliu de miniș­tri până la întoarcerea d-luî Ver­­nescu din străinătate. * D. Ienăchiță Văcărescu^ a primit însciințare că este pus în disponibi­litate. In locul seci, precum am spus, se va duce ministru la Roma, d. C. Exarcu. D. Al. Lahovari va lua peste cât­va timp ministerul afacerilor străine. „ Din cele 11 buletine anulate la a­­legerea de la Piatra N., 6 au fost ale d-luî Gr. Cozadini și 5 ale d-luî Gh. Isăcescu. Reuşita d-luî Gr. Cozadini la vii­toarea alegere este sigură. Din sorginte positivă aflăm că Re­gele va vizita luna viitoare maî multe oraşe din Moldova, unde va inspecta trupele. Se zice că cu aceasta ocasiune Re­gele va alege un loc, pentru con­struirea unui palat principelui Fer­dinand.­­ Erî după ameazî s’a ţinut la mi­nisterul de interne un consiliu de miniştrii sub preşedinţa generalului Florescu. m A r A . 4-

Next