Lupta, august 1891 (Anul 8, nr. 1476-1500)
1891-08-14 / nr. 1486
-------occoo------ fel şcoala pregătitoare pentru ideia Unei Austrie mari, care îşi va găsi prefecţiunea sa în împăcarea şi înţelegerea popoarelor creştine din Europa sudică". D. dr. Julius Gregr declară in două convorbiri ale colaboratorului nostru între altele următoarele : .Partidului cehilor tineri ’l-a căzut în urma ultimei învingeri electorale şi în urma succesului expoziţiunei boeme rolul conducător între popoarele slave ale Austriei şi Ungariei, şi prin acest fapt datoriele lui politice generale au fost în chip simţitor lărgite. Conducătorii acestui partid primesc din diferite părţi, chiar şi de la Românii din Ungaria propuneri, ca să se creeze o bază comună pentru lupta de câştigarea drepturilor naţionale inlăuntrul întregei 'monarchic De aceea s’a propus în timpul din urmă planul de a întemeia o Ligă a naţionalităţilor asuprite din monarchie, care să deschidă după un plan comun lupta pentru realizarea practică a egalei îndreptăţiri a tuturor naţionalităţilor prin toate mijloacele legale. Poporul ceh e în adevăr şi hotărît a lua rolul de conducător ce li se oferă; el îşi va şi lărgi in cel mai scurt timp programul său de acţiune astfel, ca să pretindă nu numai pentru ţările coroanei boeme recunoaşterea dreptului de stat boem, dar să realizeze o autonomie şi pentru toate cele-I’alte popoare ale monarchiei : pentru Slovaci, Ruteni, Croaţi, Sloveni, Sârbi, Dalmatini, Italieni şi Români. După dispoziţiunile care există acum şi dincoace şi dincolo de Leitha, e nevoie numai de un apel al Cehilor şi coaliţiunea naţionalităţilor va fi un fapt realizat. „Scopul comun s’ar lăsa să fie semnalat cam în următorul chip . In locul actualulului stat îndouit va trebui să vină o confederaţiune de state, cam sub numirea de Statele unite ale Austriei. Fiecare din aceste state va obţine în administraţiune, in finanţe, în justiţie şi în afacerile sale culturale autonomie deplină. Armata ar rămânea afacere comună, dar va trebui ca limba armatei să corespundă peste tot locul cu limba ţărei, iar corpul ofiţeresc să fie luat din populaţiunea indigenă. Deosibirea dintre statul confederat austriac şi dintre imperiul german ar consista, că în cel d’Intein ţările ar fi ţinute la un loc prin aceiaşi casă domnitoare, pe cănd în cel d’al douilea ele sunt legate prin aceiaşi limbă şi rasă. In Austria însă federalismul ar ieşi mai pronunţat la iveală, deoarece aci nu şi-a asigurat un singur stat o supremaţie absolută asupra celorl’alte, ca Prusia în imperiul german. Representaţiunea comună a statelor, care ar putea să fie după modelul representaţiunei nordamericane, va avea înainte de toate datoria de a veghia neatingerea strictă a tuturor drepturilor fundamentale naţionale ale fiecărui stat. Formularea precisă a acestui program va trebui s’o facă o conferinţă a naţionalităţilor, ce se va întruni în curând; ea va numi un comitet executiv compus din membrii tuturor naţionalităţilor participante, care comitet va lua conconducerea Ligei. Acţiunea de căpetenie a Ligei va consta de a înlesni în toate ţările de coroană organizarea de partide poporale radicale şi autonome după modelul partidului Cehilor tineri. La Slavii din Austria lucrul nu va fi greu şi deoarece chiar şi antisemiţii germani nu privesc cu duşmănie acest program, alegerile viitoare, dacă în acest răstimp se va lucra cu inimă după planul hotărît,vor da o majoritate fderalistă. In acelaşi timp comitetul executiv va îngriji ca şi naţionalităţile din Ungaria să ia parte la alegeri, şi, deşi din cauza deosebirei dreptului de vot, ele vor avea prea puţină probabilitate de victorie, totuşi campania electorală va servi la agitarea şi organizarea maselor poporului, şi dacă apoi fiecare naţionalitate nemaghiară ar trimite numai două sau trei deputaţi în Reichstagul din Buda-Pesta, va fi şi aceasta deocamdată destul, pentru a da ideei de federaţiune şi în jumătatea estică a monarchiei o expresiune destul de tare.* Şi mai departe declară d. Gregr: „Dacă ne angajăm puterile noastre pentru executarea acestui program, o facem, fiindcă ştim, că prin aceasta noi facem mult mai mult pentru susţinerea monarchiei austriace, decât toţi acei patrioţi care poartă mereu pe buzele lor binele statului, dar cam prin politica lor oarbă şi strimtă de interese, desfac legăturile interne ale imperiului. Noi voim să creăm un puternic stat din monarchia noastră, şi înainte de toate voim să turnăm în popoarele ei din nou înţelesul pentru susţinerea ei. Şi o asemenea politică o putem împăca foarte bine cu simpatiile noastre pentru Rusia. Numai când o dată Slavii din monarchia habsburgică se vor fi dezvoltat în corpuri de stat şi de popoare pline de viaţă, numai atunci va fi înlăturat orice motiv de relaţiuni duşmane între Austria şi Rusia. Astăzi Rusia, ca conducătoarea slavismului, e îndatorată a lua o poziţiune opusă atât guvernului austriac, cât şi celui maghiar , fiindcă aci li s’a răpit drepturile fundamentale naţionale în parte sau peste tot a douăzeci de milioane de Slavi.* „Dar cu toată această convingere, Cehii sunt duşmanii oricărei centralizări a Slavilor. Recunoaştem poporului rusesc, ca cel mai puternic membru al familiei slave, dreptul de a purta oarecare rol de conducător , dar noi dorim în toate împrejurările organizaţiunea autonomă de stat pentru fiecare naţionalitate slavă. Panslavişti suntem numai ca reprezentanţi ai solidarităţii slave, dar totodată suntem şi apărătorii cei mai hotărâţi ai sistemului federalist, care garantează în toate direcţiunile fiecârei naţionalităţi individualitatea sa. De aceea ca buni Slavi putem întreţine prietenie cu fraţii noştri ruşi şi în acelaşi timp a conlucra la reconstruirea monarchiei habsburgice.* Nota redacţiunei Kreuzzeitung E lucru de sine de înţeles, ca Cehii tineri, după complectul fiasco, pe care l’au suferit în campania parlamentară trecută, să caute un alt program de acţiune, şi nu să poate tăgădui, că, atacând dualizmul, ei pun degetul pe punctul vulnerabil în transformarea formei de stat a monarhiei habsburgice. Totuşi nu credem în posibilitatea realizării ideilor dezvoltate de d-nii Schneider şi Gregr. Coroana nu va consimţi la aceasta; contra coroanei însă ele însemnează revoluţiune. Să aşteptăm, dacă noul program va ajunge la desluşiri în adevăr serioase acum cu ocaziunea excursiuneî antisemiţilor la Praga şi ce hotărîri vor da la iveală eventualele desbateri. LAPTA Francezi şi Ruşii Este ştiut că nici un popor nu se entusiasmează aşa de repede ca cel francez. La nici o naţiune nu se cheltueşte atâta muncă pentru cele mai mici lucruri, nicăeri entuziasmul nu se manifestă până şi în cele mai mici acte ale vieţei ca la francezi. Evenimentele cele mai neînsemnate, actele cele mai inofensive iau proporţii colosale la acest popor eminamente entusiast, foarte gălăgios. Un cuvânt, spus cine ştie cum, în ce moment de agitaţie, este imediat transformat în cuvânt genial, în cuvânt de ordine şi purtat din gură în gură, devine un program, un motiv de agitaţie etc. Un Bulanger, nu se poate naşte la nici un popor. Numai la francezi un discurs in care revanşa este cântată poate ameţi spiritele, poate face dintr’un om de a doua mână, un erou, un ideal, un dictator. Şi nicăeri nu să simte zilnic nevoe de agitaţie, ca în Franţa. Bulangismul înmormântat să născu imediat rusismul. De când admiralul Gervais a avut această strălucită primire la Petersburg francezii nu mai vorbesc decât de ruşi. Rusismul e la modă, şi din cel mai somptuos palat, până în cea din urmă cârciumă nu es decât laude, semne de simpatii, urări la adresa ruşilor. „Marşul Boulanger" e înlocuit prin „marşul Ţarului* Pólus, vestitul şansonetist Polus, nu mai face turul Franţei înconjurat de ovaţiuni cântând „marşul Boulanger* Pólus cântă acum în loc de „En revenant de la revue“ imnul Boje Taria hrama. Şi aceleaşi ovaţii entusiaste, aceleaşi urale nesfârşite urmăresc în toată Franţa pe fericitul cântăreţ care ştie, dacă nu se monopolizeze ovaţiunile oamenilor dar cel puţin împarte succesul cu toţi cei pe cari Franţa entusiastă îi ridică în momentele ei de expansiune. Toate fabricele, toţi industriaşii, cam până acum un an, doi, să întreceau să scoată : pălării a la Boulanger; ghete Boulanger; stofe Boulanger; tabachere, ţigarete, cuţite, furculiţe, ace, cravate, batiste, ciorapi etc. Boulanger, azi ornează vitrinele tutulor magazinelor cu obiecte purtând pecetia de franco-ruse. Franco-rus este la modă. Nimic ce nu poartă această etichetă nu e la modă. Franco-rusismul a copleşit totul. Imnul ţarului să cântă peste tot. Flaşnetele şi aristoanele te asurzesc cu : Boje- Taria hrania. In toate cafenelele, Cafeurile-Chantante şi restaurantele lunete de aplauze, de Vive la Russie! însoţesc acest cântec, pentru care francezii fac mai mult scandal ca pentru marseillieza. Cocotele totdeauna în curent cu moda si-au garnisit deja toate rochiile cu panglice reprezentând tricolorul rusesc, iar birjarii port cocarde cu acelaşi tricolor. Şapca muscălească este ultima modă, iuftul rusesc miroase peste tot. Port-tabacuri, port-ţigarete, pungile de tot soiul şi tot ce să lucrează în piele trebue să miroase a piele rusească. Parfumorii să întrec a da la lumină parfumuri cu acest miros. Franţa întreagă miroase a toval. Scriitorii şi ei trebuesc să intre în modă. Romanuri cu subiecte ruseşti sunt subt teascuri. Fedora ţine rangul întâi şi în repertoriul teatrelor şi alte piese reprezentând splendorile ruseşti, s’au prezintat comitetelor teatrale. Acum francezii cer ca vârful cupolei turnului Eiffel să fie acoperit cu o mare şapcă rusească de oţel, iar monumentele publice să fie încinse cu tricolorul rus. Pentru ca să se vază şi mai bine până unde merge adoraţia francezilor pentru ruşi vom spune următorul fapt petrecut la Paris. Intr’unul din restaurante mai mulți fracezi stau la o masă și beau. O fată care servea, aduce supa pe care o comandase unul din comeseni, dar din greşală varsă puţină supă pe umărul unuia dintre cei de la mesă. Să protestă cu zgomot. Fata timidă spune: — Ce n’est rien monsieur, ca slave. — A I respund în cor francezii, ca slave! Şi imediat cu toţii în picioare, cu capetele descoperite, cânt în cor cu solemnitate: „Boje, Tană hrania. T. «tagiam O&tasioi ila jad (Urmare) Iată cum se petrec lucrurile vara, când se înbolnăveşte un copil sail cineva, sau se află in pădure, sau la vite, sau acasă singur căci părinţii lucrează şi vara şi iearna în păduri depărtate la butuci (plutăriea) dacă vine unul din părinţi sara acasă îl mai lasă până a doua zi apoi o zi îi aplică tratamentul de casă a babei X sau Y a treia zi când boala e avansată, cheamă preotul să -l grijească, apoi cheamă şi doctorul, ca să vie de acasă până la primărie face o distanţă de 3—4 ceasuri din cătun, acolo ori găseşte ori nu găseşte pe cineva ca de obicei să trimete după doctor la reşedinţă sau se ia informaţiuni unde se află altă distanţă de 3—4 ceasuri, după ce face cunoscut, doctorul n’are trăsură sau cal în acel moment, trece o zi să caute apoi face și drumul alte 3—4 ceasuri până la casa bolnavului, când ajunge orice intervenire e de prisos, căci boala e avansată. In timpul când a intrat în sat mai cu seamă în timpul acestei epidemii eşti observat de la distanţă şi vezi femeile câte 3—4 cu copii mari, alţii tupilaţi în tufişuri alţii fugind prin hugeaguri (pădure măruntă) până ce ajung în pădure care e la spatele casei lor, ajuns la casa destinată găseşti 1, 2 sau 3 copii în acelaşi timp bolnavi aşezaţi fie pe câte o prispă fie pe un ţol sau fie pe pămîntul gol, iar în casă toate hainele şi ţoalele, ascunse sau duse infectate de boală la alte case, ştiind că doctorul are să le caute să le desinfecteze, să le opărească sau o parte proaste pe care scade bolnavul le arde. Iată dar primul mijloc de propagarea boalei. Acum ce se petrece cu aplicarea tratamentului, când te apropii de bolnav, mai ales copii de la 2—14 ani, o spaimă, un sbearăt cu un plâns spasmotic îi cuprinde, iar când te încerci a-i căuta cu rugăminte dându-le obiecte de distracţie şi gologani e ceva şi mai penibil căci sunt înfricoşaţi de mumele lor că doctorul e ceva oribil că ele împreună cu copii au credinţa că doctorii au venit să omoare oamenii şi cu deosebire copiii; dar ca să-i cauţi un gât sau să-i pensulezi în gât aceasta este peste putinţă şi dacă te încerci insistând apoi apare unul din părinţi sau vecini şi începe a te înjura cu cuvinte necuviincioase strigând să-i laşi copii în pace, că Dumnezeu a trimes boala ca să-i pedepsească, iar dacă cauţi cât de puţin să le vii în ajutor să mai insişti la toporul te ameninţă şi te alungă că te taie, cazuri autentice, unul întâmplat d-luî dr. Lazăr în comuna Borca care a scăpat cu viaţă cerându-le ertare ca la nişte sălbatici, iar alt caz identic întâmplat mie în ziua de 4 Iulie a. c. în cătuna Fraseu comuna, Acadeiu la casa locuitorului Toader Tufan în care caz ajutorul de primar şi vătăşelul era o faţă privindu-te cu indiferenţă iar dacă le ceri să facă us de autoritate, să -ţi dea concursul zice „da nu sunt aici cu d-ta, dar eu nu mă voiu pune cu locuitorii în ceartă şi bătaie pentru boala trimisă de Dumnezeu, şi că eu am nevoe de locuitori că mai vin alegerile la primărie şi că rămân cu ei să traesc în sat şi d-ta te duci din comună mâine.* iată ce va să zică lipsă de autoritate ce trebue să aibă asupra locuitorului, însă oricare ar fi cauza aceşti indivizi sălbateci mai ales copii nu se lasă să li aplici tratamentul, iar cei mai mari ascund doctoriile şi nu aplică nimic din ceea ce recomandaţi, chiar în cazul când ai reuşit la prima visită aţi aplica odată tratamentul, dai instrucţii şi laşi medicamente ca să urmeze ei în lipsă, atât bolnavul cât şi familia lui nu mai pune mâna pe nici o doctorie, asvârlindu-le sau ascunzându-le şi bolnavilor le face băi de apă rece băgându-i în apa Bistriţei fără nici o jenă nici de autoritate nici de medic. Gasuri întâmplate în cătuna Frasinul şi Poeana Gâştei comuna Mazeiu, ambii bolnavi au sucombat un interval de o oră de la baie, iată ce va să zică lipsa de educaţiune medicală, căci locuitorii, cu atât mai mult femeile şi copiii, nu numai nu sunt deprinşi a auzi de doctor dar niciodată nu l’a văzut până cu această ocazie de epidemie. După aplicarea acestui tratament— dacă se poate numi astfel—trebue să isoleze casa şi pe cei sănătoşi ca măsură sanitară să nu fie în contact, în acest caz autorităţile cu ordinele autorităţilor administrative superioare îţi pune la dispoziţie să facă de gardă miliţieni tot dintre locuitorii acesta e dator să stea 24 de care, a doua zi vine altul, a treia zi altul şi tot aşa până ce să tranşează cazul, dar nimeni nu voeşte să ţină socoteală că acel miliţian care a făcut de gardă s’a dus acasă a luat şi (morbul) microbul angineî cu el şi a infectat familia lui, în cât de la un bolnav, pleacă cinci şase miliţieni cari au copii, să duc acasă şi îmbolnăveşte alte 5, 6 familii, ast-fel s’a procedat de la ivirea boalei şi să procedează şi astăzi ; pe lângă acestea nu să mai ţine socoteală că acel miliţian n’are de mâncare cu el şi ’i serveşte tot familia bolnavului, dar această gardă numai de nume să poate servi căci acel miliţian sau e cumnat sau e naş, dar mai tot d’auna e cumătru sau alte interese îl leagă cu familia bolnavului şi pentru aceste motive permite ori cui să vie la bolnav sau să iasă ca cum n’ar exista pază ; iată dar un alt mijloc mai sigur de propagarea boalei protejat de legea poliţiei sanitare. In acest scop pentru isolare şi aplicarea tratamentului bolnav e de mare utilitate soldaţii sanitari şi armata permanentă să nu fie din prejurul localităţei infectate, iar primarii să fie cu autoritate, toţi străini de localitatea unde există boala, căci numai cu astfel de neglijenţă şi lipsă de măsuri sanitare să explică existenţa acestei epidemii de 10—15 ani în toată plasa Muntele, dată foarte sigură după cum voi proba-o prin acte ce se găsesc la autorităţile din acest judeţ; astăzi această boală nu mai este o epidemie ci este o endemie de la Dorna la Fălticeni şi Peatra, şi pericolul va deveni din ce în ce mai mare schimbându-se dintr’o epidemie într’alta începând a fi victime şi oameni maturi după cum am avut ocasiune să constat câteva caşuri în comuna Broştenî şi Mădelfi în acest din urmă timp şi după cum mi-a spus medicul plăşeî Muntele din judeţu Neamţu care aui avut victime de 40—50 ani. Iată câteva exemple cum se aplica măsurile sanitare, după mai multe reclamaţiuni arătate sub-prefecturei care de altfel a ţinut socoteală şi de ordinele prefecturei scrise cari au chemat pe primari şi notari le- a dat ordine înscrise şi verbale ameninţându-l cu darea în judecată, dar toate acestea sunt în aparenţă căci de fapt lucrurile se petrec cu totul altfel, căci sub-prefectul nu s’a arătat în timp de 30 zile in plasă şi nu ştie ce să petrece cu Epidemia. Primul caz. In comuna Broşteni comuna Lungeni la o femee văduvă să îmbolnăvesc doi copii de angină din patru ce are, unul moare, cel alt a putut resista mai mult cu ajutorul tratamentului medical, ceilalţî doi copii să isolează la o casă vecină, isolare ce se făcea cu un miliţian şi pentru cel ce întră în convalescenţă şi pentru cei sănătoşi, care miliţian a fost ţinut 3 zile fără mâncare şi ii dădea tot văduva, după aceste zile, când al doilea copil era prima zi de convalescenţă miliţianul a părăsit casa cu drept cuvânt, căci în loc de 24 care a făcut 3 zile şi fără ca primăria să pue altul pentru 5, 6 zile până la însănătoşarea relativă deşi am atras atenţiunea în fiecare zi a ajutorului de primar. (Va urma). Ecourile zilei Din Capitală Timpul află că o societate olandeză a făcut guvernului român nişte propuneri foarte importante în privinţa Deltei de la gurele Dunării. Această societate a propus să desece cu cheltuiala sa, bălţile şi mlaştinele din insula Sf. George şi să le transforme în teren cultivabil şi productiv. In schimb, societatea pretinde să ibă folosinţa terenului pe care il va deseca pe timp de 99 ani. Desecarea Deltei, are o întindere de vreo 200.000 de hectare, ar costa mai multe zecimi de milioane. Cu ocazia anchetei făcută în satul Chiajna, atât magistraţii cât si celel’alte persoane au fost surprinse intr’un mod neplăcut de a vedea un sat compus esclusiv din Bulgaria căror femei şi copii nu vorbesc de loc româneşte. In cercurile militare se vorbeşte mulcă inspeectoratul cavaleriei se va încredinţa d-luî general M. Vlădescu, fost ministru de rezbel. Se zice că d. Colonel Răsu se va retrage la 1 Septembre din funcţiunea de prefect al poliţiei Capitalei, şi se va reîntoarce la regiment. In sala Ateneului vechiu, care se reconstruesce acuma prefacându-se un teatru, se vor da, în sezonul de iarnă, reprezentaţiuni de operă şi operetă românească. Direcţiunea acestei trupe se zică că o va avea d. Gh. Ştefănescu, cunoscutul Maestru de muzică. Alaltăieri a evadat din garda pieţei sergentul Mierloiu din pag. 30 dorobanţi, acuzat de insubordonanţă şi abuz de încredere. Acest sergent s’a evadat de sub escortă, în momentul când era din închisoare şi trebuia să fie adus la Consiliul de război şi spre a fi judecat. Procesul său a fost amânat. Din Districte Un dar însemnat Ni se scrie din Văleni, judeţul Olt, că d. C. Colibăşanu, fost prefect şi proprietar în acea comună la 1 iulie a. c. a pus piatra fundamentală a unui pod peste valea „Călmăţuiului“. Acest pod se construeşte din cheltuielile proprii ale d-lui Colibăşanu şi costă aproape 40.000 lei. Podul are o lungime de 100 metri şi se zideşte din cărămidă cimentată între comunele rurale Văleni şi Şerbăneşti. Actul generos al d-luî Colibăşanu este mult mai elocinte, decât orice laudă ce i s’ar aduce. Torpilă rătăcită La exerciţiile ce se faceau mai în zilele trecute de torpilori, o torpilă seacă a rătăcit şi până astăzî încă nu s’a găsit. Se zice că costa 12.000 lei. Sursa mare de petroleu Cetim în „Democratul“ din Ploieşti: La Câmpina pe proprietatea decedatului Dimitrie Hernia, de unde se ştie că se produc mari cantităţi de păcură-ţiţeii din puţurile după ambele părţi , una a rîului Prahova şi alta a rîului Doftana , iar mai a les din partea Doftanei; acum putem zice că acolo suntem ca şi în America, ca şi la Baku în Rusia, cu o sursă peste care s’a dat prin perforarea unui nou puţ de sistem American. Este aproape o lună, de când ţişneşte într’una petroleul din acest nou puţ, mergând tubul de la faţa terenului în sus până la o înălţime ca de 14 metri şi de acolo curgând în jos in reservoriile prin care se conduce şi care dacă nu s’ar încărca contiaua pentru export, n’ar mai putea să’l încapă toate reservoriile ce se construesc mereu şi ar urma să curgă pe Doftana. In fine, calitatea şi cantitatea ce se produce este foarte mare şi ţine de mult, aşa cum nici un puţ în ţara noastră n’a produs până acum ca acesta , căci, acela de la Drăgăneasa, de acum câţîva ani, al d-lui Iorgu Gr. Cantacuzino, a ţinut puţin timp şi apoi a rămas scurs cu totul. Vom vedea cât timp va ţine şi acesta şi cum va rămânea in urmă după mutarea scurgere!. Din Streinătate Pregătirile Rusiei Times anunţă : După relaţiunile oficiale din Petersburg guvernul rusesc a dat ordin ca toate magaziile militare din Polonia, Litvania şi Basarabia să fie numai de cât umplute de cereale. Autorităţile militare, ele însăşi mărturisesc, că până acum n’au primit"ordin atât de formal și de urgent pentru umplerea magazielor. Rusia în contra străinilor Novoie Vremia anunţă că un proiect de lege se va presenta consiliului imperiului, care stabileşte restricţiuni colonizării străine. Străinii nu vor putea să se stabilească afară din oraşe nici să cumpere, sau să ia în arendă bunuri imobile. Legea cea nouă va avea un efect retroactiv. In câteva ținuturi, dintre cari Wolhynia, imobilele vor putea fi expropiate eventual. Sănătatea lui Wilhelm Times anunţă, că profesorul universitar german, doctorul Esmarck a declarat unui redactor al său, că împăratul Wilhelm este foarte iritat de invenţiunile ziarelor franceze privitoare la starea sănătăţei sale. împăratul nu vrea să desmintă aceste svonuri, pentru că publicul cel mare ar fi înclinat atunci să crează chiar contrarul, deoarece invenţiunile date cu o siguranță impertinentă sunt mult mai interesante decât adevărul. Renan și frizerul Renan a locuit mult timp în str. Bourou din Paris. Peste drum de locuința lui un bărbier ’şi-a deschis prăvălia sa. Intr’o zi Renan s’a dus la frezer să se radă; imediat ce bărbierul a recunoscut pe celebrul său oaspete, l’a rugat să-i spună o aforismă bună pe care ar putea s’o scrie pe firma sa. Renan s’a gândit câteva secunde, apoi a scos din buzunarul său o carte de vizită, pe care a scris următoarele : „Rad repede și știu să tac“. Aceste cuvinte se află și acum pe firma acelei bărbierii. --------------—OES®JS •£-.------------■— INFORMAŢIUNÎ Din Monitorul oficial, Sănătatea M. S. Reginei nu s’a îmbunătăţit zilele acestea. Slăbiciunea, însoţită de o stare febrilă, urmează a fi mare. Augusta suverană este silită a sta în pat. * D. Ilarie auzind alaltăeri seară că a doua zi va fi un consiliu de miniştri a şters’o la Lacul Sărat. D. Ilarie s’a hotărât să nu mai ia parte la nici un consiliu de miniștri până la întoarcerea d-luî Vernescu din străinătate. * D. Ienăchiță Văcărescu^ a primit însciințare că este pus în disponibilitate. In locul seci, precum am spus, se va duce ministru la Roma, d. C. Exarcu. D. Al. Lahovari va lua peste câtva timp ministerul afacerilor străine. „ Din cele 11 buletine anulate la alegerea de la Piatra N., 6 au fost ale d-luî Gr. Cozadini și 5 ale d-luî Gh. Isăcescu. Reuşita d-luî Gr. Cozadini la viitoarea alegere este sigură. Din sorginte positivă aflăm că Regele va vizita luna viitoare maî multe oraşe din Moldova, unde va inspecta trupele. Se zice că cu aceasta ocasiune Regele va alege un loc, pentru construirea unui palat principelui Ferdinand. Erî după ameazî s’a ţinut la ministerul de interne un consiliu de miniştrii sub preşedinţa generalului Florescu. m A r A . 4-