Lupta, ianuarie 1892 (Anul 9, nr. 1600-1623)

1892-01-15 / nr. 1609

AMIL IX.­No. 1609 ABONAMENTE s [IN ȚARĂ an an..................................................................40 lei Seare luni . . . .........................................20 „ Trei Inul......................... 10 * Pentru învSț*tori p® an na . ... . . 30 * £N STESmSTATE [în aa................................ 50 leî Sa»»« luni............................................... . 85 „ Trei luni ..................................................15 „ MUMBRUL DE REDACȚIA: Pasagini „Băncei Naţionale* (Casele T Unde e programul Informaţii es­eriore O mărturisire Mişcarea electorală O­risită la Bistriţa O idee politică Capo d’opera crimei Felurimi Raport întâmplări Femeia ucigaşe Unde e Programul? Când ziarele guvernului au anun­ţat unirea tuturor conservatorilor, spu­neaţi că această unire s’a făcut pe baza unui program de reforme. „Constituţionalul“, ca să mângâe pe d. Carp de ruşinoasa capitulare, adăuga că partidul conservator a fost In sfîrşit reformat, d. L. Catargiu a subscris mare parte din revendi­cările d-lui Carp. Am aşteptat să vedem p’aceste ziare publicând contractul program in baza căruia cel ce s’au atacat şi insultat cu atâta ură timp de mai mulţi ani, s’au­ făcut o apă. Aşteptarea noastră a fost zadar­nică. In loc de program de reforme am văzut numai scandalul de la pri­măria Capitalei, disolvări de consilii comunale, o goană teribilă printre funcţionarii bănuiţi că nu vor vota cu guvernul şi coloanele „Monitoru­lui“ pline de numele tuturor agen­ţilor electorali şi ale bătăuşilor, cari le iau locul, în funcţiunile Statului, oamenilor cinstiţi, funcţionarilor ca­pabili. Când am văzut acele reclame a­­mericane ce umpleau zidurile Capi­talei pentru a atrage curiositatea publică asupra întrunirei guverna­mentalilor de la Băile Eforiei, când am văzut că se anunţa exibiţia la tribună a corifeilor partidului, după cum Brau, proprietarul panopticului din pasagiul Băncei Naţionale, a­­nunţă sosirea monstruozităţilor în ceară, am crezut că toată această pompă şi ostentaţie să desfăşură în jurul întrunire­, pentru că acolo ilustraţiile conservatoare vor arăta lumei care le este programul. Dar decepţiune amară. Perlele strălucitoare ale maturei cugetări conservatoare n’au­ fost date la lu­mină nici în această întrunire. Uauieiul erei nouî, conservatorii reformaţi cari strig vecinie în con­tra celor ce se vorbesc în întrunirile adversarilor, oamenii cari spun că în întrunirile opoziţiei se escită pa­siunile joase şi se debitează trase goale, au pornit cu toţii pe această cale. Trecutul a fost exploatat cu avi­ditate. Toţi oratorii nu au vorbit de­cât de ce a făcut d. Vernescu, de ce au făcut liberalii, de ce a zis d. Fleva. jjDăi ce zic d-lor, ce au de gând să facă la putere, cum şi de ce s’au unit, de toate acestea nici un cuvânt. D. Al. Lahovari, cunoscut prin vehemenţa sa spumegândă, a debitat cele mai colosale monstruozităţi. Ce n’au făcut, dupe d-sa, conser­vatorii în ţara aceasta. Constituţie, Unire, Independenţă, războiu, rega­litate. Toate le au făcut conserva­torii, ba şi toţi bravii fii ai ţerani­­lor cari ’şi-au dat viaţa pe câmpul de război, am fost toţi conservatori. Ce caraghioslîc. Şi când te gândeşti că oamenii aceştia au­ strigat vecinie, că liberal­i au o îndrăsneală fără margini când se laud cu toate aceste fapte, pe cari numai ţara are dreptul să ’şi le în­­suşascâ ! Dar să admitem că oratorilor de la Băile Eforiei le e permis să păl­muiască adeverul în modul cel mai scandalos. Să admitem că toate câte s’au făcut le-au­ făcut conservatorii,­­ aceasta însemnează că au spus ce au să facă de acum înainte ? De si­gur că nu. Și tocmai aceasta ar fi trebuit s’o spue onorabilii oratori. A se vedea ştirile telegrafice pe pag. 3 Informaţii exterioare (Prin fir telegrafic) GERMANIA Legea şcolară Berlin, 25 ianuarie. Camera deputaţilor. Discuţia generală a legei şcolare continuă. Ministrul a expri­mat satisfacerea sa pentru simpatiile ma­nifestate pentru proectul de lege. Obiec­­ţiunile ridicate comisiunel nelovind prin­cipiile, vor putea fi înlăturate. Este vorba de siguranţa Statului. Religia trebue să rămâe cu şcoala. Şi * * Ministrul Miquel, după ceea­ ce asigură „Gazeta de Colonia* ’şi-ar fi dat într’a­­devăr demisia în şedinţa trecută, din causa divergenţei de vederi cu colegii săi în pri­vinţa legei şcolare, dar împăratul­­i-ar fi cerut să amâne retragerea sa până după ce se vor cunoaşte resultatele deliberaţiu­­nilor comisiunei. FRANŢA Popii republicani Algeria, 25 Ianuarie Cardinalul Lavigerie a­ adresat Cardi­nalului Despre­ o scrisoare de adesiune la declaraţiunea celor 5 archiepiscopi cari au sfătuit pe catolici, aşa precum a făcut-o Papa însuşi, de a se aşeza cu hotărâre pe terenul Constituţional pentru a apăra cre­dinţa ameninţată. — Cardinalul Lavigerie accentuează adesiunea sa la Republică zi­când : „nu numai că nu voim să comba­tem nici de cum forma de guvern a Fran­­­d­ei; ba ceva mai mult îi vom fi credin­cioși, luăm chiar sarcina de a o respecta.* AMERICA Statele­ Unite și Chili Wasington, 25 Ianuarie Președintele Harisson a adresat congre­sului un mesagiu asupra afacerilor Chilie­ne însoţit de corespondenţa schimbată de la 15 August. Rezultă din această cores­pondenţă că d. Egan consideră sucessul lui Balmaceda ca sigur şi că atitudinea minis­trului american faţă cu fugitivii era spri­jinită de d. Harisson. Mesagiul anunţă că guvernul Statelor­ unite a prevenit statul Chili că va rupe relaţiunile diplomatice dacă depeşa circulară a d-lui Matta de la 11 Decembrie, concepută în termeni injurioşi pentru ofiţerii marinei şi puterea executivă a Statelor, nu se va retrage îndată, satis­facerea va trebui să fie publică, precum a fost și ofensa. r. * * * * O telegramă din Santiago anunţă că gu­vernul Chilian va face plăcerea Statelor­ Unite şi va retrage termenii injurioşi ai depeşei fostului ministru al Afacerilor străine din Chili de Matto. AUSTRO-UNGARIA Viena, 25 Ianuarie. In cursul discuţiei tractatelor de comerţ la Camera senorilor, s’a recomandat gu­vernului de a ţine bine seamă, în cas de EDITIA A DOUA negocieri cu România, de interesele micilor­­ cultivatori austriaci şi mai cu seamă de a fi inflexibil în privinţa vitelor până nu s’ar deţine o garanţie complectă contra impor­tului epizotiei. Kt * Şi Corespondenţa Politică află din Sofia că comisarul turcesc Reşed Bey însoţia şi el pe d. Stambuloff în timpul accidentului. Starea primului ministru nu prezintă, după părerea doctorului Misser, nici o gravitatei’ * Procesul lui Schneider şi a soţiei sale, acusaţi de asasinarea a trei servitoare pe care le-a atras la dânşii sub pretext că le va găsi posturi a început an­. Cei douî a­­cuzaţi neagă, căutând a face să cadă răs­punderea, unul asupra altuia. * * * Camera Seniorilor a adoptat în unani­mitate tractatele de comerţ. * Şi­­ Camera deputaţilor a adoptat o resolu­­ţiune care cere guvernului să presinte un proiect de credit pentru a îmbunătăţi si­tuaţiunea amploiaţilor publici, care a de­venit precară din causa scumpete­ nutri­mentelor.* * ♦ Mama împărătesei Elisabeta a Austriei s’a îmbolnavit de influenza cu pneumonie. Având în vedere etatea bolnavei starea sa este neliniştitoare. * * Se scrie din Petersburg Corespondenţei Politice că limba fiel ziarelor care reco­mandă Franciei de a fi moderată şi pru­dentă şi de a păstra o atitudine imparţială. In privinţa soluţiuneî cestiunei egiptene este interpretul fidel al opiniunei cercurilor po­litice ruseşti. BELGIA Tratatele sie comerţ Bruxelles, 25 ianuare. Camera a început discuţia tractatelor de comerţ cu Germania şi Austro-Ungaria. D. Bernaert zice că Francia prin dreptu­rile sale prohibitive a silit Beliga să se a­­propie de cele­l­alte ţări. Ministrul a ex­pus avantagiile obţinute de Belgia ,adău­­gând că nici un deputat nu va îndrăzni să ia răspunderea respingerea tratatelor. O mărturisire Constituţionalul, ca fost organ al reposatului grup junimist, mai are oare­carî reminiscenţe despre fran­­cheţa lui de odinioară. Aşa, în nu­­mărul lui d’aseară, confratele nostru spune vede că guvernul actual des­­titue pe funcţionarii cari ’i fac o­­poziţiune, pref­rind a da posturile bine retribuite acelora cari fac pe agenţii electorali guvernamentali. Iată propriele cuvinte ale Consti­­­■.uti/matului : ~.................... „D. Lupu Costache a fost nu­­„mit com­­sar al guvernului la Banca „Naţională în locul d lui Ath. Po­­­povici, care înţelegea să conserve „un loc bine retribuit şi absolut de „încredere faţă cu ministerul şi în „acelaşi timp să uzeze de influenţa „ce „ da acest loc pentru propa­gandă electorală contra guvernu­lui, şi pentru susţinerea propriei „sale candidaturi ostilă aceluiaş gu­­­vern“. Mulţumim confratelui nostru pen­tru această mărturisire de care ne­greşit i se va ţine seamă. încă din ziua convocărei colegiilor electorale apoplecticul Catargiu a în­­ceput goana printre funcţionari trans­ferând pe unii, destituind pe alţii. In fie­care zi „Monitorul“ publică sute de asemenea schimbări în ad­ministrație. MERCURI 15 IANUARIE 1892 s*asM*K'®as6a?si anunciubj Pe pagina III 30 litera cornul I IV 1 leS lin 'T5 liftin' PoBtr-Q aaaA­slniP­ « ••••■• in BomSittia la „Agenţi» 9*®»»" In Francia, Itália, Ámító üngana f i- Agentia Havas, 8, Place de la Bourae, Pari», pracni»­ti la »acurtaialo el UW MUMER VECWU 60 BAW ADMINISTRAȚIA Pasagiil­e Bancei Naţionale ș­i Casele Karageorgevici/ Dat fiind­că aceste schimbări pri­­veau pe funcţionarii inferiori cum sunt subprefecţii, comisarii, agenţii ministerului de finanţe, etc., ziarele ciocoeşti nici nu­­şi-au­ dat oste­neala de a răspunde măcar la pro­testările presei independente, la plân­gerile victimelor sângerosului incult de la interne. A trebuit ca guvernul să se a­­tingă şi de un funcţionar superior pentru ca ziarele guvernamentale să se hotărască a vor­bi despre această chestiune, şi a fost destul ca s-o a­­tingă numai, pentru ca implicit să recunoască ingerinţa neruşinată a guvernului. Cum? D. N. Ah. Popovici, în ca­litate de comisar al guvernului pe lângă Banca Naţională e bănuit sau chiar acuzat că face propagandă în favoarea candidaturei sale şi gu­vernul găseşte că trebue imediat în­locuit ? Prea bine. Dar Sandu Râşcanu, membru în comisiunea interimară la comuna Iaşi, nu face nici o ingerinţă în fa­voarea candidaturei sale ? Dar toţi funcţionarii guvernului ce alta fac de­cât ingerinţe neruşinate, presiuni scandaloase, corupţiuni desgustă­­toare, traficuri incalificabile ? Mărturisirea Constituţionalului e deci bine venită. Ea confirmă ceea ce noi, împreună cu toată presa in­dependentă, denunţăm zilnic, ceea ce noi împreună cu toată lumea de inimă, înfierăm de mult timp. Constituţionalul zice lămurit: pos­tul de comisar al guvernului pe lângă Banca naţională este o sinecură gras retribuită. Cine ocupă acest post tre­bue să fie agentul electoral al gu­vernului; alt­minterlea, dacă face o­­poziţie acestuia, trebue destituit. Şi cazul acesta special se genera­­lizează. Cine nu e agentul guvernu­lui, afară din slujbă. Cine nu inge­­rează în favoarea candidaturelor o­­ficiale, persecutat trebue de moarte. Pe noi acestea nu ne miră, sunt fapte cari s-au­ petrecut şi se vor petrece pe cât timp actualul sistem electoral va fi în vigoare. Ne facem numai datoria de a re­leva faptele pe cari fără de ruşine guvernamentalii şi politicianui voesc să le ascundă. Popescu, de pe şoseaua Colentina. Au vorbit d-nii Nacu, Fleva, Em. Pache Protopopescu, G. D. Teodo­­rescu, D. Stănescu, Al. Constanti­­nescu şi G. A. Florian. * * * Vaslui Liberalii vor susţine candidaturile următoare : Pentru Cameră : La colegiul I, d. col. St. Rosetti, la col. II, d. Pa­­nait Iamandi, la col. III, preotul I. Popescu. Pentru Senat: La col. I, d-nii I. C. Miclescu şi N. Lupaşcu, col II, d. P. Gorgos. In ziua de 8 Ianuarie curent a avut loc la Vaslui o întrunire a gu­vernamentalilor. S’au decis formarea unui emitet electoral cu puteri de a fixa candi­­daturele şi a conduce lupta elec­torală. Membrii ai acestui comitet au fost aleşi d-nii: Alexandru Hin­a, Şte­fan Desilă, Anastase Buzdugan, Geor­ge Bung­hianu, Ioan Negrea, Cons­tantin Pâncescu, Sandu Râşcanu, Nicu Cristescu, Dimitrie Vidraşcu, Dimitrie Lambrino, Dimitrie Stati, Nicolae Gheorghiu, Alexandru Vasi­­liu, Constantin Calmuschi, Constan­tin Miclescu. --------------------------------------------­ Mişcarea electorală Ilfov întrunirile parţiale continuă în Bucureşti. Alaltăieri la ora 2 p. m. a fost o întrunire la d. Niţă Eterie în dea­lul Spirei. întrunirea a fost prezi­dată de d. Gr. P. Serurie. Au vor­bit d-nii Niculae Ionescu, Niculae Fleva, Alexandru Florescu, G. Ver­nescu, C. F. Robescu, Pană Buescu şi Gr. P. Serurie. Tot la această în­trunire s’a decis a se ţine o altă la d. C. Danciulescu, domiciliat ca­lea Griviţa, Bariera a 2-a, Marţi 14 a e , la ora 7 jum. seara. «r » * Sâmbătă seară, guvernamentalii au ţinut o întrunire la Stan Ţâranu, din strada Fraţilor. Au vorbit d-nii Costaforu, Arion şi Decalitru. Lume puţină. * * * Eri liberalii din culorile de Ne­gru şi Galben au ţinut o întrunire, la care au luat parte 500 alegători din colegiunile 1 şi 2. întrunirea s-a ţinut la d. Tomiţa Bârlad Duminecă seara, în Bârlad, a a­vut loc o întrunire publică a parti­dului naţional-liberal, întrunirea a fost şi numeroasă şi entusiastă. Pre­şedinte al acestei întruniri a fost a­­clamat d. I. Sturdza. Au vorbit, în diplansele călduroase ale cetăţenilor bârlădeni, d-nii G. Palade, Dela­­vrancea, Chenciu şi Nicorescu. în­trunirea s’a terminat prin strigăte unanime de: „trăiască partidul na­ţional-liberal“. Iaşi Comitetul electoral al liberalilor­­uniţi şi al radicalilor, în şedinţa ţi­nută în ziua de 10 ianuare, sub pre­­şedinţa d-lui George Mârzescu, a de­cis de a ţine trei mari întruniri pu­blice în sala teatrului Scarlat Pastia, şi anume: in zilele de 20, 25 şi 29 ianuare. D-nii George Panu, Miltiade Toni, Grigore N. Macri, Ştefan Şendrea, Al. Bădărău­, Andrei Vizanti, George M. Şendrea, locot.-colonel Const. Langa, George Al. Scorţescu, George Al. Morţun, şi alţi cetăţeni liberali­­independenţi vor lua cuvântul în a­­ceste întruniri publice. Buzeu In noul ziar naţional-liberal ce a apărut în Buzeu, sub titlul „Libe­ralul,“ citim următoarele: In vederea luptei ce trebue să susţinem la viitoarele alegeri, un număr însemnat din membrii mar­canţi ai partidului liberal, s’au­ a­­dunat la 6 curent în locuinţa d lui Athanasie Cătuneanu (casa Monte­­oru) unde în unanimitate au ales un comitet, ca să dirige lupta în ale­gerile viitoare, şi să desemneze can­didaţii partidului liberal-naţional, pentru Cameră şi Senat. Acest co­mitet se compune din următoarele persoane: Preşedinte, d. Grigore C. Mon­­teoru. Vice-preşedinţi, d-nii N. I. Con­-­­stantinescu, Ștefan Perietzianu-Buzea. Secretari: d-nii C. O. Iarca, C. N. Jitianu, Athanasie Cătuneanu, Ioan D. Mavrodin.

Next