Lupta, noiembrie 1893 (Anul 10, nr. 2141-2164)

1893-11-26 / nr. 2161

ANUL X. No. 216rediția a doua ABONAMENTE I IN ȚARĂ Un an ..................................................................40 blrease luni.............................................................20 „ Trei luni..............................................................10 „ Pentru învețitori pe un an.................................30 „ IN STREINETATE Un an......................................................50 Șease luni..............................................................25 Trei Iunl..............................................................15 Numenul 15 Bani Redacţia Pasagiul Român No. 2 Organ Democrat VINERI 26 NOEMBRIE 1893 ANUNCIURII Pe pagina HI, 30 litere, corp 7] . . . 1 lei linia „ „ IV „ „ . , . 25 bani linia. Inserte şi reclame , „ .... 2 lei linia pentru ananciarl a se «dres»: LA Administrația Ziarului Un număr vechii 50 bani Cazul Blumenfeld. Din afară. Practice religioase. Fisionomia Camerei. Din Suceava. Arte. Madelena Ferat (foiță). Cazul Blumenfeld Dacă Romănia n’a avut încă o afacere Panama In felul celei franceze, nici o Panamino ca cea italiană, să nu se creadă însă că am fost scutiţi de oarecari încercări, din fericire infructuoase, de a se înjgheba asemene afaceri şi a se sădi şi la noi sămânţa unor operaţiuni de mare finanţa. încercările acestea au fost date la lumină cu prilejul procesului Blumenfeld care a trecut prin toate instanţele noastre judecătoreşti şi s’a terminat zilele acestea înaintea înaltei curţi de casaţie prin definitiva condamnare a fostului director a societăţei de petrol. Relevând aci acest proces nu voim nici să ne ocupăm de hotărîrea justiţiei, care de sigur că a găsit destule elemente pe care să-şî întemeeze condamnarea,nici să vorbim de administraţiunea societăţei de petrol. Voim numai ca, in momentul când camerele noastre se grăbesc a înzestra ţara cu o nouă instituţie financiară întemeiată pe capitaluri private cu privilegii de Stat, să arătăm unde duc în genere aceste instituţii. Cazul Blumenfeld fiind foarte edificător în această privinţă, poate servi şi-l luăm ca exemplu decisiv. In ce consta procesul acestui discipol al lui Cornelius Hertz? Aflându-se în capul unei societăţi de exploatări industriale, mirosi îndată că pe cât timp cercul operaţiunilor acestei societăţi va fi mic, pe cât timp ea va avea să lupte cu concurenţa altor industrii similare din ţară, cu un cuvânt pe cât timp nu va avea monopolul exploatărilor de care se ocupa, câştiguri mari nu vor fi. Răscumpărarea principalelor mine petrolifere din ţară deveni deci obiectul preocupărei exclusive a lui Blumenfeld, şi prin răscumpărări de acest fel se înţelege implicit o mare operaţie financiară. In adevăr, capitalul societăţei de petrol nefiind suficient pentru răscumpărările proiectate (de la Moineşti, Solonţî, Glodeni, etc.) se hotărî mărirea capitalului prin o nouă emisiune de noţiuni, ^»i cu această emisiune se însărcină Blumenfeld. Emisiune! Acest cuvînt cuprinde un complex de fineţe, tricuri, operaţii de tot felul, menite a escita pofta la câştiguri uşoare, a mişca credulitatea publică, a întrebuinţa toate mijloacele pentru a ridica în mod artificial valoarea acţiuneî, simulând căutarea ei în piaţă, montând o dreie de agenţi însărcinaţi cu desfacerea acţiunilor, improvizând lovituri de bursă, etc. etc. Toate acestea le-a făcut Blumenfeld şi la o emisiune de mai puţin de două milioane el arată cheltueli de emitere de aproape un sfert de milion... Şi în acest fel se fac toate emisiunile, aceste mijloace sunt comune tuturor operaţiilor financiare, pe ele se bazază, ele sunt elementul de viaţă a ceea ce se chiamă marea finanţă, a cărei cea mai înaltă expresiune sunt Băncile privilegiate şi societăţile de exploatare. Acestea, ca exploatatoare de capitaluri sau industrii, presupun implicit exploataţi, şi din acest punct de vedere noi democraţii suntem duşmanii cei mai neîmpăcaţi ai marei finanţe sub toate formele şi manifestările sale; din această pricină noi nu putem admite ca Statul să pună la dispoziţia unor capitaluri private întreaga noastră legislaţie, cu deosebire teribila lege de percepere şi urmărire... pentru încasarea câştigurilor particulare. Dacă e vorba de realizat câştiguri prin exploatarea capitalurilor, dacă e vorba să se menţină forma capitalistă, toată lumea va conveni credem că nimeni nu e mai în stare să-şi tempereze pofta de câştiguri decât Statul, deci el singur să înfiinţeze Banca pe seama lui. Creditele agricole pentru micii cultivatori să fie considerate ca tip pentru credite industriale, mobiliare, etc. A pune însă puterea imensă a Statului şi toate autorităţile sale judiciare şi administrative la direcţia capitalurilor private, sub formă de Bănci privilegiate, însamnă a lăsa imensa populaţie exploatabilă la discreţia exclusivă a nesăturatei pofte de câştig inherentă micului număr de capitalişti. Că aşa va fi, că publicul va fi esploatat fără milă şi fără mâsură, ne dovedeşte încercarea lui Blumenfeld. Fie ca paţania lui să serve cel puţin de pildă altor îndrăzneţi. DIN AFARA Italia Manifestul lansat de radicali a avut în toată Italia un puternic răsunet de al cărui ecou s’a resimţit şi încercările regelui Humbert de a rezolva actuala criză ministerială prin o simplă schimbare de etichetă. O telegramă, pe care o primim azi din Roma, spune că cercurile parlamentare confirmă ştirea că d. Zanardelli îşi va depune mâine mandatul. „11 Popolo Romano” zice că regele a judecat că compunerea cabinetului astfel cum o propunea d. Zanardelli nu răspunde gravităţii situaţiunii. In adevăr, situaţia e din cele mai grave. Zanardelli nu e decât un alter ego al lui Giollitti, al lui Crispi sau ejusdem farinae. Criza e adâncă şi soluţia ei trebue căutată în partidul pur democrat, ceea ce va trebui în cele din urmă să se facă. Serbia Belgrad, 6 Decembarie.—Cabinetul Gruid s’a presintat azi la 12 Regelui. — D. Veșnici, numit ministru, a depus jurământ. Astfel guvernul radical rămăne la cârmă. „Polit. Correspondenz“ află din Belgrad că ministerul Gruici se va prezintă mâine Skoprcinei. Programul cabinetului va insista mai cu seană în privinţa îmbunătăţirii finanţelor, care va trebui obţinută prin perceperea directă a impozitelor de către stat şi prin economii mari în toate ramurile administraţiei. Guvernul îşi va da de asemenea silinţele pentru a înălţa prestigiul autorităţei publice, pentru a crea o bancă ipotecară a Statului şi bănci agricole. F r a n ţa Faţă cu declaraţia mai conciliantă a guvernului Casimir Périer, opoziţia radicală pare că nu va da imediat asaltul de răsturnare, ci se va deda mai întâi şi la întărirea diferitelor nuanţe democratice şi organizarea luptei decisive. Astfel extrema stingă a hotărît să nu interpeleze noul cabinet în privinţa politicei generale. Celel’alte grupuri parlamentare s’au pus pe lucru. Grupul colonial a însărcinat biuroul său să confere imediat cu guvernul în privinţa ştirilor grave ce au sosit de curând din Madagascar. Grupul agricol al Camerii s’a ocupat de sporirea dreptului de vamă asupra grănelor. Grupul va cere guvernului să ia iniţiativa acestei sporiri. Rusia Guvernul Rusiei se ocupă cu operaţia fi nanciară trebuitoare pentru răscumpărarea principalelor linii ferate. In acest scop ,Oficialul din Petersburg publică o ordonanţă a ministrului finanţelor privitoare la emiterea de obligaţiuni de drum de fer garantate de guvern în modul următor : Obligaţiunile 4 % de cale ferata Moscova- Iaroslav: Capital 2640000 r. p. Obligaţiuni 41/* °Ip, calea ferată Kiew- Woronetz: Capital 13000000. Obligaţiuni 1%. Marea societate de căi ferate ruseşti: Capital 9000000. Obligaţiuni 4Va %, calea ferată Sud-Vest: Capital 30000000. Practice Religioase Zilele trecute, în consiliul de higiena al comunei Iaşi, s’a discutat asupra circumciziunei rituale a ovreilor, care se face a opta zi după naştere.— Acest obiceiu se consideră ca un fel de botez, ce datează din timpurile cele mai depărtate. Circumciziunea se esecută de babami şi rabini, cari sunt preoţii lor, şi conzistă în a face o mică operaţiune la organul genital al bărbaţilor, cu un cuţitaş mic şi apoi operatorul suge cu gura sângele din rând ...pentru a o curăţi. Nu se ţine nici o regulă ştiinţifică care se asigure ca copilul să nu se infecteze ulterior acestei operaţiuni, căci ea fiind o cerinţă religioasă, a rămas neschimbată de când s’a pus în aplicare şi până acum, după cum nu s’a schimbat nici religiunea mozaică. Nu se ţine nici o seamă dacă cuţitul operatorului e sau nu curat şi in aşa condiţiuni, ca operaţiunea făcută să nu pericliteze viaţa copilului ; tot astfel nu se ţine seamă dacă operatorul are sau nu gura sănătoasă, ca sugând să nu inoculeze vre-o boală copilului; — e destul operatorul să fie haham sau rabin să aibă un cuţit cu care să tae şi nimic mai mult. S’a întâmplat atâtea cazuri de infecţiune şi consecutiv moartea copiilor, prin cuţitul hahamului şi mai multe prin gura lui, încât evreii din Germania şi Ungaria au adus schimbări procedeului de operaţiune primitiv. Acolo operaţiunea se face cu instrumente ţinute în condiţiuni proprii de antisepsie şi garantează ca copilul operat să nu se infecteze; osebit de aceasta a esclus sugerea cu gura, înlocuindu’o cu un burete supus antisepsiei; acest nou procedeu ştiinţific adus operaţiunei, găsindu-se excelent şi fără desavantagiile primului procedeu, s’a introdus şi admis ca bun pentru circumcizia rituală a israeliţilor din restul Europei culte. La noi şi în Rusia marea majoritate a evreilor mai habotnici în apucăturile lor religioase, au urmat vechilor credinţe supuind încă copiii la operaţiune în condiţiunile cele vechi şi rele. Anul trecut un proces sensaţional a fost în Iaşi, în urma morţei unui copil circumcis, şi care prevenise în urma unei infecţiuni septice, provocate prin murdăria cuţitului; părintele a chemat la răspundere pe nedibaciul haham ce operase, însă acesta a fost achitat, găsindu-se procedeul operator vinovat de moartea copilului şi prin urmare hahamul iresponsabil. Şi cazuri de acestea s’a întâmplat în totd’auna peste tot. Tot în Iaşi, s’a întâmplat cum de sigur şi in alte părţi se va fi întâmplat ca să se caute în spitalele publice ca şi de medici în clientela lor privată, copii infectaţi de sifilis, prin gura hahamului care era bolnav de această boală. Cazurile fiind din ce în ce mai numeroase, populaţiunea evreiască ieşană a cerut printr’o petiţiune, ca să pue o regulă prohibitivă, asupra practicei circumciziunei, în sensul ca, hahamii operatori, să aibă oarecare garanţii în practica lor. In consiliul de higiena din Iaşi, d. dr. Bustin, de religie mosaică, cunoscând practica urmată în Germania şi Ungaria etc., de a se lua măsuri de antisepsie la operaţiune, a cerut ca oficial să se ia aceleaşi măsuri şi la noi, mai cu seamă că impulsul vine, după cum se vede de la însăşi evreii, care au semnat petiţiunea adresată consiliului. Consiliul de higiena a admis în principii, propunerea d-luî Buştin şi în ceea ce priveşte autorizaţia aplicăreî ei, a cerut avizul direcţiunei generale a serviciului sanitar. Această cestiune are o însemnătate deosebită nu numai pentru populaţiunea israilită, dar şi pentru cea creştină; căci dacă prima e minată de soare ca sifilisul, prin viaţa comună şi apropiată destul, uşor se poate urma infecţiuni la cea din urmă—adică la creştini. Osebit de aceasta, prin admiterea acestei idei se va face o dîtă, în a se aduce modificări ştiinţifice, unei religiuni cu desăvîrşire învechite, iar credincioşii ei se vor convinge mai uşor, că religiunea lor, atât de exclusivistă, se poate schimba; aceasta va mai servi ca încetul cu încetul, asimilaţiunea poporului israilit cu alte popoare să fie mai putincioasă, prin modernizarea religiunilor şi apropierea lor, cu schimbări din ce în ce mai pronunţate, până când se vor contopi intre ele, ajungându-se la o singură credinţă, cam ca acea visată de Auguste Comte, de exdivinizarea omenirei întrupată în chipul unei femei cu un copil în braţe— sau cine poate şti care altă întrupare? Ghicit Fisionomia Camerei Şedinţă care anunţă viitoare furtuni parlamentare, dupe cum mugetul subteran anunţă apropiatul cutremur. D. C. Stoicescu cere raportul inspectorului asupra administraţiei din Putna. — Ia vezi kk. La scare că o fi făcut şi acesta numai verbal ! strigă un zeflemist. D. D. C. Dobrescu cere alte şapte rapoarte ale inspectorilor administrativi. — Ştiţi ce însemnează cererea lui C. C. Dobrescu? întreabă X. — Ce ? se grăbesc să întrebe mai mulţi deputaţi. — însemnează,'respunde X, că Dobrescu ’şi va relua în curând şirul kilometricelor sale discursuri. Camera rîde cu poftă. Tremolo la orchestră. Liberalii îşi impun o mască gravă şi chiar dureroasă. Este un moment de melodramă, care suspendă respiraţiile şi abate îngrijirea pe fruntea tuturor-D. Nicolaescu e în picere. Galben, cu vocea tremurândă şi cu gestul sacadat, tînărul deputat de la Târgovişte cere actele gracierei escrocilor Schwalb şi Brudiu cum şi actele în afacerea Goldwurm. — Bravo! bravo! strigă Bobekca. Iată ce vrea să zică a lua taurul de coarne. — Ce aşa lucru mare, d-le preşedinte ? o întreabă timid un deputat din secţia a doua. — Cum ce? Acesta-i marele atent al opoziţiei. — D. Bobeica are cuvântul! spune preşedintele. Ca prin farmec toate frunţile se descreţesc, toate feţele se întorc spre locul preşedintelui secţiei a doua. Un fel de veselie, amestecată cu poezie umoristică umple atmosfera. Camera este întinerită și dispusă să asculte. — Cer, spune Bobeica, actele relative la cumpărarea, flotilei...... — Grecești? întreabă X. — Ar fi bine dacă ar fi și cea greceasca, adaugă Bobeica. Flotilei regiei Monopolurilor Statului. Adică a corăbiilor și remorquerelor pentrutransportarea tuturilor, sarei... — Şi a cărţilor de joc. Adaugă un deputat. — Pardon, nu şi a cărţilor de joc, spune d. Carp, tocmai acesta este puntul asupra căruia voeşte să ne interpeleze Bobeica. Adică de ce facem flotă numai pentru transportul tutunului şi sărei, şi nu facem flotă şi pentru transportul cărţilor de joc. — Nu-i aiasta, degeaba, spune Bobeica. — Dar care e atunci ? — Surpriză K. K. Petrache! Nu sunt prost, ce vrei să ’ți spui și cum vei afla să pui pe Putin să ’mi ia înainte. Toată Camera isbucnește în rîsete. Bobeica ’și păstrează secretul. Să reintră în discuţia legei pentru crearea Băncei Agricole. Opozanţii sunt de o veselie zgomotoasă. — Cade guvernul, nenişorule, spune d. C. C. Dobrescu fiecăruî coleg în parte. — Cum ? când ? ce fel ? întreabă fiecare foarte curios. — Ce ’ți pasă, ai să vezi. Iată legea Băncei Agricole. u, atomian mai aiDacia, ii eare o parte — Ia spune-mî şi mie ce ştii. — Nu vezi că Ghermani nu a venit să ’şi susţie legea. —~ Asta nu înseamnă nimic o fi întârziat prin Lipscani. — Ce Lipscani, nenişorule, ’I e teamă şi a lăsat pe Tache Ionescu. Articolele se votează cu iuţeala aburului şi d. Dobrescu vede chiar în această votare cu mare viteză, căderea vertiginoasă a guvernului! D. Porumbaru cere o modificare. Drache Ionescu s’a încurcat, voeşte să studieze lucrul cu comitetul delegaţilor. 4— A sosit momentul! bravo Dobrescule şi că ai avut dreptate, ’i spune toţi din toate părţile. Cinci minute trec , Ghermani e pe banca ministerială, modificarea propusă de d. Porumbaru se admite în parte, legea în total se votează. D. Dobrescu e silit să -şi aducă aminte că există în Bucureşti o stradă Lipscani, care joacă un rol mare în viaţa d-luî Ghermani. La sfârşit o luptă între d. Dobrescu şi cei 32 de deputaţi. Nimeni n’a căzut, conform condiţiilor luptei, cu amândoi umerii pe pământ. Toţi s’au tăvălit însă prin noroi şi când s’au sculat erau desgustători la vedere. Jip. DIN SUCEAVA (Corespondenţa pârtie, a ziarului „Luptau” (urmare) O altă dovadă de bună administraţie a lui nea Istrate, vom cita: Primarul de la comuna Valea-Glodul e primar şi vechil la arendaşul moşiei un evreu, iar cel din Miroslăveşti este asemine primar şi vechil la arendaşul moşiei cumnatul său d. I. Teodorini; şeful de garnisană din Şoldăneşti este şi fecior boeresc a d-lui Tatos, astfel că aceşti funcţionari, ei fac contractele agricole, ei le esecută, ei jefuesc pe locuitori, ei îi plătesc, ei îi judecă, aşa că cei de la „Ţara“ ar face bine să se ducă în aceste trei sate să vază mizeria de care se stie părul în vanul capului şi apoi să vorbească de starea economică a Sucevei. Dar ce este mai nostim e că „Ţara“ a uitat să laude pe poliţaiul Iancu Voinescu, intimul consilier a lui Nea Istrate, şi a lăsat aceste pe seama ziarului „Adevărul“ care în numărul 1696 de la 14 Noembrie ’1 arată în toată goliciunea sa cine este acest ipochimen, cum a introdus nişte mărfuri de contrabandă şi a fost descoperit, cum acesta a scăpat din încurcătură declarând că contrabanda este a stăpânului său prefectul Istrate, şi cum numitul contrabandist brevetat de guvern ,şi urmează funcţiunea sa spre fericirea cetăţenilor molticineni, a măcelarilor, brutarilor, băcanilor şi cârciumarilor care pun zilnic tributul lor în coşniţa servitoreî energicului apărător al, avere! birnicilor. Nu ştiam până acum că vechiul cenuşeriff de la sub-prefectura din Bacăui, astăzi actual prefect Istrate, s’a făcut şi negustor de mărfuri şi contrabande, căci una din două după cele arătate de „Adevărul“. Ori poliţaiul Voinescu e contrabandist, ori stăpânul seu Istrate pentru care Voinescu a făcut declaraţie că marfa aparţine acestuia. Ce ziceţi onor, d-le Catargiu, nu e aşa că cum e turcul şi pistolul ? ! Apropo de împărţirea de bani de către prefect la săteni, e nostim şi aceasta. La noi e un sub-comitet pentru ajutorul celor incendiaţi. La Liteni din scănteele de la locomobila trenului a luat foc mai multe case ţărăneşti intre care şi a unei văduve sărace. C. F. R. nu i-a despăgubit sub cuvânt că casa ce a luat foc întâi îi era peste zona regulamentară, iar prefectul nu le-a dat nici un ban, ci banii comitetului îi împărţeşte după placul lui Vasiliu şi Voinescu, aşa că doi domni deputaţi şi un senator ce făcea ei parte din acest sub-comitet, s’au retras văzând cum nenea Istrate împarte ajutorul la săraci. Dar pentru ca să dovedim solicitudenea ce acest prefect de carnaval are pentru ţărani, este că în curând toate pămînturile lor vor trece în mâinele streinilor prin act de vecinică vânzare autentificat de tribunal, şi iată un cas: D. Neculcea vinde d-lui Piedemontis, supus strein, o casă din comuna rurală Paşcani cu un pămînt rural. Membrii tribunalului refuză autentificarea acestui act, după stăruinţe actul se autentifică şi se transcrie sub No. 124 şi 296 din 1 Iunie 1893 de către tribunalul de Suceava. Ce zice Constituţia onorabili de la „Ţara“? !