Lupta, ianuarie 1894 (Anul 11, nr. 2189-2211)
1894-01-15 / nr. 2198
yikBgi SBMfia * 15 IANUARIE 1894 — Să vie d. Ghermani ! strigă disperat K. K. Lascar. — Nu este aci! răspund ușierii! — Eî atuncî ce facem? Cum socotim? întrebă d. Triandafil. A! am găsit: să-mî aducă o tablă a lui Pitagora. — Cinci ori cinci ? Doue-zecî și cinci! strigă secretarul d. Deșliu. — Nu suntem în număr! adaogă d. Triandafil, căruia îi curg sudorile de oboseală. Jip. SI GUSTAVE CANE UN REVELION Focul se trece în vatră. De o parte a vetrei, pe care arde o lampă cu petrol, şade o femee de vre-o trei-zecî de ani, îmbrăcată sărăcăcios; de altă parte şade un bărbat de vre-o trei-zecî şi cinci de ani, în haine de lucru, vestă şi pantaloni de pânză albastră. Cum şade pe un scaun scund, bărbatul tace. Şade cu coatele pe genunchi, cu bărbia în mâini şi se uită la focul ce se stinge încet încet. Intre bărbat şi femee e un băeţel de patru ani, adormit cu pisica în braţe. Deodată, într’un colţ din odae, cucul cântă de zece ori. — De ce nu culci copilul ? spune bărbatul trezit după gânduri. — Dar tu, Louis, de ce nu te culci? i-a răspuns nevasta. — Eu... nu mă culc... am făgăduit lui Jacquart, lui Regnier, lui Benju și la toți camarazii de la atelier să ne întâlnim la cârciumă. — Istorie ! — Să stăm de vorbă un ceas două și să facem Revelionul... — Astă seară-i Revelionul? — Aşa. — Atunci du-te bărbate... ai dreptate.... du-te de mai petrece... Eu culc băiatul şi te aştept. — Adevărat ? Şi n’o să-ţi pară rău ? — De ce să -mi pară rău ? Tu munceşti toată săptămâna, e drept câta o dată să mai şi petreci. — Dar şi tu, Paulino munceşti şi..... — Oh! ea e altceva. Eu n’am făgăduit să mă întâlnesc cu nimeni. Şi ridicând copilul încet: — Haide la culcuş! Atunci pe tăcute s’a apucat ca să ’l desbrace. Bărbatul s’a uitat la eî cu coada ochiului, s’a sculat şi a pornit spre uşă : — Atunci mă duc. — Du-te şi petrecere bună... Ia spune, ’ţi aduci tu aminte de revelionul de la măta de acum patru ani ? — Cum să nu’mi aduc aminte ?.. . Doamne, ce-am mai rîs !.. Atunci stăm mai bine ca acuma... Tu câştigai mult şi eu munciam sdravăn acasă... Şi acuma... — Acuma nu ne mai merge aşa bine... — Unde mai pui că băiatul creşte şi mă dă de lucru. Toată ziua trebue să cos pentru el. Uite-te la pantalonii lui iar a făcut o gaură mare la genunchi. Şi pantofii sunt aşa de rupţi. Nu-i sănătos, pentru el, pe o vreme ca asta să tuşască atâta ! ’L-ai auzit cum tuşeşte ? — Zăfi nu, n’am băgăt de seamă. Trebue să-i cumpărăm pantofi de anul nou. — Cu ce? — Şi cam cât îţi trebue să ’l iei pantof!? — Vreo şase lei... dar dacă nu-s parale... lasă-mă să culc băiatul şi tu te du de fă revelionul. — Am vreme. Şi întorcăndu-se lângă nevastă, îşi luă copilul în braţe. — Ia te uită la tata, Eduard, adevărat că tuşeşti? — Da, tată, şi mă arde pe gît. — Ia arată-mi pantofii. Copilul îşi ridică piciorul. — Aşa-i... O gaură cât toate zilele. Na, Paulino, iea-ţi copilul. Şi zici că cu şase lei ?.. —• Şase... şapte. — Nu şapte lei ! — Tare bine ai făcut, bărbate... Acuma du-te de petrece. — Mă duc. Dar ia spune, Paulino, de ce nu vii și tu ? — Și băiatul? — Ei, culcă-l și vino. — Și dacă are nevoe de mine? — Dacă doarme! — Nu mă lasă inima, uite ce roșii îi sunt obrajii. Unde mai pui, că ar trebui să facem cheltueală de două ori... Mai bine du-te singur, vezi că ai întârziat... Ceasul e unspre-zece. — Așa-I.. — Dar ce faci? In loc să te duci, tu te-aî apucat să şezi — Mă duc, mă duc. Dar vream să te întreb, dacă tuşeşte băiatul, de ce nu T-ai dus la doctor? — De ce nu T-am dus ? Dar doctorul dă reţetă şi... -Şi? — Unde-s banii pentru doctorii? — Aşa-i... Ia spune, Paulino.. ’mi-a venit un gând. — Ce ? — De nu m’oiu duce la Revelion ? — Dar ce o să ’ţi zică prietenii? — O să zică, o să zică... Dar nu ’mi pasă de ce are să zică. — Fă cum vrei, bărbate. — Ia spune, n’ai tu ceva de mâncare şi de băutură în dulap ? — E pâine, puţină brânză şi nişte vin. — Bravo ! Şi de-am face Revelionul aci, cu băețelul nostru? — Ai vrea tu asta, Louis ? — Tu n’ai vrea ? — Eu ? Mai încape vorbă ?... Uite, pui masa numaide cât... Ce bine o să fie! l DEM JUDEŢE Iaşi.Sub titlul O palmă administraţiei locale, ziarul Evenimentul publică următoarele : Tribunalul secţia II a pronunţat în ziua de Marţi 11 Ianuarie, verdictul în procesul locuitorilor din comuna Stânca, acuzaţi de resvrutire. Verdictul tribunalului a dat deplină dreptate celor zise de noi, cum că locuitorii comunei Stânca au fost victimele urgiei administrative şi că au îndurat cele mai mari mizerii din partea primarului Tătăranu, protejatul lui l. c. Iancu Ventura. Tribunalul a achitat toţi locuitorii în afară de doi, pe cari i-a condemnat pe unul la 10 zile şi pe altul la 20 zile închisoare, fiindcă s-a dovedit că aceştia au lovit pe soldaţii însărcinaţi cu arestarea. Această sentinţă atât de demnă, atât de corectată, nu e decât o palmă dată de magistratura independentă uneltirilor şi scârboaselor îngerinţi ale administraţiei. Timp de.ra trei luni s’ai arestat, s’a schingiuit, ca pe nişte criminali ordinari, nişte oameni vinovaţi numai de faptul că n’au voit să se supue ordinelor zapciilor şi să aleagă de primar pe un pungaş «4 Tataranu, omul stăpânirei. Curierul dimineţei Suntem informaţi de succesul cu care compatriotul nostru Ilie Marinescu (Calafat) a trecut teza de doctorat înaintea facultăţei de medecină din Paris. Teza sa trata despre: «Les troubles nerveux. qui acompagnent et ksuivent leş phlăbites». Juriul presidat de profesorul Potain i-a adresat vii felicitări.* Din Veneția ni se telegrafiază următoarele : Se confirmă arestarea comerciantului LAPTA Ugebsohn care a comis în Oct. 1893, la București, o fraudă de o sută de mii de mărci în paguba casei Luckhano et C-ie din Remscheid. ITSUTEdVEFLAJEIX Londra, 25 Ianuarie.—Sir general Portal comisar englez pentru Uganda a murit. Viena, 25 Ianuarie. — Deputatul liberal german Jacques s’a sinucis. Barcelona, 25 Ianuarie. — Guvernatorul civil eșind din casa sa a fost rănit la cap cu o lovitură de pistol, ce și-a tras un zidar, care a declarat că este anarchist. şedinţă Duminică 9 Ianuarie, şi-a ales următorul comitet: Preşedinte, Theodor Th. Brătianu; Vice-preşedinţi, dr. Ion Buda, Preot N. Topologeanu; Casier, N. I. Constantinescu ; Secretar, Petre Petrescu. Membrii în comitet, Preot Theodor Demetrescu şi C. Constantinescu. Urăm noue secţiuni succes şi isbândă în marea luptă culturală. (■FORMAŢIUNI Criza din Serbia Belgrad, 25 Ianuarie.—Deputaţiunile ţăranilor adunaţi la Belgrad au primit ordin de la prefectul poliţiei, d. Mihailovi, de a părăsi oraşul în 24 de ore; cea mai mare parte au plecat. Paris, 25 Ianuarie.—Contrariu svonurilor ce au circulat despre sosirea apropiată a reginei Natalia la Belgrad, se asigură din sorginte bine informată că regina va pleca la sfârşitul acestei luni la Biarritz. Ieri s’a răspândit prin oraş ştirea că hârtiile române ar fi scăzut zilele din urmă în mod simţitor. Cercetând oricine poate vedea că, din contra, renta română e în urcare. Depreciarea valorilor italiene şi greceşti, a făcut ca renta română să fie mai căutată şi, pe cât ştim, ea a început să fie plasată în iniei cantităţi chiar în Franţa. «■ * * Citim în Tribuna din Sibiu : Pentru azi au fost citaţi la judele-instructor domnii Babteş, ca fost redactor responsabil şi I. Popa Necşa, ca editor-proprietar, pentru a li se anunţa că procuratura din Cluj iarăşi ne intentează două procese: unul din cauza poesiei, publicate în No. nostru de la 28 August (9 Septembrie) anul trecut şi întitulată : „Mihai Viteazul/ iscălită cu pseudonimul „Regulus“. In momentul de a pune sub presă ziarul, d-1 Balteş nu s’a întors încă fie la tribunal, nu ştim deci la care număr al „Tribunei“ se referă al doilea proces. * ţt * Pentru mâine 15 curent, toţi d-nii avocaţi din Galaţi sunt convocaţi in sălile curţei de apel, spre a alege, sub preşedenţia d-lui procuror general Bastachi, un nou decan în locul d-lui C. Plesnilă demisionat. * * * Din Constantinopol ni se telegrafiază că s’a suprimat acolo carantina pentru călătorii ce se duc în occident. «* * * Marţi, 18 Ianuarie cu ocaziunea aniversărei a III a Liceului Lazăr, d. dr. Marcel Brânză va ţine o conferinţă asupra «Originei şi definiţiunea vieţei. * * * Ministerul Justiţiei a pus din oficiu la pensie pe d. Petrescu, membru la înalta curte de casaţie. Această ştire a impresionat atât de mult pe acest bătrân magistrat, încât a căzut bolnav. Se pare că în adever d. Petrescu avea motive să nu se aştepte la o asemenea măsură în contra d-sale. x* # Aflăm că la comuna Tigveni, pr. Torpolog, s’a înfiinţat o nouă secţiune a Ligei culturale sub numele «Secţiunea Topolog«. Aceasta întrunindu-se în EDIŢIA II* Corpurile Legiuitoare CAMERA (Urmarea şedinţei dela 13 ianuare 1834) D. N. Fie va propune un amendament prin care cere ştergerea articolului. Amendamentul se respinge. Se continuă votarea pe articole. La art. 39 se admite modificarea propusă de d. V. Maori, anume ca pentru şeful contabilităţei să nu se ceară diploma de doctor sau licenţiat în drept. D. N. Fleva la art. 40 cere să se prevadă titluri şi pentru secretarul general al ministerului. După răspunsul d-lui Lahovari, art. se votează nemodificat. La art. 43, I. I. Grădişteanu cere să se prevadă în programul examenului pentru obţinerea titlului de ataşat şi literatura şi limba română, cum şi etnografia. D. C. C. Dobrescu cere să se prevadă şi istoria patriei. D. Al. Lahovari combate toate aceste cereri. D. Em. Porumbaru împărtăşeşte vederile ministrului asupra programului, nu mai întreabă unde au să înveţe candidaţii materiile speciale. D-sa e de părere să se înfiinţeze un consiliu pe lângă ministerul de externe, al căruia membrii să predea şi cursurile speciale. D. Lahovari. Nu poate răspunde la acest punct nepregătit. D-sa spune însă că materiile speciale candidaţii le pot învăţa acasă. D. Ghica-Deleanu declară că comitetul delegaţilor a admis introducerea limbei şi a literaturei române. D. Al. Lahovari primeşte această opinie, Camera o respinge şi votează art. guvernului. La ora 5 şi la şedinţa se ridică Camera ne mai fiind în număr. Şedinţa de Vineri, 14 Ianuarie 1834. Şedinţa se deschide la ora 16, sub preşidenţia d-lui general Manu. Presenţi ,5 d-ni deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. D. Mavrodineanu cere dosarul relativ la împroprietărirea mai multor locuitori fiin Teleorman. D. Ghiţescu cere mai multe dosare. D Nicolaescu depune petiţia mai maultor locuitori din comuna Potlogi, cari protestă contra acestei comune urbane printre comunele rurale. D. C. C. Dobrescu interpretează pe ministru de interne asupra faptului că d-nii Bucur Spirescu şi Săvulescu, din Ploeşti, în contra legei cumulului, ocupă mai multe slujbe. D. L. Catargiu spune că imediat ce se ,va întoarce fi. T. Ionescu va regula această chestie. P. Bădescu-Roşiori interpelează asupra relei întreţineri a liniei Costeşti-T.Măgurele. Se votează indigenatele d-lor G. Emanoil, Hagi Mihale Manu. Se proclamă d. dr. Riegler deputat al colegiului al II-lea de Roman. Se fiă citire raportului și proectului de lege prin care secere un credit de 1500 lei pentru acoperirea cheltuelelor fie învior No. 2198 mântare a lui Vasile Tassu, de la Curtea de casaţie. D. C. Popovici propune să se sporească suma la 3000 lei. D-nii Voinov şi Rădulescu susţin sporirea sumei propusă de d. Popovici. D. C. C. Dobrescu, în numele liberalilor deciră că se asociază la propunerea de sporire a acestei sume. Camera votează 3000 lei pentru înmormântarea lui Vasile Tassu. Să reintră în ordinea zilei. Continuarea discuției pe articole a proiectului de lege pentru organizarea ministerului de externe. Se votează până la art. 60, fără ca să se admită nici una din modificările propuse. Ați luat parte la discuție d-nii C. C. Dobrescu, C. Stoicescu și d. Al. Lahovari. ULTIME INFORMAŢII Câteva ziare s-au făcut în mai multe rânduri ecoul unei ştiri ce ar fi circulând, că unii membrii ai partidului radical din Iaşi ar fi nemulţumiţi de atitudinea Luptei şi că, în consecinţă, ar avea de gând să scoată un ziar în care să-şi manifeste deosebirea de păreri cu noi. Suntem autorizaţi să dăm cea mai formală desminţire acestor ştiri. Amicii noştrii din Iaşi aprobă şi urmează în totul linia politică a şefului nostru, d. G. Panu. Iar în ce priveşte presa radicală, toţi aderenţii partidului nostru sunt de acord că, cel puţin pentru moment, ziarul Lupta e suficient pentru a exprima ideile şi vederile partidului democrat-radical din ţară. * Am anunţat alaltăeri că la şcoala de aplicaţie de artilerie şi geniu din Bucureşti sunt 35 de bolnavi de influenţă, şi anume: douăzeci de elevi divizia preparatorie şi cincisprezece ofiţeri în divizia de aplicaţie. Şcoala nu s’a închis însă astăzi numărul bolnavilor e de 48. Cerem cu stăruinţă d-lui ministru de resbel să dispue imediata închidere a şcoalei. Altminterlea va fi responsabil de nenorocirile ce pot decurge din întinderea boalei. Caşurile unor desnodăminte fatale la victimele influenţei sunt numeroase mai ales în Bucureşti unde epidemia bantui CU mare furie. Nu e familie, nu e casă unde să nu fie un influenţat. Sperăm că d. ministru de resbel nu va întârzia a lua deci măsurile cuvenite în ce priveşte şcoala de aplicaţie unde numerul bolnavilor e atât de mare.* Sinodul va recomanda în sesiunea aceasta trei candidaţi pentru locurile vacanţe de şrdluiere. Numai după întoarcerea d-lui Take Ionescu—care soseşte cu fulgerul de mâne seară—se va hotărî data alegerea episcopului de Argeş. Sunt trei candidaţi archieriî Timuş, Climescu şi Ploeşteanu. Azi s’au împărţit deputaţilor proectul de buget pentru cheltuelile ministerului de lucrări publice şi proectul de buget pentru venituri şi cheltuielî şl iinisteruluî cultelor şi instrucţiunei publice. ' 1 .* ‘ • ■ ■* -X- ‘X Militare. D. maior Dragomirescu, actual sub director la arsenal, e numit comandant al pirotechnieî, * ■Jf “X* FOIŢA ZIARULUI „LUPTA“ 8 ' NIVERNESA CEA FRUMOASA DE ALPRONSE DAUDIT CAP. IV Viaţa- i grea Şi cum rămaseră nemişcaţi, înlemniţi de acest naufragiu, auziră o clamoare la spatele lor. Nivernesa cea Frumoasă se depărta de la mal. Furtuna î i rupsese lanţul ce o priponia. Mama Louveau răcni: — Copiii mei! Victor deja duse fuga în cabină. Se întoarse pe punte cu copilul în brațe. Clara și Mimne veniau după el și toți întindeau mâinile spre cheie. — Luați-i! •— O luntre ! — O frânghie ! Ce era de făcut ? Nu era chip să -i scoată pe toți la mal noi. Și Echipagiul umbla de colo până colo zăpăcit. Cu orice preț trebuiau să tragă la mal. In fața Echipagiului zăpăcit și a copiilor ce plângea ei, Victor, improvisat căpitan, se simţi în stare să-i scape. El comandă: — Aide ! Aruncă o frînghie ! Mai iute ! De trei ori au cercat; dar Nivernesa era deja prea departe de cheia și frînghia cădea în apă. Atunci Victor dete fuga la cârmă și strigă: — Nu vă fie frică, vă scap eu ! In adever, puind mâna pe bară, îndreptă corabia, pe care apa o luase de-a curmezișul. Pe cheia, Louveau ’și pierdea capul. Voea să se arunce în apă, ca să ajungă la copii, dar Dubac îl apucase în braţe, în vreme ce mama Louveau pusese mâinile la ochi, ca să nu vază. Acuma Nivernesa se ţinea în curentul apei şi mergea repede spre podul Austerlitz. Liniştit, cu spatele rezemat de pârghie, Victor cârmuia, făcea curaj copiilor, da porunci Echipagiului. El era sigur că are să fie bine, pentru că îndreptase vasul drept spre steagul roșu atârnat la mijlocul boltei celei mari, ca să arate drumul marinarilor. Dar, doamne, o să aibă ei loc să treacă pe subt pod ? El se uita cum se apropie podul foarte repede. — Mâna pe prăjină, Echipagiule! Tu Clara, ţine copiii. El se apucă bine de cârmă. Deja simţia vântul ce venia de subt pod. Au ajuns subt pod, vasul trecu ca vântul şi cu un zgomot grozav. Victor răcni lumei adunată pe pod: — Un cârlig ! Un cârlig ! Şi cum au eşit de subt bolta podului, vasul se opri în loc. Nişte podari isbutiseră să prinză Nivernesa cu cârligul. Victor dete fuga şi legă odgonul corăbiei de cârlig. Nivernesa, cu echipagiul ei de copii şi cu căpitanul de cincisprezece ani, fu trasă la cheiul Tournelle. Oh ! Ce bucurie mare a fost seara pe ei, când s’au găsit cu toţii împrejurul mesei, în cabina corăbiei, care de astă-dată era priponită bine. Micul erou era la locul de cinste, la locul căpitanului. Nu prea le era foame, din pricina sbuciumului de peste zi. Dar inima le era largă şi răsuflau în voe. Soţii îşi făceau cu ochiul şi ’şi zieau: — He, he ! Ce ne făceam, de ’l duceam îndărăt la comisar? Și bătrânul Louveau rîdea cu gura până la urechi, uitându-se cu ochii umezi la copiii lui. Ai fi zis că a dat un noroc mare peste el, că Nivernesa nu mai era găurită de loc, că ar fi pus mâna pe câştigul cel mare de la o loterie. Intr’o zi, împărţitorul aduse o scrisoare : Biuroul comisarului de poliţie XII Aro»digment D-lui Louveau (Francisc) patron marinar Cheiul Austerlitz Paris. Şi era cu pecetă albastră. Marinarul desfăcu scrisoarea, cu o mână cam tremurătoare şi fiindcă nu era prea tare la cetit, dă scrisoarea săî-o citească Victor. Acesta ceti: „D-1 Louveau (Francisc) patron-marinar, este poftit să vie cât mai curând la biuroul comisarului de poliție.“ — Asta-i tot. — Da. Louveau a lipsit toată ziua. Când s’a întors seara, îi pierise toată veselia. Era posac, tăcut, gata pe ceartă. Mama Louveau nu pricepea nimic și fiindcă copiii eșiseră să se joace pe punte, ea ’l-a întrebat: — Ce s’a întâmplat ? — Sunt necăjit. — Din pricina lemnelor. — Nu, din pricina lui Victor. Și spuse că a fost la comisar. — Nevasta care ’l-a părăsit, nu era mama lui. — Ah! — Ea ’l furase. — De unde se știe asta ? — Chiar ea a spus comisanului când s’a văzut pe patul morţei. — Dar atunci ’ţi-a spus cum îl cheamă pe părinţii lui ? Louveau tresări. — De ce vrei să ’mi spue — Doamne! Dacă te-a chemat.... Francisc s’a necăjit. — De aşi şti, poate că ţi-aşi spune. Era roşu de mânie şi a eşit trântind uşa. Mama Louveau a rămas înmărmurită. Din ziua aceia Francisc s’a schimbat de tot. Nu mai mânca, nu mai vorbia, noaptea vorbia ca un lunatec. Răspundea nevestei sale, certa Echipagiul, ocăra pe toți și Victor maî mult ca pe ori care. Când mama Louveau îl întreba ce are, el răspundea răstit : — N’am nimici Nu cumva vă pare că am ceva ? V’aţi unit cu toții împotriva mea.' (Va urma).