Lupta, octombrie 1894 (Anul 11, nr. 2405-2428)

1894-10-14 / nr. 2416

14 OCTOMBRE 1894 cadrul celui mai elementar adevăr cele scrise în «Magyarorszâg» despre convor­birea cu Lucaciil,—căci acesta n’a fost în poziţie să susţină cu ei o discuţie serioasă, şi nici l’a luat in serios. Lucaciu i-a reproşat însă în termeni asprii ca a publicat informaţiunî false a­­supra celor petrecute în congresul de la Haaga şi asupra intenţiunilor românilor. — Aceasta trebuie să o limpezeşti, Dom­nule Pázmándy, dacă nu vrei să fii taxat de mistificator. Agentul guvernului a rămas foarte în­curcat şi a zis, că va desminţi cele scrise de Hazank. Adevăratul scop al visitei lui Pázmándy a fost ca să sondeze convingerile politice a­le conducătorilor, şi mai cu seamă să se convingă dacă regimul închisoare! nu-i face mai accesibil­ intenţiunilor guvernu­lui. De aceea s’a încercat să vorbească şi lucruri mari, chestii grave împăcarea naţionalităţilor, şi în special a românilor, deslegarea deosebirilor de vederi, progra­mul naţional de la Sibiu etc. Iubiţii noştri­ întemniţaţi însă au­ fost siliţi să se abţie de la o mai lungă şi se­rioasă întreţinere : nu era chip nici mod a se ţinea cu Pázmándy la discuţiune pă­trunzătoare. Bărbaţii noştri­, oameni gravi, serioşi, cu convingeri solide, cu resoane de stat şi cu argumente neresturnabile, au trebuit să se convingă, ca Pázmándy vine de la ospet. Cu toate­ că nu s’a putut face politică cu agentul guvernului, vechiul principiu : cin vino veritas» s’a adeverit de drept și cu această ocasiune. Adică Pázmándy a zis, poate în cali­tate de agent al guvernului, că dacă Ro­­mânii nu se astâmpără, va fi vai de ei. Și adecă Pázmándy a destăinuit, că gu­vernul, — zicea tot : «noi», — ca să fie argumentul mai plausibil,—adecă guvernul stă gata : 1. cu o serie de legi excepţionale în contra Românilor (lois de circonstances); 2. va închide gimnastile române; 3. vor înmulţi neasemănat mai tare nu­mărul jandarmilor în Ardeal; 4. se vor suprima toate ziarele române ; 5. pe «agitatori» îi vor tunde şi rade şi-i vor închide, nu în temniţă de stat, ci în temniţe ordinare, şi acolo îi vor mal­trata până ce vor peri sau­ se vor înfrânge. «Acolo veţi ajunge şi d-voastră», — zise iubiţilor noştri! — «dacă nu ve schimbaţi părerile politice». Iată programul de împăcare pentru Ro­mânii care ţin la dreptul lor ! La acestea apoi i-au răspuns bravii noş­tri­ conducători: «Să ştii, domnule Paz­­mandy, şi să spui şi guvernului d-tale, că daca nu aveţi argumente şi resoane acceptabile de oameni cuminţi şi serioşi, cu astfel de ameninţări şi cu terorism nu­mai de ruşine ve faceţi înaintea noastră şi înaintea lume! întregi!­» CURIERUL DIMINEŢEI ! Tratament nou. —^Rezultatele expe­rienţelor făcute cu injecţii de maleină pen­tru vindecarea cailor bolnavi de răpciugă, afi dat rezultate bune atât la şcoala de medicină veterinară cât şi la caii ce erau bolnavi pe la unele regimente de cavale­rie. In curând va începe inocularea cai­lor bolnavi ai particularilor. Societate. — Societatea ştiinţifică­ li­­terară «Gheorghe­ Lazăr» va ţine Sâmbă­tă 15 Octombre orele 8 lai seara, o şedinţă publică de redeschidere, în loca­lul şcoalei primare «general Golescu»,din Sfţi. Apostol. Ordinea zilei: 4) Discurs de redeschidere. 2) Peste rîu ori peste munte ? (diser­taţie) de Stecodum. Convocare. — Colegiile I şi II electo­rale judeţene a­le judeţului Tecuciu sunt convocate în zilele de 8 şi 10 Noembrie pentru a alege 7 consilieri în locurile va­cante. Numire. — D. Titus Dunca este numit inginer-șef al județului Constanța. FOIŢA ZIARULUI „LUPTA* CRONICA TEATRALA Teatrul Naţional« — Cupa fermecată comedie într’un act de La Fontaine tradusă de d-șoara A. Giupagea. Burghezul Gentilom co­medie în 5 acte de Moliere, tradusă de d. Edgard T. Aslan. Cupa fermecata este o farsă care să re­duce la sfatul că bărbatul care vrea să trăiască liniştit să nu caute nici odată să afle dacă femeea Ba îl înşală. Această piesă s’a jucat şi acum un an de aceea nu mai revin pe larg asupra ei. D. Jianu care a jucat pentru prima oară pe Thibaut a fost bine. De alt-fel d. Ji­anu reuşeşte tot d’auna să scoată în relief ori­ ce crâmpei de­­rol i se dă. E păcat că nu i se dă acestui artist roluri mai în­semnate. D. Ahil Georgescu, care juca pe Ber­trand este de asemenea nod în această piesa. N’a fost rău de și cam nesigur. Copil aruncat. — Pe strada Antim, în dreptul casei cu No. 20 a d-lui Anas­tasie Caliţat s’a găsit aruncată o feti­ţă ca de 1 lună şi jumetate. Copila a fost trimisă spitalului mater­­nitatea. Pungaş.—Fie­care om trebuie să aibă câte o meserie, cel puţin aşa se cade să fie.—Iancu Goldman fiind om şi el, are şi el o meserie, aceea de pungaş.— Aşa cel puţin spune raportul poliţiei. Şi pentru ce crede poliţia aceasta ? Pentru ca a furat un coş cu mere de la un precupeţ. Dar colectiviştii n’au furat mai mult de­cât un coş cu mere, cu toate acestea nu li se zice, că au­ meseria de pungaşi, ci fie­care are o altă ocupaţiune, ca moşi­eri avocaţi, profesori şi chiar poliţişti. Apoi dreptate e aceasta ? GERMANIA Deschiderea Reichstagului. — Măsuri contra socialiştilor Berlin, 24 Octombrie Oficialul anunţă că deschiderea Reich­stagului se va face la 15 Noembrie. „Norddeutsche Zeitung“ află că înainte de deschidere se va face ceremonia, numită punerea pietrei din urmă la noul palat. Acelaş ziar zice că în conferinţele mi­niştrilor Statelor federate nu va fi vorba numai de măsurile­­ destinate a mări pute­rile guvernelor pentru înfrănarea uneltirilor resvrătitoare, ci şi de situaţiunea generală parlamentară şi de proiectele financiare. Nu se va lua nici o hotărâre. Pentru moment, totul se va mărgini la un schimb de idei. Să nu se crează că succesul luptei în contra ideilor resvrătitoare depinde de măsurile de poliţie mai riguroase, ci mai cu seamă de reforme. Nu este încă terminat textul proiectului, care va fi presintat consiliului federal nu ca un proiect al preşedenţiei, ci venind­ din partea Prusiei. Colonia, 24 Octombrie Gazeta de Colonia află din Berlin că împăratul a visitat ieri pe D. de Caprivi. M. S. i-a declarat că este cu desăvârşire de acord cu dînsul în modul săui de a ve­dea în ceea­ ce priveşte tendinţele resvrăji­toare şi i-a exprimat deplina sa satisfac­­ţiune. BULETIN EXTERIOR RUSIA In faţa gravităţei boalei ţarului, al cărei desnodămînt fatal se prevede cu siguranţă, toată atenţiunea şi toate privirile sunt în­dreptate spre Livsdia, de unde se aşteaptă vestea supremă, care va reda unora speranţa unei ere de libertate, iar pe alţii îi va con­funda în disperarea iluziilor sdrobite. Cine ştie, dacă cu moartea lui Alexan­dru III nu moare şi regimul autocrat, şi iară­şi cine ne poate încredinţa, că urma­şul lui nu va perpetua acelaşi şi regim, dacă, adeverindule sgomotele despre otrăvirea Ţa­rului, fiul său nu va călca pe urmele lui Alexandru III. Şi acesta, în faţa sfă­­rămăturilor corpului lui Alexandru II, re­negase toate apucăturile liberale, toate gân­dirile generoase ce i se atribuia ei, ca ţa­re viciu. Cu toată starea desperată a împăratului, proiectul căsătoriei moştenitorului se ur­măreşte din ambele părţi interesate, cu multă tenacitate, din partea familiei imperiale ruseşti ca o satisfacţiune dorinţei intime a Ţarului şi a Ţarinei, din partea familiei de Hessa, care doreşte să se încuscrească cu o dinastie aşa de veche şi de puternică, ca a Romano­vilor. Se vorbise de o ruptură a acestei căsătorii, prin faptul că principesa Alice de Hessa nu voia să se convertească la ortodoxism, condiţiune impusă prealabil de Ţar. Telegramele sosite mai ieri ne vesteau de plecarea tinerei logodnice la Livadia şi de hotărîrea ce luase de a abjura catolicis­mul. Era de prevăzut această decisiune, căci prinţişorii de Hessa nu erau aşa de simplii ca să renunțe la toate avantajele acestei căsătorii, pentru un bagatel. LAPTA Şi cum pentru cei mari şi puternici se fac precupeţiri şi cu D-zeu chiar, s’a gă­sit un modus­ vivendi, care să îndulcească şi să împace toate susceptibilităţile. — Aşa Sinodul rusesc a dispensat pe princesa Alice de a mai declara, în momentul abjurărei, că conversiunea sa la ortodoxism este re­­sultatul a convingere! sale intime, că ade­vărul nu există în afară de biserica orto­doxă, şi nici nu va blestema prima ei religiune. — Ea va declara pur şi sim­plu, că intră în sinul bisericei ortodoxe spre a împărtăşi religia soţului ei. Şi iată cum s’au făcut toate bune şi cum principesa de Hessa, născută şi crescută în credinţa catolică, va deveni „pravoslavnica împărăteasă a tuturor Rusiilor“. INFORMAŢIUNE D. L. Catargiu a invalidat alegerea colegiului al 11-lea comunal din Plo­ieşti. D-sa a confirmat alegerea colegiu­lui I-iu. * * * Consiliul comunal al capitalei se va întruni astă-seară sub preşedinţia d-lui N. Filipescu. ft -X­Cu începere de azi ziarul «Naţio­nalul» a trecut sub conducerea clu­bului liberal. D. I. N. Iancovescu a rămas numai proprietar al ziarului, iar prim-re­dactor, însărcinat de clubul­ liberal cu conducerea­­­iarului, aflăm că este d. Manolache Culoglu, redactor al «Voinţei Naţionale». * * * Noul consiliu comunal al oraşului Bârlad întrunindu-se luni a ales pri­mar pe d. N. Nicorescu şi ajutor pe d. Aristide F. Chiriac. D. Panait P. Neacşu a fost delegat să îndeplinească funcţia de oficier al stărei civile. * * * Din Craiova primim ştirea, că se lu­crează cu multă activitate,la construi­rea bulevardului, care se speră că va fi complect,terminat peste căte­va zile. * ^ ft D. dr. Ghabudianu care a fost la Paris, ca să-şi instaleze familia s’a în­tors în Bucureşti. * * * Peste cîte­va zile se vor face mai multe schimbări în personalul poli­ţiei capitalei. De astă dată va fi mazilit şi tistul de la gardişti. * * 11 Eforia spitalelor civile a hotărât ca să construiască la primă­vara viitoare p­e ţărmul lacului Tichir-Ghiol din Dobrogea, un spital de copii care va cuprinde vre­o 40-50 paturi. * * 44 Astă­zi se termină concursul de ad­mitere în şcoala de Finanţe. Cei admişi vor primi de la minis­terul de finanţe o bursă de lei 90 pe lună, în timpul celor trei ani cât du­rează studiul. * * * Cetăţenii din culoarea de negru, au cerut înfiinţarea unei farmacii de care au nevoe locuitorii din subur­­biele Popa Soare, Iancu, Oboru-vechiu, Popa Nan etc. Cererea fiind recunos­cută dreaptă, primarul şi consiliul sanitar al capitalei au recomandat-o consiliului sanitar superior, care spe­răm că va da aprobare cererea, fără a se lăsa a fi influenţaţi. ŞTIRI TEATRALE Sâmbătă la Teatrul Lyric, dă prima reprezentaţie trupa italiană de operă. Se va cânta Emani de Verdi. Duminică Lucia. La Teatrul Național s’a reluat în re­petiție Amilcar Barca noua tragedie a d-lui Bengeseu. * Stagiunea Teatrului din Craiova se va deschide la 16 Octombre cu trage­dia d-lui Bengeseu, Pygmalion. TELEGRAME ARMATA SPANIOLĂ Madrid, 24 Octombrie—Ministrul de resbel îşi propune sa urmeze trupele spaniole cu puştile Mau­ser. Speră că fabrica din Oviedo va putea furniza 119.000 puşti în 7 ani. Aceasta însă nu este de ajuns. D-sa va cere Cortezilor creditele necesare pentru ca să se lucreze ziua şi noaptea. EXPULSĂRI Rive-de-Giers, (Loara) 24 Octombrie —Lucrătorii germani Reinhert, Deperry şi Fisch, arestaţi în Sep­tembrie şi Octombrie, pentru că au ameninţat cu moarte pe lucrătorii străini angajaţi de casa Ri­chard, au fost expulzaţi şi conduşi la frontieră. IMPORT DE VITE Dresda, 24 Octombrie.—Guvernul permis a a se importa vite mari și mici din Austro-Ungaria precum și LP°rcl de la Steinbruck, la abatorul de curând construit la Freiberg. Cele alte roluri ierari distribuite ca şi anul trecut. D-na Ciucurescu avea aceeaşi vervă, d. Brezeanu juca tot cu cea mai profundă convingere că e cu adevărat pe­dagogul tînărului Leu­, iar d-na Ionaşcu foarte degajată şi simpatică ca tot­deauna a dat rolului toată înfăţişarea naivă şi de o neastâmpărată curiozitate, de care avea ne­voie. * Burghezul Gentilom nu s’a dat de a­­tâta vreme în cât o puteam considera ca o piesă nouă pentru bucureșteni. Ea a fost tradusă pentru prima oară la 1835 de către căpitanul Voinescu, atunci s’a și jucat la Teatrul de sub conducerea dascălului Aristia. La 1835 când este începutul teatrului nostru repertoriul erea format mai mult din piesele lui Moliére cu traducerea că­rora să îndeletniceau toţi oamenii culţi cari se grămădiseră în jurul lui Eliad, ho­tărâţi a sprijini noua instituţie pe care marele patriot o întemeiase. In acelaş an s’au şi tipărit în tipogra­fia lui Eliad toate piesele traduse, de E­­liade, Aristia, Căp. Voinescu, Gr. Grădiş­­teanu, R. Răst­ etc. A fi trecut de atunci 59 de ani şi scena Teatrului nostru a rămas tot cu Vicleniile lui Scapin, Doctorul fără voe, Bolnavul închipuit, Burghezul gentilom etc. Aceasta nu ar putea îndemna alt­ceva de­cât că toate sforțările făcute în acest timp au ră­mas fără de rezultat. Nu am fost în stare să ne creem un teatru al nostru. Nu este însă acesta motivul cel adevărat. Aceia cari înlătură nu numai repertoriul românesc dar chiar și repertoriul străin modern pen­tru a ne da tot farsele lui Moliére, au un argument, acela, că Moliére este sărbătorit la Comedia Franceză și uită că noi nu suntem francezi. Este foarte natural ca francezii să onoreze pe unul dintre cei mai de frunte scriitori ai lor, ca să nu-l lase cu desăvârşire în uitare, pentru că Moliére este o glorie pentru el, el arată perfecţia artei franceze acum trei sute de ani. Nimeni însă nu îşi va permite în Franţa să declare că scriitorii moderni nu pot sta alături cu autorului Burghezului Gentilom. Fie­care timp îşi are scriitorii sei. De alt­fel Moliére care incontestabil erea un om de geniu, un scriitor de un talent deosebit, era în acelaşi timp şi negustor. Dacă în piesele sale să găsesc observaţii geniale se găsesc şi­­lucruri cari dovedesc graba cu care lucra autorul, care trebuia să facă piesele pe comandă. Păstrînd bine înţeles toate proporţiile pot aminti publicului că am avut şi noi un dramaturg care a scris colosal. Mihail Pascali era capabil să îţi dea în fie­care zi o piesă nou. El nu avea ge­niul lui Moliére, deşi nu erea lipsit de in­teligenţă, dar făcea absolut aceaşi meserie. Pentru piesele sale punea la contribuție pe toţi autorii şi deşi contrporau cu noi, a lăsat o mulţime de piese de a căror ori­gine abia foarte puţini îşi mai dau seama. De alt­fel aşa au lucrat mai toţi vechii dramaturgi care făcea ei şi pe actorii. Loppe de Vega a scris 1500 de piese. Deși Loppe a fost un scriitor de geniu, este incontestabil însă că cea mai mare parte din piesele sale scrise într’o noapte nu se mai pot juca. Shakespeare are vre­o 80 dar cine să ma­’apucă să joace toate far­sele autorului lui Hamlet. Din Moliére se joacă însă foarte multe pentru că noi suntem mai apropriaţi de francezi. Mai toţi bărbaţii cari conduc sta­tul şi institutele de artă îşi au fâcut stu­diile la Paris şi au ajuns să abia pentru Moliére acelaş cult ca şi însuşi francezii. Moliére a lăsat o mulţime de caractere scrise cu mâna de maestru, dar în aceleaşi timp ne a lăsat un teatru în care toate piesele au aceaşi acţiune şi nu se schimbă decit personajul principal care se chiamă odată Jourdain şi atunci e un­­burghez, care vrea să facă pe gentilomul; altă dată e botezat Harpagon şi atunci e un avar, in altă piesă se numeşte Geronte şi e un sgîr­­cit a­morincănos şi aşa mai departe. Dorina, Crispin, Cleante şi Lucinda nu lipsesc de la nici o piesă şi nici nu îşi shimbă de loc maseria. No. N 2416 câte­va poziţiuni care caracteriză spi­ritul politic al candidatului. 1) Ar trebui ca dreptul acordat la 10 alegători ca să exerciteze acţiunea publică, să fie acordat şi pentru ur­mărirea abaterilor com­li§§ GU 0Gâ2Îliu­nea formărei listelor electorale. 2) In ce priveşte disolvarea consi­liilor comunale ar fi necesar ca moti­vele disolvărei să fie prealabil consta­tate judecătoreşte. In poziţiunile pur juridice am găsit câte­va chestiuni cu totul noui, ceea ce probează, că candidatul e la curent cu cunoştinţele sale. Iată câte­va din ele: 1) Retuşul tutorelui de a face dări­­de­ seamă constitue un abuz de în­credere. 2) Procedura falimentului nu mai poate fi redeschisă, după ce sumele provenite din averea falitului s’au îm­părţit şi falimentul s’a închis. 3) In materie de adulter, apelul so­ţului inocent aduce în judecata şi ches­tiunea pedepsei, măcar că procurorul n’ar fi făcut apel asupra achitărei pre­venitului. EDIŢIA II* Ultime Informaţii D­­INT I .A. Ş­I Iaşi, în 12 I X, 94. Concursul pentru catedra de Istorie Erî la ora 3 a început la Universi­tatea de Iaşi a 4-a şi ultima probă o­­rală din concursul pentru catedra de istorie de la Universitatea din Bucu­reşti. Subiectul: Acţiunea Europeilor în extremul orient: China şi Japonia. D. Căpitanovicî nu s’a maî prezen­tat de şi i s’a făcut cele 3 somaţii le­gale. Ultimul candidat care a vorbit a fost d. Iorga, care a terminat la 4 30­Lume multă. Era ziua rezultatului. Juriul anunţa că rezultatul se va da peste două ore. Lumea aşteaptă cu re­signare. Se zice că întârzierea a pro­venit din cauză că nu s’a cetit o probă scrisă. Ideia juriului de a se ceti tezele scrise în timpul oralelor este foarte greşită. Garanţia de imparţialitate este scă­zută. Juriul poate ghici pe autorul te­­selor după caracteristica candidaţilor din probele orale. * Pe la orele 6 începe a se auzi în cancelaria o violentă discuţiune între membrii juriului. La ora 8, se dă resultatul. D. Iorga a întrunit media 7.07, Georgian 7.02. O cântărire radicală, care însemnează­ă juriul n’a voit să recomande pe nici unul din candidaţi. Consiliul Judeţean Consiliul judeţean al judeţului Iaşi a fost convocat în sesiune extraordi­nară pe ziua de 1 octombrie. Legea cere ca să fie 13 consilieri prezenţi, ca să se poată constitui consiliul, şi cum nu au fost nici­odată mai mulţi de 12, consiliul nu a putut ţine nici o şe­­dinţă. De aceea a rămas ca şi cesti­unile pentru care consiliul fusese convocat extraordinar, să se rezolve în sesiunea ordinară, care începe la 15 octombrie. O teză de licenţă in drept Prietenul nostru Gh. Philipescu-Du­­bău, distinsul ajutor de grefă de la Curtea de Apel din Iaşi secţia I, şi-a susţinut în ziua de 10 Octombrie teza sa de licenţă în drept. Subiectul tezei este: Substituţiuni şi fidei­ comise] Lăsând pentru moment de o parte aprecierea juridică a tezei, vom releva­ ­Lucrările manuale Ministrul instrucţiunei publice a in­vitat pe maeştrii şi maestrele de lu­cru de la­­scoalele din Iaşi, să vie în Bucureşti ca să viziteze expoziţia a lucrărilor manuale şi pentru a primi cîte­va instrucţiuni relative la specia­litatea lor. In acest scop li s’a dat şi bilete de liber parcurs. Schimbări în magistratură Se zice că în curînd d. Emanuel Stroici, membru de şedinţă de la sec­ţia a II a tribunalului Iaşi, va schimba în curînd cu d. procuror C.IGrigoriu, această pentru­ că înrudindu-se cu d. preşedinte Grivetz s’ar călca legea în ce priveşte articolul relativ la rude­nia dintre membrii aceluiaşi tribunal. D-na Iacobescu ceruse la Curtea de Corupturi a-i libera nisce certificate spre a regula drepturile la pensie ale soţului său. Curtea, sub diferite motive, a retuzat liberarea acelor certificate. Curtea de Casaţie după o diver­­ginţă şi o trimitere la Compturi, a judecat această afacere aici în secţiuni­­unite şi a decis ca Curtea de Comp­turi să libereze acele certificate pen­tru a putea d-na Iacob­scu a-şi sta­bili drepturile la pensiune. * * * Consiliul comunal din Caracal în­­trunindu-se săptămâna trecută a al­­es primar pe d. Bibescu, candidatu­­r­lor Brătăşanu şi Brabeţeanu, iar ajutor de primar pe d. Mihăileanu. Liberalii cari ziceau că au triumfat la colegiul al 2-lea au rămas numai cu 3 consilieri din 11. Cei alţi opt au trecut cu conservatorii. * * * Azi la ora 12 începe concursul pen­tru catedrele de geografie de la gim­nasiile din Alexandria şi R.­Sărat. * * * D-nii d-r. C. Istrati şi Gr. Ştefănescu pleacă la Iaşi, Duminică seara, spre a fi la concursul de mineralogie, crista­lografie şi protografie care începe Luni la ora 12. * * * înalta Curte de Casaţie a ţinut azi şedinţă în secţiuni unite, şi a cercetat mai multe recursuri. * * * In postul vacant de sub-secretar al consiliului de miniştrii nu s’a numit nici până azi un titular. Zilele aces­tea trebue a se face numirea, lucră­rile consiliului fiind destul de îngreu­nate acum. •)­ «Naţionalul» susţine că alegerile de la Roşiori de Vede, au fost casate de consiliul de miniștrii. * In Avaru, ca în Burghezul­ întocmai ca în Tartufe, etc., Dorina are să fie o slujnică obraznică care va apăra pe fată să nu fie măritată în contra voinței ei, Cris­pin are să ajute pe tînărul Cleante s’o ia pe Lucinda, iar tinerii au să se iubească cu desperare. Și bătrânul ori cum s’ar chema are să cedeze la urma urmelor tinerilor. Acesta fiind Teatrul lui Moliére, este na­tural că dacă azi se mai apucă cine­va să joace din piesele lui, nu i i e permis să caute să scoată în relief acţiunea comediei. Toată atenţia trebue să fie îndreptată la persona­giul principal din puntul de vedere al ca­racterului şi la indivizii cari sunt puşi ca să complecteze cadrul menit să scoată şi mai mult în relief pe sgârcit, pe burghez safi pe tartuf. Şi este de observat câ din puntul de vedere al acţiunei dramatice toate aceste personagii sunt un fel de umplutură. Aşa în Burgezul Gentilom, acţiunea pie­sei este lupta din familie pentru a hotărî pe Jourdaine să-şi dea fata după Cleonte. In această acţiune nu intră de­cât Jour­dain, d-na fJourdain, Cleonte, Lucila, Ni­cola şi Coinele. Toţi cei­alţi : măiestrii de scrimă, dant şi muzică, croitorul, filozoful, marchiza şi contele sunt paşi ca să esplice mania lui Jourdain de a fi gentilom, manie care îl face să se opue la măritarea fetei sale cu Cleonte, care nu e nobil. Şi cu toate acestea, tocmai acea ce din puntul de ve-

Next