Lupta, octombrie 1894 (Anul 11, nr. 2405-2428)
1894-10-14 / nr. 2416
14 OCTOMBRE 1894 cadrul celui mai elementar adevăr cele scrise în «Magyarorszâg» despre convorbirea cu Lucaciil,—căci acesta n’a fost în poziţie să susţină cu ei o discuţie serioasă, şi nici l’a luat in serios. Lucaciu i-a reproşat însă în termeni asprii ca a publicat informaţiunî false asupra celor petrecute în congresul de la Haaga şi asupra intenţiunilor românilor. — Aceasta trebuie să o limpezeşti, Domnule Pázmándy, dacă nu vrei să fii taxat de mistificator. Agentul guvernului a rămas foarte încurcat şi a zis, că va desminţi cele scrise de Hazank. Adevăratul scop al visitei lui Pázmándy a fost ca să sondeze convingerile politice ale conducătorilor, şi mai cu seamă să se convingă dacă regimul închisoare! nu-i face mai accesibil intenţiunilor guvernului. De aceea s’a încercat să vorbească şi lucruri mari, chestii grave împăcarea naţionalităţilor, şi în special a românilor, deslegarea deosebirilor de vederi, programul naţional de la Sibiu etc. Iubiţii noştri întemniţaţi însă au fost siliţi să se abţie de la o mai lungă şi serioasă întreţinere : nu era chip nici mod a se ţinea cu Pázmándy la discuţiune pătrunzătoare. Bărbaţii noştri, oameni gravi, serioşi, cu convingeri solide, cu resoane de stat şi cu argumente neresturnabile, au trebuit să se convingă, ca Pázmándy vine de la ospet. Cu toate că nu s’a putut face politică cu agentul guvernului, vechiul principiu : cin vino veritas» s’a adeverit de drept și cu această ocasiune. Adică Pázmándy a zis, poate în calitate de agent al guvernului, că dacă Românii nu se astâmpără, va fi vai de ei. Și adecă Pázmándy a destăinuit, că guvernul, — zicea tot : «noi», — ca să fie argumentul mai plausibil,—adecă guvernul stă gata : 1. cu o serie de legi excepţionale în contra Românilor (lois de circonstances); 2. va închide gimnastile române; 3. vor înmulţi neasemănat mai tare numărul jandarmilor în Ardeal; 4. se vor suprima toate ziarele române ; 5. pe «agitatori» îi vor tunde şi rade şi-i vor închide, nu în temniţă de stat, ci în temniţe ordinare, şi acolo îi vor maltrata până ce vor peri sau se vor înfrânge. «Acolo veţi ajunge şi d-voastră», — zise iubiţilor noştri! — «dacă nu ve schimbaţi părerile politice». Iată programul de împăcare pentru Românii care ţin la dreptul lor ! La acestea apoi i-au răspuns bravii noştri conducători: «Să ştii, domnule Pazmandy, şi să spui şi guvernului d-tale, că daca nu aveţi argumente şi resoane acceptabile de oameni cuminţi şi serioşi, cu astfel de ameninţări şi cu terorism numai de ruşine ve faceţi înaintea noastră şi înaintea lume! întregi!» CURIERUL DIMINEŢEI ! Tratament nou. —^Rezultatele experienţelor făcute cu injecţii de maleină pentru vindecarea cailor bolnavi de răpciugă, afi dat rezultate bune atât la şcoala de medicină veterinară cât şi la caii ce erau bolnavi pe la unele regimente de cavalerie. In curând va începe inocularea cailor bolnavi ai particularilor. Societate. — Societatea ştiinţifică literară «Gheorghe Lazăr» va ţine Sâmbătă 15 Octombre orele 8 lai seara, o şedinţă publică de redeschidere, în localul şcoalei primare «general Golescu»,din Sfţi. Apostol. Ordinea zilei: 4) Discurs de redeschidere. 2) Peste rîu ori peste munte ? (disertaţie) de Stecodum. Convocare. — Colegiile I şi II electorale judeţene ale judeţului Tecuciu sunt convocate în zilele de 8 şi 10 Noembrie pentru a alege 7 consilieri în locurile vacante. Numire. — D. Titus Dunca este numit inginer-șef al județului Constanța. FOIŢA ZIARULUI „LUPTA* CRONICA TEATRALA Teatrul Naţional« — Cupa fermecată comedie într’un act de La Fontaine tradusă de d-șoara A. Giupagea. Burghezul Gentilom comedie în 5 acte de Moliere, tradusă de d. Edgard T. Aslan. Cupa fermecata este o farsă care să reduce la sfatul că bărbatul care vrea să trăiască liniştit să nu caute nici odată să afle dacă femeea Ba îl înşală. Această piesă s’a jucat şi acum un an de aceea nu mai revin pe larg asupra ei. D. Jianu care a jucat pentru prima oară pe Thibaut a fost bine. De alt-fel d. Jianu reuşeşte tot d’auna să scoată în relief ori ce crâmpei derol i se dă. E păcat că nu i se dă acestui artist roluri mai însemnate. D. Ahil Georgescu, care juca pe Bertrand este de asemenea nod în această piesa. N’a fost rău de și cam nesigur. Copil aruncat. — Pe strada Antim, în dreptul casei cu No. 20 a d-lui Anastasie Caliţat s’a găsit aruncată o fetiţă ca de 1 lună şi jumetate. Copila a fost trimisă spitalului maternitatea. Pungaş.—Fiecare om trebuie să aibă câte o meserie, cel puţin aşa se cade să fie.—Iancu Goldman fiind om şi el, are şi el o meserie, aceea de pungaş.— Aşa cel puţin spune raportul poliţiei. Şi pentru ce crede poliţia aceasta ? Pentru ca a furat un coş cu mere de la un precupeţ. Dar colectiviştii n’au furat mai mult decât un coş cu mere, cu toate acestea nu li se zice, că au meseria de pungaşi, ci fiecare are o altă ocupaţiune, ca moşieri avocaţi, profesori şi chiar poliţişti. Apoi dreptate e aceasta ? GERMANIA Deschiderea Reichstagului. — Măsuri contra socialiştilor Berlin, 24 Octombrie Oficialul anunţă că deschiderea Reichstagului se va face la 15 Noembrie. „Norddeutsche Zeitung“ află că înainte de deschidere se va face ceremonia, numită punerea pietrei din urmă la noul palat. Acelaş ziar zice că în conferinţele miniştrilor Statelor federate nu va fi vorba numai de măsurile destinate a mări puterile guvernelor pentru înfrănarea uneltirilor resvrătitoare, ci şi de situaţiunea generală parlamentară şi de proiectele financiare. Nu se va lua nici o hotărâre. Pentru moment, totul se va mărgini la un schimb de idei. Să nu se crează că succesul luptei în contra ideilor resvrătitoare depinde de măsurile de poliţie mai riguroase, ci mai cu seamă de reforme. Nu este încă terminat textul proiectului, care va fi presintat consiliului federal nu ca un proiect al preşedenţiei, ci venind din partea Prusiei. Colonia, 24 Octombrie Gazeta de Colonia află din Berlin că împăratul a visitat ieri pe D. de Caprivi. M. S. i-a declarat că este cu desăvârşire de acord cu dînsul în modul săui de a vedea în ceea ce priveşte tendinţele resvrăjitoare şi i-a exprimat deplina sa satisfacţiune. BULETIN EXTERIOR RUSIA In faţa gravităţei boalei ţarului, al cărei desnodămînt fatal se prevede cu siguranţă, toată atenţiunea şi toate privirile sunt îndreptate spre Livsdia, de unde se aşteaptă vestea supremă, care va reda unora speranţa unei ere de libertate, iar pe alţii îi va confunda în disperarea iluziilor sdrobite. Cine ştie, dacă cu moartea lui Alexandru III nu moare şi regimul autocrat, şi iarăşi cine ne poate încredinţa, că urmaşul lui nu va perpetua acelaşi şi regim, dacă, adeverindule sgomotele despre otrăvirea Ţarului, fiul său nu va călca pe urmele lui Alexandru III. Şi acesta, în faţa sfărămăturilor corpului lui Alexandru II, renegase toate apucăturile liberale, toate gândirile generoase ce i se atribuia ei, ca ţare viciu. Cu toată starea desperată a împăratului, proiectul căsătoriei moştenitorului se urmăreşte din ambele părţi interesate, cu multă tenacitate, din partea familiei imperiale ruseşti ca o satisfacţiune dorinţei intime a Ţarului şi a Ţarinei, din partea familiei de Hessa, care doreşte să se încuscrească cu o dinastie aşa de veche şi de puternică, ca a Romanovilor. Se vorbise de o ruptură a acestei căsătorii, prin faptul că principesa Alice de Hessa nu voia să se convertească la ortodoxism, condiţiune impusă prealabil de Ţar. Telegramele sosite mai ieri ne vesteau de plecarea tinerei logodnice la Livadia şi de hotărîrea ce luase de a abjura catolicismul. Era de prevăzut această decisiune, căci prinţişorii de Hessa nu erau aşa de simplii ca să renunțe la toate avantajele acestei căsătorii, pentru un bagatel. LAPTA Şi cum pentru cei mari şi puternici se fac precupeţiri şi cu D-zeu chiar, s’a găsit un modus vivendi, care să îndulcească şi să împace toate susceptibilităţile. — Aşa Sinodul rusesc a dispensat pe princesa Alice de a mai declara, în momentul abjurărei, că conversiunea sa la ortodoxism este resultatul a convingere! sale intime, că adevărul nu există în afară de biserica ortodoxă, şi nici nu va blestema prima ei religiune. — Ea va declara pur şi simplu, că intră în sinul bisericei ortodoxe spre a împărtăşi religia soţului ei. Şi iată cum s’au făcut toate bune şi cum principesa de Hessa, născută şi crescută în credinţa catolică, va deveni „pravoslavnica împărăteasă a tuturor Rusiilor“. INFORMAŢIUNE D. L. Catargiu a invalidat alegerea colegiului al 11-lea comunal din Ploieşti. D-sa a confirmat alegerea colegiului I-iu. * * * Consiliul comunal al capitalei se va întruni astă-seară sub preşedinţia d-lui N. Filipescu. ft -XCu începere de azi ziarul «Naţionalul» a trecut sub conducerea clubului liberal. D. I. N. Iancovescu a rămas numai proprietar al ziarului, iar prim-redactor, însărcinat de clubul liberal cu conducereaiarului, aflăm că este d. Manolache Culoglu, redactor al «Voinţei Naţionale». * * * Noul consiliu comunal al oraşului Bârlad întrunindu-se luni a ales primar pe d. N. Nicorescu şi ajutor pe d. Aristide F. Chiriac. D. Panait P. Neacşu a fost delegat să îndeplinească funcţia de oficier al stărei civile. * * * Din Craiova primim ştirea, că se lucrează cu multă activitate,la construirea bulevardului, care se speră că va fi complect,terminat peste căteva zile. * ^ ft D. dr. Ghabudianu care a fost la Paris, ca să-şi instaleze familia s’a întors în Bucureşti. * * * Peste cîteva zile se vor face mai multe schimbări în personalul poliţiei capitalei. De astă dată va fi mazilit şi tistul de la gardişti. * * 11 Eforia spitalelor civile a hotărât ca să construiască la primăvara viitoare pe ţărmul lacului Tichir-Ghiol din Dobrogea, un spital de copii care va cuprinde vreo 40-50 paturi. * * 44 Astăzi se termină concursul de admitere în şcoala de Finanţe. Cei admişi vor primi de la ministerul de finanţe o bursă de lei 90 pe lună, în timpul celor trei ani cât durează studiul. * * * Cetăţenii din culoarea de negru, au cerut înfiinţarea unei farmacii de care au nevoe locuitorii din suburbiele Popa Soare, Iancu, Oboru-vechiu, Popa Nan etc. Cererea fiind recunoscută dreaptă, primarul şi consiliul sanitar al capitalei au recomandat-o consiliului sanitar superior, care sperăm că va da aprobare cererea, fără a se lăsa a fi influenţaţi. ŞTIRI TEATRALE Sâmbătă la Teatrul Lyric, dă prima reprezentaţie trupa italiană de operă. Se va cânta Emani de Verdi. Duminică Lucia. La Teatrul Național s’a reluat în repetiție Amilcar Barca noua tragedie a d-lui Bengeseu. * Stagiunea Teatrului din Craiova se va deschide la 16 Octombre cu tragedia d-lui Bengeseu, Pygmalion. TELEGRAME ARMATA SPANIOLĂ Madrid, 24 Octombrie—Ministrul de resbel îşi propune sa urmeze trupele spaniole cu puştile Mauser. Speră că fabrica din Oviedo va putea furniza 119.000 puşti în 7 ani. Aceasta însă nu este de ajuns. D-sa va cere Cortezilor creditele necesare pentru ca să se lucreze ziua şi noaptea. EXPULSĂRI Rive-de-Giers, (Loara) 24 Octombrie —Lucrătorii germani Reinhert, Deperry şi Fisch, arestaţi în Septembrie şi Octombrie, pentru că au ameninţat cu moarte pe lucrătorii străini angajaţi de casa Richard, au fost expulzaţi şi conduşi la frontieră. IMPORT DE VITE Dresda, 24 Octombrie.—Guvernul permis a a se importa vite mari și mici din Austro-Ungaria precum și LP°rcl de la Steinbruck, la abatorul de curând construit la Freiberg. Cele alte roluri ierari distribuite ca şi anul trecut. D-na Ciucurescu avea aceeaşi vervă, d. Brezeanu juca tot cu cea mai profundă convingere că e cu adevărat pedagogul tînărului Leu, iar d-na Ionaşcu foarte degajată şi simpatică ca totdeauna a dat rolului toată înfăţişarea naivă şi de o neastâmpărată curiozitate, de care avea nevoie. * Burghezul Gentilom nu s’a dat de atâta vreme în cât o puteam considera ca o piesă nouă pentru bucureșteni. Ea a fost tradusă pentru prima oară la 1835 de către căpitanul Voinescu, atunci s’a și jucat la Teatrul de sub conducerea dascălului Aristia. La 1835 când este începutul teatrului nostru repertoriul erea format mai mult din piesele lui Moliére cu traducerea cărora să îndeletniceau toţi oamenii culţi cari se grămădiseră în jurul lui Eliad, hotărâţi a sprijini noua instituţie pe care marele patriot o întemeiase. In acelaş an s’au şi tipărit în tipografia lui Eliad toate piesele traduse, de Eliade, Aristia, Căp. Voinescu, Gr. Grădişteanu, R. Răst etc. A fi trecut de atunci 59 de ani şi scena Teatrului nostru a rămas tot cu Vicleniile lui Scapin, Doctorul fără voe, Bolnavul închipuit, Burghezul gentilom etc. Aceasta nu ar putea îndemna altceva decât că toate sforțările făcute în acest timp au rămas fără de rezultat. Nu am fost în stare să ne creem un teatru al nostru. Nu este însă acesta motivul cel adevărat. Aceia cari înlătură nu numai repertoriul românesc dar chiar și repertoriul străin modern pentru a ne da tot farsele lui Moliére, au un argument, acela, că Moliére este sărbătorit la Comedia Franceză și uită că noi nu suntem francezi. Este foarte natural ca francezii să onoreze pe unul dintre cei mai de frunte scriitori ai lor, ca să nu-l lase cu desăvârşire în uitare, pentru că Moliére este o glorie pentru el, el arată perfecţia artei franceze acum trei sute de ani. Nimeni însă nu îşi va permite în Franţa să declare că scriitorii moderni nu pot sta alături cu autorului Burghezului Gentilom. Fiecare timp îşi are scriitorii sei. De altfel Moliére care incontestabil erea un om de geniu, un scriitor de un talent deosebit, era în acelaşi timp şi negustor. Dacă în piesele sale să găsesc observaţii geniale se găsesc şilucruri cari dovedesc graba cu care lucra autorul, care trebuia să facă piesele pe comandă. Păstrînd bine înţeles toate proporţiile pot aminti publicului că am avut şi noi un dramaturg care a scris colosal. Mihail Pascali era capabil să îţi dea în fiecare zi o piesă nou. El nu avea geniul lui Moliére, deşi nu erea lipsit de inteligenţă, dar făcea absolut aceaşi meserie. Pentru piesele sale punea la contribuție pe toţi autorii şi deşi contrporau cu noi, a lăsat o mulţime de piese de a căror origine abia foarte puţini îşi mai dau seama. De altfel aşa au lucrat mai toţi vechii dramaturgi care făcea ei şi pe actorii. Loppe de Vega a scris 1500 de piese. Deși Loppe a fost un scriitor de geniu, este incontestabil însă că cea mai mare parte din piesele sale scrise într’o noapte nu se mai pot juca. Shakespeare are vreo 80 dar cine să ma’apucă să joace toate farsele autorului lui Hamlet. Din Moliére se joacă însă foarte multe pentru că noi suntem mai apropriaţi de francezi. Mai toţi bărbaţii cari conduc statul şi institutele de artă îşi au fâcut studiile la Paris şi au ajuns să abia pentru Moliére acelaş cult ca şi însuşi francezii. Moliére a lăsat o mulţime de caractere scrise cu mâna de maestru, dar în aceleaşi timp ne a lăsat un teatru în care toate piesele au aceaşi acţiune şi nu se schimbă decit personajul principal care se chiamă odată Jourdain şi atunci e unburghez, care vrea să facă pe gentilomul; altă dată e botezat Harpagon şi atunci e un avar, in altă piesă se numeşte Geronte şi e un sgîrcit amorincănos şi aşa mai departe. Dorina, Crispin, Cleante şi Lucinda nu lipsesc de la nici o piesă şi nici nu îşi shimbă de loc maseria. No. N 2416 câteva poziţiuni care caracteriză spiritul politic al candidatului. 1) Ar trebui ca dreptul acordat la 10 alegători ca să exerciteze acţiunea publică, să fie acordat şi pentru urmărirea abaterilor comli§§ GU 0Gâ2Îliunea formărei listelor electorale. 2) In ce priveşte disolvarea consiliilor comunale ar fi necesar ca motivele disolvărei să fie prealabil constatate judecătoreşte. In poziţiunile pur juridice am găsit câteva chestiuni cu totul noui, ceea ce probează, că candidatul e la curent cu cunoştinţele sale. Iată câteva din ele: 1) Retuşul tutorelui de a face dăride seamă constitue un abuz de încredere. 2) Procedura falimentului nu mai poate fi redeschisă, după ce sumele provenite din averea falitului s’au împărţit şi falimentul s’a închis. 3) In materie de adulter, apelul soţului inocent aduce în judecata şi chestiunea pedepsei, măcar că procurorul n’ar fi făcut apel asupra achitărei prevenitului. EDIŢIA II* Ultime Informaţii DINT I .A. ŞI Iaşi, în 12 I X, 94. Concursul pentru catedra de Istorie Erî la ora 3 a început la Universitatea de Iaşi a 4-a şi ultima probă orală din concursul pentru catedra de istorie de la Universitatea din Bucureşti. Subiectul: Acţiunea Europeilor în extremul orient: China şi Japonia. D. Căpitanovicî nu s’a maî prezentat de şi i s’a făcut cele 3 somaţii legale. Ultimul candidat care a vorbit a fost d. Iorga, care a terminat la 4 30Lume multă. Era ziua rezultatului. Juriul anunţa că rezultatul se va da peste două ore. Lumea aşteaptă cu resignare. Se zice că întârzierea a provenit din cauză că nu s’a cetit o probă scrisă. Ideia juriului de a se ceti tezele scrise în timpul oralelor este foarte greşită. Garanţia de imparţialitate este scăzută. Juriul poate ghici pe autorul teselor după caracteristica candidaţilor din probele orale. * Pe la orele 6 începe a se auzi în cancelaria o violentă discuţiune între membrii juriului. La ora 8, se dă resultatul. D. Iorga a întrunit media 7.07, Georgian 7.02. O cântărire radicală, care însemneazăă juriul n’a voit să recomande pe nici unul din candidaţi. Consiliul Judeţean Consiliul judeţean al judeţului Iaşi a fost convocat în sesiune extraordinară pe ziua de 1 octombrie. Legea cere ca să fie 13 consilieri prezenţi, ca să se poată constitui consiliul, şi cum nu au fost niciodată mai mulţi de 12, consiliul nu a putut ţine nici o şedinţă. De aceea a rămas ca şi cestiunile pentru care consiliul fusese convocat extraordinar, să se rezolve în sesiunea ordinară, care începe la 15 octombrie. O teză de licenţă in drept Prietenul nostru Gh. Philipescu-Dubău, distinsul ajutor de grefă de la Curtea de Apel din Iaşi secţia I, şi-a susţinut în ziua de 10 Octombrie teza sa de licenţă în drept. Subiectul tezei este: Substituţiuni şi fidei comise] Lăsând pentru moment de o parte aprecierea juridică a tezei, vom releva Lucrările manuale Ministrul instrucţiunei publice a invitat pe maeştrii şi maestrele de lucru de lascoalele din Iaşi, să vie în Bucureşti ca să viziteze expoziţia a lucrărilor manuale şi pentru a primi cîteva instrucţiuni relative la specialitatea lor. In acest scop li s’a dat şi bilete de liber parcurs. Schimbări în magistratură Se zice că în curînd d. Emanuel Stroici, membru de şedinţă de la secţia a II a tribunalului Iaşi, va schimba în curînd cu d. procuror C.IGrigoriu, această pentru că înrudindu-se cu d. preşedinte Grivetz s’ar călca legea în ce priveşte articolul relativ la rudenia dintre membrii aceluiaşi tribunal. D-na Iacobescu ceruse la Curtea de Corupturi a-i libera nisce certificate spre a regula drepturile la pensie ale soţului său. Curtea, sub diferite motive, a retuzat liberarea acelor certificate. Curtea de Casaţie după o diverginţă şi o trimitere la Compturi, a judecat această afacere aici în secţiuniunite şi a decis ca Curtea de Compturi să libereze acele certificate pentru a putea d-na Iacobscu a-şi stabili drepturile la pensiune. * * * Consiliul comunal din Caracal întrunindu-se săptămâna trecută a ales primar pe d. Bibescu, candidaturlor Brătăşanu şi Brabeţeanu, iar ajutor de primar pe d. Mihăileanu. Liberalii cari ziceau că au triumfat la colegiul al 2-lea au rămas numai cu 3 consilieri din 11. Cei alţi opt au trecut cu conservatorii. * * * Azi la ora 12 începe concursul pentru catedrele de geografie de la gimnasiile din Alexandria şi R.Sărat. * * * D-nii d-r. C. Istrati şi Gr. Ştefănescu pleacă la Iaşi, Duminică seara, spre a fi la concursul de mineralogie, cristalografie şi protografie care începe Luni la ora 12. * * * înalta Curte de Casaţie a ţinut azi şedinţă în secţiuni unite, şi a cercetat mai multe recursuri. * * * In postul vacant de sub-secretar al consiliului de miniştrii nu s’a numit nici până azi un titular. Zilele acestea trebue a se face numirea, lucrările consiliului fiind destul de îngreunate acum. •) «Naţionalul» susţine că alegerile de la Roşiori de Vede, au fost casate de consiliul de miniștrii. * In Avaru, ca în Burghezul întocmai ca în Tartufe, etc., Dorina are să fie o slujnică obraznică care va apăra pe fată să nu fie măritată în contra voinței ei, Crispin are să ajute pe tînărul Cleante s’o ia pe Lucinda, iar tinerii au să se iubească cu desperare. Și bătrânul ori cum s’ar chema are să cedeze la urma urmelor tinerilor. Acesta fiind Teatrul lui Moliére, este natural că dacă azi se mai apucă cineva să joace din piesele lui, nu i i e permis să caute să scoată în relief acţiunea comediei. Toată atenţia trebue să fie îndreptată la personagiul principal din puntul de vedere al caracterului şi la indivizii cari sunt puşi ca să complecteze cadrul menit să scoată şi mai mult în relief pe sgârcit, pe burghez safi pe tartuf. Şi este de observat câ din puntul de vedere al acţiunei dramatice toate aceste personagii sunt un fel de umplutură. Aşa în Burgezul Gentilom, acţiunea piesei este lupta din familie pentru a hotărî pe Jourdaine să-şi dea fata după Cleonte. In această acţiune nu intră decât Jourdain, d-na fJourdain, Cleonte, Lucila, Nicola şi Coinele. Toţi ceialţi : măiestrii de scrimă, dant şi muzică, croitorul, filozoful, marchiza şi contele sunt paşi ca să esplice mania lui Jourdain de a fi gentilom, manie care îl face să se opue la măritarea fetei sale cu Cleonte, care nu e nobil. Şi cu toate acestea, tocmai acea ce din puntul de ve-