Lupta, noiembrie 1894 (Anul 11, nr. 2429-2452)

1894-11-01 / nr. 2429

ANUL XI No. 2429. ABONAMENTE I hjs ȚARĂ (In an ...................................... 40 lei de de luni................... ......­­20 „ Trei luni....................... 10 „ Pentru învățători pe un an................................30 „ IN­­TREINETATE On an...................*......................................50 '* Seare luni..............................................................*25 Trei luni ..............................................................15 Numărul IS Bani Redacțiunea­­ Pasagiul Român No- 2. MARȚI, 1 NOEMBRE 1894 ANUNCIURII Pe pagina n. 80 litere, corp 7 . . . 1 lefi liai IV „ „ . . . 25 bani linia. Inaerte ţi reclame , „ .... 2 lei n­ai» Pentru anunciuri a ao adresa: LA Administraţia ZiaruInS num&r vechiu 30 bani nainistraţiunea ■ iul RomânNo. 2. Pigmeii. înmormântarea țarolui. Scortescii și conservatorii. Resbelul Chino-Japonez. Discursul lordului Roseberry. Buletin Exterior. Curierul dimineţei. PIG­MEII Un amic politic al nostru, d-rul Thomescu, şi-a permis să concureze pentru o catedră Universtară. O atât de mare îndrăzneală trebuia pedepsită, şi de aceea politicianii şi clicaşii de de toate nuanţele s’au năpustit a­­supra lui. Ce rost avea până şi amestecul politicei în această împrejurare ? Un concurs pentru o catedră pune în relaţie pe profesori cu candidaţii şi, nici cei d’întâiui nu trebuiesc supuşi influenţelor streine, nici cel d’al doi­lea nu trebuiesc intimidaţi prin an­ticipaţie. In general la noi, ziarele politice cred oportun să-şi spună preţiosul lor cuvânt, ori de câte ori se ţine un concurs şi, ce e mai grav, să de­semneze oprobriului public şi relei voinţe a juriului pe unii candidaţi. Cu prilejul concurenţei pentru catedra de clinică infantilă din Bu­cureşti, a venit rândul doctorului Thomescu. «Voinţa Naţională», foarte credin­cioasă misiunei sale de a trăi din nimicuri şi din meschinării, a crezut oportun să atace de două ori pe a­­micul nostru, să-l desemneze ca pe un ignorant, să-l denunţe ca pe un client al ministrului de instrucţie. Fiind­că lucrurile au ajuns aci şi fiind­că clicile politice nu se măr­ginesc a propune candidaţi la ale­gerile politice, dar încă şi la concur­surile pentru profesorat, să arătăm câte lucruri frumoase s-au petrecut cu prilejul acestui concurs. Publicul ieşean ştie mai bine de­cât cel mai savant redactor al «Vo­inţei» care candidat a dat răspun­suri mai nemerite. In special vom cita pe ziarul «Evenimentul». «Eve­nimentul» este ziar liberal-naţional şi cel mai mare vrăjmaş al radicali­lor, cu toate aceste în două rânduri a mărturisit că d-rul Thomescu a bătut pe cei­l’alţî trei candidaţi, ba în No, de alaltăeri însuşi d. Scor­­ţescu scrie un articol revoltat în po­triva meschinăriilor juriului. «Voinţa» pretinde, că d-rul Tho­mescu a fost protejat; vom arăta i­­mediat de câtă protecţie s’a bucurat. Toate patimile josnice, toate inte­resele ordinare s’au coalizat pentru a doborî pe amicul nostru. Mai întâiu evreii. D-rul Schach­­man, marele medic al lui Israel, a fost asistat de toţi câţi doreau să-l vadă izbutind. Medicii evrei din toate oraşele Moldovei au dat fuga la Iaşi, s’a făcut o propagandă desfrânată, s’au pus în mişcare toate forţele de care dispun evreii în Moldova. Nu învinovăţesc pe d-rul Schachman, nu fac aprecieri asupra meritelor d-sale ; cei cari l’au ascultat ştiu cât şi cum a răspuns. In al doilea rând trebuie să aran­jăm pe reprezentantul spiritizmuluî. D. dr. Istrati, inspector al învăţămân­tului, s’a dus la Iaşi pentru a com­bate pe d-rul Thomescu şi a susţine pe un alt candidat. In tren, d. Istrati a spus unui advocat: Spiritele au vorbit asta-noapte şi au declarat că d-rul Thomescu nu poate fi Profesor la Universitate. Ajuns în Iaşi d. Istrati s-a întâlnit cu mem­brii juriului şi a luptat din răspu­teri ca d-rul Thomescu să fie refu­zat, iar d-rul X... admis. Nu-i așa că d-rul Thomescu era candidat oficial ? ! Toate intrigile posibile s’au explo­atat în mod considerabil. D-lui dr. Sculy i s’a spus cum că radicalii com­bat candidatura fratelui d-sale la pri­­maratul Iașilor. Atâta a fost de ajuns pentru ca acest domn doctor să facă uz de tot veninul cu care l’a înzes­trat cel de sus. Ca rezultat al tuturor acestor pre­siuni.... în favoarea d-rului Tho­mescu (?) juriul a săvârşit adevărate neruşinări. S’au petrecut lucruri de necrezut. Pentru proba practică lângă patul bolnavului, comisiunea a luat un copil bolnav, l-a examinat şi a stabilit, cu unanimitate de voturi, boala. Numele maladiei a fost scris şi pecetluit, apoi s’au ascultat can­didaţii. D-rul Thomescu a fost în­tocmai de părerea comisiunei, iar candidatul X... a dat un răspuns di­ametral opus. Ei bine, ştiţi ce s’a în­tâmplat ? D-rul Thomescu a pri­mit o notă mai proastă de­cât d-rul X. Această incalificabilă procedare a revoltat, în sfârşit, pe d-rii Alexianu şi Negel cari au protestat cu indig­nare, d-rul Negel a făcut, apoi, ur­mătoarea propunere : «admit ca să daţi d-rului Thomescu notă mai mică de­cât d-rului X., însă în cazul a­­cesta să iscălim cu toţii un proces­­verbal, în care să declarăm că d-rul Thomescu s’a înşelat dimpreună cu toată comisiunea». Neapărat că propunerea a fost res­pinsă, iar unul din examinatori a răspuns : «Neapărat că d-rul X.. n’a cunoscut boala copilului, dar şi-a susţinut greşala cu atâta inteligenţă, in cât merită o notă mare. D-rul X este candidatul spiritiş­­tilor, al d-lui Hasdeu, al d-lui Istrati şi al Voinţei Naţionale. Iată protecţia de care s’a folosit d-rul Thomescu, iată cum se fac concursurile în țara românescă. CONST. C. BACALBAŞA. ÎNMORMÂNTAREA țarului La Moscova. — La Petersburg. — Un răspuns al noului Țar Copenhega, 10 Noembre. — După ulti­mele știri, înmormîntarea lui Alexandru III s’a hotărît pentru 8120 Noembre. St. Petersburg, 10 Noembre. — Corte­giul funebru a sosit ieri la o seară la Borki și de acolo la Charkov. Mâine va fi la Moscova. Pretutindeni s’au slujit parastase în presenţa împăratului şi a principilor. O mulţime de coroane au fost depuse pe coşciug. Pretutindeni un public numeros se arată. Monitorul afla din Livadia că sabia ce reposatul Ţar purta în timpul resbeluluî, a fost aşezată în cosciug. Când corpul lui Alexandru III a fost transportat la biserica din Livadia, împă­răteasa a mers în mod curagios după cosciug în capul familiei. Ziarul official adaugă : «Toţi înţeleg adînca durere a «împărătesei, însă credincioasa soţie a ma­­­reluî suveran, ea poartă crucea cu tărie «și dă tutulor femeilor un mare exemplu, «suportând perderea bărbatului ei cu o «supunere într’adever creștinească. Viena, 10 Noemb.— Se scrie din Bel­grad ziarului Polii. Corespondenz, că ho­tărârea regelui Alexandru de a asista în persoană la înmormântarea Ţarului Ale­xandru III a fost luată pentru faptul, că Alexandru III a fost fiul naşului regelui Serbiei, ceea­ ce, după ritul ortodox, a stabilit oare­cari legături de rudenie în­tre ei. Aceas foaie află din Sofia că nu se ştie încă sigur dacă Sobrania va trimite o de­­putaţiune la înmormântarea lui Alexan­­dri III. Preşedintele şi majoritatea Ca­­merii au lăsat guvernului grija de a de­cide chestiunea, căci trebue ştiut mai în­­tâi­ cum va fi primită deputaţiunea. Londra, 10 Noemb. — In urma invita­ţiei Ţarului Nicolae, ducele de York va pleca Luni la St. Petersburg ca să asiste la înmormântarea Țarului Alexandru III. EDIȚIA A DOUA ■■■■■■ni—im linul imn mii ii ii Paris, 10.Noemb. —■ S’a depus la Ca­meră o cerere de credit de 120.000 franci pentru cheltueli de ambasadă, care va fi trimeasă la înmormântarea lui Alexan­dru III. Moscova, ll.Noembrie.—Trenul în care se află corpul lui Alexandru III a sosit la 10.25 dimineața. Corpul a fost primit de către ma­rii duci Michail Nikolaevici şi Sergiu, de către marele ducese, de către principele d’Oldenburg, de generalii, de ofițeri­, de către clerul metropolian, etc. După serviciul religios, Ţarul, marii duci, Alexis, Sergiu şi Michail Nicolae­­vici şi generalii au aşezat coşciugul pe dric. Cortegiul s’a format după ceremo­nialul stabilit. Ţarul, prinţul de Wales, marii duci, generalii, adjutanţii mergeau pe jos după dric. împărăteasa, principesa Alix, regina Greciei şi marele ducese mer­geau cu trăsura; apoi urma armata. Cortegiul s’a oprit în faţa a 4 biserici. S’au făcut rugăciunî. La 4 ore cortegiul a ajuns la catedrala Archangelsk, unde a fost depus cosciugul. Conform ceremonialului, Ţarul şi marii duci s’au dus la biserica Uspenski şi apoi la mănăstirea Tschuroff... de unde apoi s’au dus la palat, împărăteasa, principesa Alix şi marele ducese s’au dus imediat la palat. După serviciu, publicul a fost autorizat să vază corpul. Vr’o 1000 de lucrători au lucrat în tim­pul nopţii pentru a isprăvi decorarea bi­­sericei şi a străzilor pe unde a trecut cor­tegiul. Străzile erau înţesate de lume. O parte din ea căuta încă de eri seară să ocupe primele locuri. Manifestaţiunile de doliu au fost impo­sante. încă de dimineaţă s’au sunat clo­­potele şi s’au tras salve de tunuri din Kremlin. In trenul ce se afla corpul erau şi Ţa­rul, Ţarina şi celelalte personagii prin­ciare. Insigniele imperialu­ 1, coroana, scep­trul şi globul au sosit prin tren special. St. Petersburg, 11 Noembre. — După ceremonialul hotărît, cortegiul, pentru a se duce de la gară la biserica St. Petru şi St. Pavel va trece prin perspectiva Nevvsky şi a Amiralităţii, în faţa bise­­ricei St. Isaac şi a Senatului, pe cheiul englez, pe podul Nicolae, pe la Vascho­­strow, în faţa Bursei, prin parcul Ale­xandru. In timpul trecerea cortegiului toate clopotele vor suna şi salve de tunuri se vor trage din minut în minut. Dricul va forma a treia secţiune a cor­tegiului, înaintea dricului vor merge cântăreţii bisericilor, clerul având lumi­nări aprinse, spoveduitorul reposatul­ui Ţar. Dricul va fi înconjurat de ofiţerii superiori şi de pagi avînd torţe aprinse. In urma dricului vor merge Ţarul ministrul casei imperiale, ministrul de resbel şi suita împăratului. Personagjele princiare vor urma în trăsură, precum şi împărăteasa, regina Greciei, marele ducese şi principesele. Cortegiul se va opri la palatul Antich­­koff, la bisericele Kasan şi St. Isaac. De acolo Ţarul şi marii duci vor însoţi cor­tegiul pănă la biserica Sf. Petru şi St. Pavel, unde corpul va fi aşezat pe un pat de paradă. Senatul finlandez şi o mulţime de cor­­poraţiuni finlandeze au trimes coroane pentru a fi depuse pe coşciugul lui Ale­xandru III. St. Petersburg, 11 Noemb. — Ţarul a respins condoleanţelor ministrului instruc­ţiunii publice prin telegrama următoare : «Imperăteasa, logodnica mea şi nu mul­­«ţumim vechiului servitor al tronului şi «al patriei pentru călduroasa sa telegra­­«mă. Părintele meu s’a interesat tot-d’a­­«una de tineretul şcoalelor şi a avut tot­­«d­a-una dorinţa de a le vedea prosperând «pentru binele Rusiei. Spuneţi copiilor şi «băieţilor că urez ca venerabila figura a «marelui împerat defunct să le servească «de călăuză în calea perfecţionării mo­­­rale». Ţarul a mulţumit de asemenea minis­trului agriculturii. M. Sa i-a telegrafiat: Părintele meu, cercetând mijloacele de a spori prosperitatea scumpei noastre patrie, a creat departamentul Dv. pentru ca să se ocupe cu desvoltarea agriculturii, care este pentru cetăţeanul rus principala şi cea mai materială sorginte de bogăţie. SCORJESCU­ SHONSEMATORIÎ Din Iaşi ni se scrie, că Scorţescu a ajuns cel mai aprig mijlocitor pentru a se face împăcarea elementelor conservatoare. D-sa se teme că dacă conservatorii nu se vor uni, liberalii îi vor cere din nou numai concursul gratuit şi deci va trebui să se a­­leagă iarăşi numai cu o telegramă de mul­ţumire din partea „Voinţei Naţionale“. Pentru aceasta a făcut printr-o rudă a sa, care e rudă prin­­alianţă şi cu d. Las­car Catargiu, ca acesta să vie în Iaşi să facă împăcarea conservatorilor, după un plan dat de Scorţescu. Aşa se explică pentru ce „Evenimentul“ singur a putut să anunţe cu litere italice sosirea d-lui Catargiu în Iaşi. Nimeni n-a putut vedea pe d. Catargiu fiind monopolist de Scorţescu şi nu vom putea şti nimic despre ce a făcut în Iaşi de­cât doară dacă „Evenimentul“ de mâine va voi să facă oare­cari destăinuiri despre această călătorie. Ne temem însă că data aceasta, contrar obiceiului, Scorțescu va fi foarte discret. RESBELUL CHINO-JAPONEZ Wasigton, 10 Noembrie. — Consiliul de de miniştrii a discutat ieri cererea Chinei relativă la cooperarea Statelor­ Unite cu puterile europene, între cari Anglia pentru a pune capăt resbeluluî dintre China şi Ja­ponia. Preşedintele Cleveland îşi va da răspun­­sul probabil astă­zi. China ţine foarte mult ca Statele­ Unite, chiar dacă ar retuza o acţiune comună cu cele­l­alte puteri, să ia parte la o confe­rinţă pentru fixarea indemnităţii de resbel ce este a se plăti Japoniei. Londra, 10 Noembrie. — „Agenţia Reu­ter“ află din Hiroschina că un consiliu de cabinet s’a întrunit pentru a discuta ches­tiuni importante între cari şi chestiunile diplomatice. Raportul oficial despre luarea oraşului Kuchew n’a sosit încă, însă se crede că mareşalul Oyama a şi luat oraşul. Japonezii au tăiat linia telegrafică de la Port Arthur la Tien Tien prin Kinchow. Londra, 11 Noembre.—Agenţia Reuter primeşte telegramele următoare : Hiroschima, 11 Noembre. —Telegramele oficiale ale generalului Oyama anunţă că prima brigadă a luat Kinchow la 6 noem­brie şi Talienwan la 7 după o mică resis­­tenţă a chinezilor cari s’au retras la Port Arthur.’ Perderiler nu sunt prea mari nici într’o parte nici într’altă. Shanghai, 11 Noembre. — împăratul și curtea se pregătesc să plece la Semeniu, în provincia Koangson. Svonul venit din Chelu că japonezii au luat Port Arthur nu este confirmat în mod oficial. DIN CAMERA FRANCESA Paris, 10 Noembrie.—Camera D. Lavy, socialist, a interpelat in­ privinţa revocarea d-lui Robin, di­­rectorul orfelinatului de la Cempuis. Şi Ministrul instrucţiune! publice a justificat revo­carea prin faptele ca direcţiunea nu supra­veghia pe elevi, îl învăţa internaţionalismul şi anti-patrio­­tismul. T­v Camera a adoptat cu 466 voturi contra 40 un ordin de zi prin care aprobă decisiunea guvernului. DISCURSUL LORDULUI ROSEBERRY Anglia şi Resbelul Chino-Japonez.—Ra­porturile Anglo-ruse —Pacea şi Res­­belul.—Intenţiunile guvernului. Londra, 29 Noemb. — La banchetul de la Gindhall, Lordul Rosebery a zis că An­glia e hotărâtă să remâie in neutralitate în ceea­ ce priveşte resbelul chino-japonez. Gu­vernul a mers mână în mână cu Rusia în această grea afacere (aplause). Guvernul este gata să se unească cu toate puterile pentru silinţele făcute în vederea de a pune capăt resbelului în condiţiuni onorabile pentru Japonia, însă nu desastroase pentru China. Raporturile anglo-ruse n’au fost nici o dată mai cordiale de­cât acum. Delimita­rea recentă a frontierii în Asia centrală a înlăturat ultima dificultate. Lord Rosebery a făcut apoi aluziune la moartea Ţarului şi la asasinarea lui Carnot. D-sa a urat ca noul Ţar, să fie la înălţi­mea responsabilităţilor ce îi i­mpun greaua sa coroană. Privind viitorul trebuie să ne aducem aminte, zice primul ministru, cât de deli­cată­ este balanţa între pacea şi resbelul şi cât de greu este de a menţine buna în­ţelegere. Sunt trei elemente care nu sunt nici­de­­cum liniştitoare ! 1) Enormele armări • 2) presa, căreia ar trebui dat sfatul de a chib­iţ1.1 bine informaţiunile înainte de a le pu­blica; şi în fine, al 3-lea, exploraţiunile armate m continentele străine. Lord Roseberry a sfârşit zicând că gu­vernul nu va permite nici­odată ca cine­va Marii Sie' 0““re‘ * ** DIN ŢĂRILE SUBJUGATE TRANSILVANIA In şedinţa dela 7 Noembrie a dietei, d-l deputat Dr. Nicolae Şerban a adre­sat ministrului de culte şi instrucţiune publică interpelaţia următoare: 1) Scaunul metropolitan din Blaşin­ de ce nu s’a ocupat până acum? 2) Din ce causă s’a oprit congresul bisericesc gr. cat. convocat la Blasifi pe­­ziua de 4 Iunie a acestui an? 3) Congresul bisericesc gr. or., ar fi trebui să se întrunească deja în 1 Octomvre a. c.: de ce n’a permis d-l ministru de culte şi instrucţiune publică convocarea acestui congres? Preşedintele camerei zise, că va co­munica interpelaţia d-lui ministru de culte.* * * Prigonirile pentru Memorand, după cum vedem, se continuă încă şi acum. Mai zilele trecute a fost citat înaintea judelui de instrucţie tînărul Emanoîl Măglariu, din Reşinar, domiciliat ac­­tualminte în Braşov, care este acusat pentru «agitaţie» pe cuvînt, că în aju­nul procesului pentru Memorand ar fi convocat în Reşinar o adunare, în care a îndemnat pe popor să participe la procesul dela Cluşm. Interogatorul a durat aproape două oare şi s’a con­tinuat şi a doua zi iarăşi aproape o oara. D-l Măglaşiu a avut o atitudine, a interogatoriu, energică şi hotarîta. Protocolul a pretins să se ia în limba română, conform disposiţiunilor legei, dar această cerere nu i s’a satisfăcut, întrebat fiind, dacă este adevărat, că a convocat o adunare şi cu ce scop a fTM®4 Poporul se meargă la Cluşiu, d-l Măglaşiu a declarat, că în adevăr, d-sa a convocat o adunare şi pentru aceasta prim­esce respunderea, iar scopul îndemnării de a merge la Cluşi a fost, ca poporul să-şi arete prin aceasta stima­­t iubirea faţă de cei ce luptă pentru drepturile sale. La urmă fiind provo­cat să subscrie protocolul, d-1 Măgla­­şiu a respuns, că nefiind luat acest pro­tocol in limba română, după cum pre­sedM legea, nu’l subscrie, declarându-1 ae ilegal. * «.Tribuna» scrie, şi noi reproducem rele*0 sim^om caracteristic, următoa­rei­ a venit In redacţia noastră cio­banul George Cârţan din Opra-Cârţi­­şoara,^ un ţăran în haine sărăceşti cu opinci rupte, chiar slab îmbrăcat, si nff .^Pârtăşit, că vine din cale do­ri noştriî întemni­ţaţi din Vaţ\ El citeşte «Foaia Pono­rului» şi ştie tot ce se petrece in lu­mea românească, şi nu l-a lăsat inima Şi el odată Pană la deetar^ cu martirii neamului o^i ntfCdpDrep­tvadever!re ne-a arătat o carta de visită primită dela unul din întemniţaţi şi însemnat pe ea, că deaat?A fCOi°' Ne-am. bucurat mult de atata tragere de inimă şi purtare de grija faţă cu cei­ ce pentru noi su­?^npartea iChiar a unuî cioban simplu şi sărac! BULETIN EXTERIOR STATELE UNITE Ziua de Merc­urea trecută a avut o importantă pe care am putea-o ca­lifica de istorica, pentru Statele-Unite și rezultatele ei, cele cunoscute până acum nu constat de cît aproape o Yankeilor!6’ °6 S’a ** Wîb făcut alegerea Camerei A? la 4 Martie 1895, alegerea legislaturelor Statelor federate, din cari 20 din 44 SES­S, ?rr.noi Arert.li sfarsit au fost aleşi în 21 dp StatP aaica mai pe top representantii dli­terei executive, ale căror atribuţii în­­tr adins Constitufiunea nu le-a dat guvernului federal. nat PeRcâand?nri8q9UÎîînSâ S’a schimbat re când in 1892, în aceiaşi zi, parti­dul democrat atinsese maximul de voturi, ce nu mai avusese de la alege­­rea lui Lincoln, la alegerea actuală republicanii au eşit victorioşi. oWUSe,le’ Sarî au facut ca balanţa electorala să se plece spre republicani sunt multe. Printre cele mai de că­t pe eme sunt trista afacere a tariful, neîndeplinirea atîtor promisiuni so­lemne, sacrificarea principiilor și a

Next