Lupta, ianuarie 1895 (Anul 12, nr. 2477-2499)

1895-01-15 / nr. 2487

15 IANUARIE 1895 DIN REICHSTAGUL GERMAN Berlin, 25. Reichstagul a început dis­cuţia legei de navigaţiune interioară. Se­cretarul ele stat Nieberding a făcut să se observe ca acest proect şi partea codului civil de care Reichstagul ar trebui să se ocupe probabil anul viitor, au fost pre­­sentate de acuma spre a umple lacunele legislaţiuneî, resimţite în mod viu­ de co­merţul care se desvoltă. Discuția pe mâine. ACCIZELE BULGARE Sofia 25 Ian. «Agenţia Balcanică» de­clară falsă ştirea după care populaţiunea indigenă ar arăta şi dânsa nemulţumirea ei pentru taxele de accize. Numai câţi­va supuşi străini, înşelaţi de sgomotele de protestare a marelor pu­teri, au făcut câte­va dificultăţi. Agenţia adaugă că se speră că guvernul va reuşi a aplana dificultăţile cu Austro-Ungaria în privinţa accizelor. RESBELUL CHINO-JAPONEZ Shanghai, 25 Ianuarie. — Negociatorii de pace au părăsit azi Shanghai pentru a merge la Hiorossima, unde se află împă­ratul și miniștrii. Yokohama, 25 Ianuarie.— O depeşă o­­ficială anunţă că Japonezii au luat la 20 Ianuarie Yeng-tchangjichen. Chinesii a­­tacaseră la 17 ianuarie Hai-tcheng, cu 14000 oameni, dar au fost respinşi; au atacat din nou la 22, însă au fost din nou respinşi cu perderi simţitoare; chi­nezii au avut 100 morţi şi 28 răniţi. Ja­ponezii nu au avut nici un mort. EDIŢIA II CORPURILE LEGIUITOARE EA. Şedinţa de la 14 Ianuarie 1895 Şedinţa să deschide la ora 1 şi *­, sub preşedinţia d-lui general G. Manu. Prezenţi 110 deputaţi. D. T. lonescu cere ca Luni să se pue la ordinea zilei legea modificătoare a arti­­cului 9 din legea sinodului. D-nii Eleva şi Stoicescu cer cele trei zile regulamentare. Camera admite punerea proectului de lege pe Luni la ordinea zilei. D. Micescu interpelează asupra unor violenţe ce ar fi suferit unii locuitori din Curtea-de-Argeş, cari ar fi vroit să pro­­teste contra lege­ minelor. D. Mareş întreabă de ce nu să dă pă­mânt şi muncitorilor din oraşe. Se votează indigenatele d-lor: Munteanu, Sevil, Olinchievici, Sasu şi Cireşeanu. Asupra indigenatului d-lui Clement vo­­tul este nul. Se votează o pensie de 100 lei doamnei Botez.­­ Şedinţa es ridică la ora trei. SENATUL (,Şedinţa de la 14 Ianuarie 1895) Şedinţa se deschide la orele 2 şi 20 minute sub­ preşedenţia D-lui N. Culianu, vice-preşedinte. Presenţi 75 D-ui Senatori. Pe banca ministerială d-nii Lascar Ca­­targiu, Carp şi Generalul Poenaru. Se pune la vot indigenatul d-lui Uru­­şescu, rămas nul în şedinţa precedentă şi să votează acum. D. V. A. Urechiă, roagă pe preşedinte să-l scoată de la ordinea zilei interpelarea sa asupra corespondenţei noastre poştale cu Austro-Ungaria, pentru că fiind bolnav nu o poate desvoltă astă­zi. Să dispune ca această interpelare să fie pusă în ordinea , dec Mercurea sau Joea viitoare. D. I. Plesnii, raportor dă citire, proec­tului de lege pentru recunoascerea de per­soană morală şi juridică a societăţei „Ca­­rol-Elisabetha“, societate înfiinţată de M. S. Regele pentru a se veni în ajutorul po­pulaţiei rurale. D. G. Mârzescu, arată că D-să va vota proiectul, cu condiţiunea, de a i se da, de către primul ministru oare­care explicaţi­­uni asupra art. 5. D. prim ministru Lascar Catargiu, dă aceste explicaţiuni, care stau în faptul, că imediat după votarea proectului, D-sa se angajează, a face un regulament asupra administraţiunii acestei instituţii. D. Serendache, spune că acest proect nu prevede ajutoruri, de­cat in­caşuri de secetă. D-sa, cere şi pentru inundaţii şi grindine, acelaşi lucru. D. Prin ministru Lascar Catargiu, răspunde că pentru inundaţii există deja o asemenea societate sub protecţiunea I. P. S. S. Mitropolitul Primat, iar în ceea ce privesce grindina, sunt societăţile de asigu­rare. . . . Prinţul Gr. Sturza, zice că instituţiu­­nea e bună, dar ea nu va putea nici­odată să egaleze „magaziele de rezervă” create la regulamentul organic. Mai multe voci cer închiderea discuției. Discuția e închisă, iar proectul votat în total cu 61 voturi pentru și 2 contra. La orele 3 senatul trece în secții. 1 DI CAMERA BELGIANĂ Bruxelles, 25 Ianuarie. — Camera. In timpul discuţiei chestiunilor sociale, de­putatul Eeman a fost de doue ori che­mat la Jardine pentru că a întrerupt şi ofensat pe deputatul Anseele. Camera a fost consultată pentru a şti dacă d. Eeman ar putea să vorbească asu­pra chestiunilor în discuţiune. Preşedintele d-na Lantsheere a vorbit contra, dar toată dreapta votând pentru, d-na Lantsheere a părăsit tribuna şi şi-a dat demisia fără ca nimic să-l poată re­ţine. Şedinţa s-a ridicat în mijlocul unei a­­gitaţii vii. Ultime Informaţii Legea minelor Consfătuirea de la Cameră. — întru­nirea de la Senat. — Declaraţiile miniştrilor.—Discursurile se­natorilor. — Modificările Azi la ora unu şi jumătate, miniştrii L. Catargiu, P. Carp, Marghiloman, Al. Lahovari, Ghermani şi T. Ionescu au avut o lungă consfătuire la Ca­meră cu d. general Manu. La ora 2 și jumătate d-nii L. Ca­targiu și P. P. Carp au plecat la Senat. * Să spune că în consiliul de aseară, miniștrii nu numai că s’au declarat solidari asupra legei minelor, dar s’au angajat chiar, că dacă guvernul va fi nevoit să se retragă pe Legea minelor şi se va forma un cabinet Manu sau Cantacuzino, nici unul din actualii miniştrii nu va intra în aceste con­­binaţii. Astă­zi la ora 1 p. m. Sena­torii, după ridicarea şedinţei, s-au întrunit în şedinţa secretă în una din satele Senatului pentru a dis­cuta legea minelor. Toţi miniştrii erau faţă. La a­­ceastă întrunire au­ luat parte şi mai mulţi deputaţi precum d-nii Holban, N. Filipescu etc Scopul întrunirei este ca majo­ritatea Senatului sâ se pronunţe între guvern, care e solidar în cestiunea legei minelor, în urma mai multor modificări la care a consimţit şi d. Carp, şi între D. Cantacuzino care cere modificări mult mai esenţiale pe cari nu le primeşte nici anti Carp nici cei folţi miniştrii. Despre o eventuală crisă de guvern, nu se vorbeşte de­cât în cazul când majoritatea Senatului s'ar pronunţa în sensul d-lui Can­tacuzino. Lucrul acesta însă, ju­decând după spiritul ce domnea azi în Senat, e foarte puţin pro­babil. E aproape sigur că majorita­tea Senatului se va pronunţa în favoarea legei şi în acest caz e probabil că d. Cantacuzino să de­misioneze din preşedinţia Sena­tului, pentru a putea combate le­gea minelor când va veni în dis­cuţia Senatului. Se vorbeşte că în acest caz, preşe­dinte al Senatului se va alege Mi­tropolitul Primat. * Cel d’Intâia care a luat cuvântul în întrunirea de la Senat a fost d. Lascar Catargiu. D-sa a arătat că se face o mare agitaţie cu legea mi­nelor din partea liberalilor şi a di­sidenţilor. Ce e mai trist, a spus d-sa, însă, e faptul că şi preşedinţii corpurilor legiuitoare fac opoziţie. D. L. Catargiu a cerut senatorilor să asculte explicaţiile d-lui Carp şi să se pronunţe. * D. P. P. Carp a arătat că legea nu este neconstituţională şi nu atacă de loc proprietatea. D-sa a studiat toate legile din cele alte ţări şi nu a găsit chestia minelor rezolvită altfel. De altmintrelea când s’a făcut cons­tituţia noastră nici nu s’a avut în vedere proprietatea mineră. După­ ce a terminat cu explicaţiile date, d. Carp a declarat că d-sa nu poate să mai renunţe la alte puncte din legea sa şi dacă majoritatea cre­de alt­fel să-şi aleagă alt ministru de domenii.* D. Al. Lahovari a susţinut păre­rile emise de d. P. P. Carp, de­­clarând că guvernul în­treg e solidar cu d. Carp. După miniştrii au vorbit mai mulţi senatori.♦ LAP­T­A D. Gr. M. Sturdza a combătut le­gea susţinând că nu trebue să se aplice legea şi proprietăţei particula­rilor ci statul să experimenteze această lege numai pe moşiile sale. * D. N. Negri a început prin a-şi exprima părerea de reu că guvernul nu consultă majoritatea asupra pro­iectelor sale de legi. D-sa a vorbit în special de pă­mânturile inalienabile ale ţăranilor. D. Mavrodin a spus că aşa cum s’a modificat legea — dăm mai jos modificările — ea nu mai prezintă nici o atingere a constituției. Prin urmare D-sa este pentru votarea legei.* D. T. Văcărescu nu se pronunță categoric nici pentru nici contra legei. * La ora 4 și jum. a început să vorbească d-nul G. Cantacuzino, pre­ședintele Senatului. * Iată modificările pe cari mi se spune că le-a admis d-l P. P. Carp. 1) . Minele nu se vor da străinilor de­cât sub forma de concesiune. 2) . Suprafața pe care se va întin­de mina va fi foarte mică, adică numai atât cât se întind filoanel. Partea relativă la lucrători—asi­gurare pentru caz de accident etc.— s’a scos din lege. Aceasta fiind de­clarată ca trebuind să facă parte din regulament. In numărul viitor vom da şi alte amănunte cum şi cu mai multă pre­­cisiune modificările făcute. D-nul Gh. Emandi, prefectul de la Tutova, fiind bolnav, d-nul Suţu, in­spector administrativ, a fost însărci­nat cu girarea prefecturei. In unul din numerile trecute, am anunţat răscoala ţăranilor de la Ră­­ducăneni. Azi reproducem după «Jur­nalul» din Iaşi, următoarele amănunte: In afară de motivele ce erau în ca­sarea repetită a alegerei, se mai spune că răscoala din Răducăneni ar fi pro­venit din cauză că subprefectul Jecu şi cu supleantul Ghiţescu, au silit pe primar ca să încheie proces-verbal de impunerea taxei legei maximului. Primarul a făcut procesul-verbal şi a iscălit pe toţi consilierii fără ştirea lor. Locuitorii aflând despre aceasta, în ziua de 7 ianuarie, s-au dus la pri­mărie şi au întrebat pe consilieri de ce au iscălit, la care consilierii au res­­puns că nu ştiu nimic despre acel proces-verbal. Atunci supleantul Ghiţescu a înce­put a bate şi a înjura pe locuitori şi dânşii punându-se în apărare, numi­tul funcţionar a telegrafiat în Huşi că-i răscoală. In urma acestei veşti, prefectul Te­­leman, în fruntea armatei şi dimpre­­ună cu procurorul şi rudele de ins­trucţie au plecat la faţa locului. Acolo au găsit pe toată lumea li­niştită şi nimic nu s’ar fi întâmplat dacă Ghiţescu nu comitea falsuri în acte publice şi nu bătea pe locuitori. Cu toate acestea judecătorul de in­strucţie a depus un număr ca de vr’o 15 locuitori, pentru ca să-î intimideze să nu-şi reclame nici dreptul lor. Acesta e purul adever in răscoala de la Răducăneni. Ori­care alte infor­maţii sunt fantazii. Credem însă, că justiţia din Huşi va proceda cu dreptate in această a­­facere. Cel intâiu lucru ce i se im­pune, este de a da judecăţii pe su­pleantul Ghiţescu. Aflăm că peste câte­va zile va apare de sub tipar o carte cu titlul Formu­larul judiciar sau Modelul judecătorului de pace, datorită d-lui Demetru Gr. Georgian, fost magistrat şi actual func­ţionar în Ministerul Justiţiei. D-nul Alexandru Săulescu, procu­ror de secţie la Tribunalul Doljia, fratele d-lui deputat Săulescu, a fost transferat în aceiaşi calitate la Tribu­nalul Ilfov, în locul d-lui Suţu, care este trecut ca membru în locul d-lui Manu, demisionat. Viscol îngrozitor Un viscol mare băntue în Vosgi; cea mai mare parte a liniilor de drum de fier sunt întrerupte; nu se semna­lează nici un accident de persoane. Concursul pentru ocuparea catedrei de matematice de la externatul secun­dar de fete din Brăila, care era să se ţină la 20 Februarie a. c., s’a amânat pe ziua de 15 Aprilie viitor. Cei 33 învăţători cari au concurat în luna August 1894 pentru a obţine titlul de institutori, au fost trecuţi pe ziua de 15 Ianuarie curent, institutori cu titlul definitiv la diferite şcoale primare urbane din ţară. D-1 G. G. Dissescu, profesor univer­sitar, a dat la lumină un studiu asu­pra legei minelor, şi in special asu­pra legătureî acestei legi cu art. 480, 481, 489 şi 491 din Cod. civil şi art. 19, 132 şi 7, paragr. V din Constitu­­ţiune. Azi s’a depus pe biuroul Camerei proectul de lege pentru chemarea contigentului anului 1896. S’a depus de asemenea şi proectul de lege prin care să aprobă convenţia de estrădare încheiată între România şi Ţările de Jos. Curtea de Casaţie, secţiunea I, a res­pins recursul moştenitorilor Movilă. Am primit la redacţie raportul comisiu­­nei asupra gestiunei financiare pe anul 1893—94, a societăţei pentru „învăţătura poporului român“ din Iaşşi. Comitetul­ central al „Ligeî Culturale“ mulţumeşte călduros d-lui Ghiţă Popp, care a bine­voit să dăruiască Ligei 380 exem­plare al ooului seu intitulat „Horia". Noua lege a învăţămîntului primar a făcut cu putinţă trecerea învăţătorilor distinşi de sate la catedre de oraşe şi astfel hrăneşte o emulaţiune bine­făcătoare în corpul didactic rural. Se ştie că, după această lege, sunt pri­miţi la un concurs pentru instituto­­rat acei învăţători, cari au 10 ani de funcţionare reală la şcoala de sat şi sunt bine notaţi la inspecţiuni. La finele lui August s’a făcut în­tâiul concurs al învăţătorilor cari e­­rau în condiţiuni de a aspira la o catedră urbană. Cei cari au isbutit sunt numiţi toţi, în număr de 33, la şcoale din oraşe, pe ziua de 15 ia­nuarie. Iată numele acestor învăţători pre­cum şi localităţile unde sunt numiţi ,cu titlul definitiv! 1. Niculescu Michail (învăţător la co­muna Corintina-Ilfov) la şcoala primară de băeţi din Câmpina. 2. Popescu-Ion (Băileşti-Dolj) la No. 1 din Slatina. 3. Modîlcă Vasile (Pătulele-Mehedinţi) la No 2 din Severin. 4 Condeescu Petre (Isvoru­ Aneştilor Mehe­dinţi) la No. 1 din Severin. 5. Petrescu George (Monteor-Buzeu) la No. 4 din Ploeşti. 6. Staiculescu G. I. (Rasiu-Dolj) la Găeşti. 7. Drăgolecsu Elena (Petreşti) de sus­­la şcoala de fete din Târgu-Jiu. 8. Haiducescu Ion (Pojogeni-Gorj) la Ocnele-Mari. 9. Popescu N. (Simileasca-Buzeu) la No. 5 din Buzeu. 10. Ioneanu G. I. (Mizil) la No. 1 din Ploeşti. 11. Purcăreanu N. (Insurăţel-Brăila) la No. 1 din Roşiorii-de-Vede. 11 Nedelcu V. (Tămădări-Ilfov) la Slă­­nicu-Prahova. 13. Niculescu Mihail (Băneasa-Ilfov) la Nr. 24 din Bucureşti. 14. Niţulescu M. (Albeşti-Gorj) la T.­­Hurez. 15. Popa I. V. (Valea Seacă-Putna) la Nr. 3 din Focşani. 16. Parvescu Alexe (Filiu-Brăila) la Nr. 5 din Brăila. 17. Epure Ilie (Târgu-Fălciu) la şcoala urbană din Tg.-Fălciui. 18. Negru Abraham (Poiana-Tecuci) la Nr. 3 din Galaţi. 19. Corciovă P. I. (Docani-Tutova) la Nr. 3 din Huşi. 20. Cărare Ion (Podu Iloan­-Iaşi) la Nr. 1 din Tătăraşi-Iaşi. 21. Anastasescu Ghica (Rucăr-Muscel) la Nr. 1 din Câmpulung. 22. Şerbulescu N. (Comăneşti-Mehedinţi) la Baia de Aramă. 23. Pelianu M. (Desa-Dolj) la Nr. 1 din Calafat. 24. Stoicescu I. B. (Pogoanele-Buzău) la Nr. 4 din Ploești. 25. Duma V. (Covadeneştî-Covurlui) la No. 7 din Galați. 26. Teodorescu C. (Boroaia-Suceava) la Nr. 3 din Roman. 27. Mironescu S. (Adam-Tutova) la Nr. 5 din Bârlad. 28. Marţian D. I. (Preajba-Romanaţî) la Nr. 3 din Caracal. 29. Popovici I. (Flămănzi-Botoşani) la­­Hârlău. 30. Vranceanu C. (Budeşti-Precistel Neamţu) la Nr. 2 din Piatra-Neamţu. 31. Tamaziu Aglaie (Darabani-Dorohoi) la Nr. 2 din Dorohoi. 32. Scutarescu S. (Rănceşti-Neamţu) la Michailen­. 33. Kirvăsuţă (Sueşti-Tecuci) la Nr. 1 din Bacau. A apărut revista „Vieaţa“ No. 49 cu următorul sumar: De la Seghedin, I. N. Roman, întreabă-te (poezie), A. Vlahuţă. Uf!, Urechiă. Ce-am aşteptat (poezie), Ioan Gorun. Scandalul Metropolitului, V. A. Urechiă. Admiraţi necunoscuţi (poezie), R. D. Ro­­tetti, Karl Marx şi după el Engels, Karl Vax. Triumful nostru e limpede, Iod. Noapte (poezie după Heine), S. Să ne desluşim, A. Vlahuţă, Un juvaer, Br. No. Proces verbal, Iodoform. Un nou regulament la Ministerul de culte (ilustrație). ULTIME TELEGRAME {Serviciul Agenţiei Române) ITALIENI­ IN AFRICA Roma, 25 Ianuarie. — Contrar svonurile de fantazie publicate în această privinţă „Riforma* spune că soldaţii care se duc în Africa nu ating cifra de done mii şi vor servi în mare parte să înlocuiască pe oa­menii întorşi în patrie şi să umple perde­­rile mici din luptele din urmă. Massauah. 26 Ianuarie.—Generalul Ba­­ratieri a fost primit la întoarcerea sa la Massauah prin manifestaţii entusiaste (din partea autorităţilor civile, militare şi reli­gioase şi a populaţiunilor teritoriilor vecine conduse de şefii lor. SERBIA Plecarea Regelui. — Numiri diplomatice Belgrad, 25 Ianuarie.—Regele Alexandru a plecat în timpul serii la Paris. S’a publicat o proclamaţie care însărci­nează consiliul de miniştrii cu regenţa în timpul absenţei regelui. Generalul Pentelici este numit ministru la Berlin. D. Miatovici, ministru la Bucureşti, care este transferat la Londra, va fi înlocuit prin d. Kosta Kristici, fost ministru la comerţ. D. Lazar Iovanovitch este numit consul general la Salonic. GERMANIA Berlin, 25 Ianuarie.—împăratul a făcut după amiazi visită prinţului de Hohenlohe. La amiazi s’a făcut la palatu regal în pre­­senţa perechii imperiale şi a împărătesei Frédéric, care serbează azi aniversarea că­sătoriei sale, binecuvântarea şi pironirea steagurilor regimentului al 2-a de husari al cărui şef este împărăteasa Frederic. ARESTARE Paris, 25 Ianuarie. — Fostul prefect a Corsiei şi preşedinte al­­societăţii în stare de faliment „Economia* (Epargne), André de Trémontels a fost arestat pentru escro­cherie. O MĂSURĂ BUNĂ St. Petersburg, 25 Ianuarie. — Consiliul agricol, sub preşedenţia ministrului agricul­turei, a decis să desvolte în şcoalele primare învăţământul agricol, introducând şi prac­tica. Dar acea se va pune la dispoziţia fie­cărei şcoli un teren şi instrumente agricole. SCUFUNDAREA UNUI VAPOR Londra, 25 Ianuarie. — După o depeşă primită din Lloyd şi datată din Glasgow, vaporul Escurial care se ducea de la Cardiff la Fiume s’a scufundat aproape de Portreath. 12 oameni ai echipagiului s’au înecat. U­LTIMA ORA (Prin fir telegrafic) ZIARELE SI NOUL MINISTER Atena, 26 Ianuarie. — Cea mai mare parte a ziarelor aprobă noul Cabinet. «Ephimeris» se miră că Regele a evitat pentru a 3-a oară să se adre­seze d-lui Ralli. * Viena, 26 Ianuarie. — Regele Ser­bie! mergând la Paris a sosit în tim­pul dimineţei la Viena. D-niî Simici, Bogicevicî şi Micha­­ilovicî s’au urcat în vagonul regal şi şi au însoţit pe Regele până la gara de Vest, de unde el a continuat călă­toria sa singur. — Absenţa regelui va dura probabil o lună. CALATORIA ÎMPĂRATULUI AUSTRIEI Viena, 26 Ianuarie. — După Neues Wiener Tagblatt» împăratul Franz Joseph va pleca la 6 Februarie la Cap Martin, unde va rămâne pănă la sfâr­șitul lunei. E ETRECEE ! Teatral Naţional Duminică Hoţii. Joi Beneficiul d-lui C. I. Nottara. Se va juca Femeia lui­­Tabarin, comedie-pa­­radă într’un act şi Ginerii lor, comedie lin 3 acte. Teatral Liric.—Mâine Sâmbătă pentru prima oară în Bucureşti opereta La femme ă Nărcisse, întrebuinţarea extractelor de carne, a su­cului cărnei, a cărnurilor crude nu are nici motiv de a mai fi de­cât Peptona de Cha­­poteaut oferă sub volumul unei linguriţe de cafea 25 grame de carne de bou digerată de pepsina şi poate, ea însăşi să nutrească fără să obosească stomachul. Vinul de pep­­tonă de Chapoteaut este forma cea mai co­modă pentru a administra această Peptonă. fi care serveşte de sute de ani pentru toate boalele organelor respiratoare şi de digestiune, ale guturaiului, stomahului şi bărb­ei udului. Excelent pentru copii, reconvalescenţi şi pentru femeile în pozi­­ţiune. Cea mai bună băutură diatetică şi răcoritoare. Heinrich Matton­, Kar­lsbad şt Viena

Next