Lupta, iunie 1895 (Anul 12, nr. 2586-2609)

1895-06-11 / nr. 2595

ii IUNIE 1895 mmmmmammmm PRESA FRANCESA ȘI DISCURSUL ÎMPĂRATULUI WILHELM Paris, 20 Iunie.—Cea mai mare parte a ziarelor relevează declaraţiunile pacinice ale împăratului Wilhelm la Hamburg, dar cred că pacea nu poate fi asigurată de­cât prin împăciuirea Franciei cu Germa­nia, după regularea chestiune! Alsacie­- Lorena. Copilul.—Pofteşte pe D-nul la masă !­­ Mama. — Lasă mă ’n pace, me plicti­ ,­seşti !..... ! Iar D-ta eşti un mitocan ! Găzarul.—Al Aşa merge treaba ! Mal­­ faci şi gură mare ! Lasă că ’ţi tai eu pofta ! Să mai faci gălăgie ? Mama.— (ironică) D-ta ?! Atâta frică ■ să am eu toată viaţa. Găzarul.—Eu, chiar eu, ai să vezi. Mama. — Haide, de !—­­Discuție vio­lentă —Se aude , Mojicule. — Eşti o idioată.—....Vine el bârbatu-meu a­­casă. — Bărbatul D-tale e un papu­­giu, etc., etc., tot sgomotul acesta e dominat de vocea înţiglată a copilu­lui, care ţipă ca un disperat: „De ce nu pofteşti pe D-na la masă ? De ce nu pofteşti pe D-nu la masă ?» La urmă o înjurătură straşnică ur­mată de dispariţie a­ găzarului­. Mama.—Acum să ne răfuim amîndoi. Ce erai smintit să pofteşti pe pungaşu ăla la masă ! De ce te-amesteci unde nu-ţi fierbe oala ? Te-am însărcinat eu să faci invitaţii ? Copilul.— Nu. Mama.— Ei, atunci? Copilul.— îmi place mult când vine ci­neva la noi la masă. Când nu ești de­cât tu și tătica mă plictisesc. Mama.— Tacă’ți gura ! Dute mai bine de te joacă cu dopul teu acolo.­­O scenă mută, câte­va minute, apoi din nou se aude soneria. Apare o calfă de la cismărie, Calfa.— Cucoană, m’a trimis jupanul. Mama.— Bărbatul meu a plecat. Vino peste cîte­va zile. Calfa.— Iarăși­­.... Mama — Dar Calfa.— Ce? O să-ţi baţi joc mereu de mine? Am venit de patru­zeci de ori pînă acum pentru un fleac de patru franci. D-ta crezi că o să’mi tocesc toată viață pinge­lele urcînd murdarele d-tale scări ? Mama.— Murdarele mele scări ! Calfa.— Da, murdarele d-tale scări. Mama — Dobitocule! Calfa.— Infector Mama.— Obraznicule! Calfa.— Rogojina dracului! Copilul.— Poftește, frate, pe domnul la masă ! Calfa.— Ce oameni păcătoși? Mama.— Tu ești păcătos! Calfa.— A, mă faci păcătos ? O să pun să vă vîndă cu toba boarfele din casă ! Copilul.— Mamăl Poftește pe d-nul la masă.­­CeartaRegenerează într’o semi­­încăerare. Se schimbă de ambele păr­ți insulte formidabile, o mică îmbrăn­­cială. Copilul inzistă și sbiară ca să oprească la masă pe calfa de la cis­mărie, care după câte­va minute dispare). Mama.— (jpierzîndu-şi răbdarea) Și tu idiotule, cînd îţi vei mai permite să pof­teşti oamenii la masă,­ am să-ţi trag un pumn în nas să te umplu de sînge 1111 (A două scenă mută, apoi se d­ude a treia oară soneria. Apare Ferdinand. Mama.— Ferdinand! Ferdinand. — Eu sunt. Am primit scri­soarea lui Emil și mă grăbesc să vă aduc acea mică sumă. Mama.— (cu recunoștință) Ferdinand! Ah Ferdinand! ești un adevărat prieten... Să prînzeşti cu noi. Copilul.— (îngrozit) Nu prinzi Dom­nule, Nu prinzi! Mama a zis că dacă vei prinzi la noi, o să’mi tragă un pumn în nas pînă m’o umplea de sînge ! A terminat ridicând un toast în sănă­tatea suveranilor și puterilor amice. Cuvintele împăratului au fost salutate cu o triplă orală DIN CAMERĂ COMUNELOR Londra, 21 iunie.— Camera comu­nelor discutând bugetul resbelului a adoptat cu 132 voturi contra 125 o pro­punere a d-lui Brodrick de a reduce cu ÎOO de lire onorariul ministrului de resbel din causa nesuficientei re­serve­ de muniţiune. Ministru d-na Campbell Bannermann a cerut după asta amânarea discuţiei bugetului res­belului. Consiliul de miniştrii s’a întrunit îndată. Opiniunea generală este că sesiunea se va închide cât mai curând posibil şi parlamentul disolvat. SERBĂRILE DE LA KIEL Haltenau, 21 Iunie.—împăratul a vi­­sitat la 9 ore şi j­um. de dimineaţă cuira­­satul rusesc Rurik­împărăteasa sa instalat înainte da a­­miazi pe «Hohenzollern». Ceremonia deschidere! solemne a cana­lului şi punerea ultimei pietre s’a făcut în urmă. In memoria împăratului Wilhelm­ cel Mare împăratul a botezat canalul »cana­lul împăratului Wilhelm" «în numele luî Dumnezeu, în onoarea împăratului Wil­helm, pentru salutul Germaniei și binele popoarelor*. Documentul pus in ultima piatră ex­primă bucuria împăratului de a putea pune noul canal la serviciul public, în presenţa representanţilor statelor federate a representanţilor poporului german şi a trimeşilor puterilor amice. împăratul des­chide canalul cu toate avantagiile sale, tuturor popoarelor navigatoare fără deo­sebire ; doreşte ca canalul să servească în­tot­d’auna numai luptei naţiunilor în domeniul păcei, doreşte să se ridice un monument ca semn de recunoştinţă a po­porului german pentru marele împărat care a unit Germania. împăratul a trecut după amiazi pe un timp admirabil, resistă flotelor, cea mai splendidă ce s’a putut vedea vre-o dată; împăratul era pe bordul lui «Hohenzol­lern“ ; purta uniforma de amiral; la tre­cerea pe dinaintea corăbiilor a fost pri­mit prin aclamaţiuni şi urale. La prânzul de gală ce s’a dat seara, împăratul a rostit un discurs salutând în mod cordial pe prinţii şi pe representan­­ţii puterilor şi declarând că Germania consacră opera concepută şi terminată în puţin timp comunicaţiunilor pacinice ale naţiunilor. Supune la aprecierile străină­tăţii silinţele sale penti terminarea pă­cii. Germania va fi fericită ca canalul împăratului Wilhelm consacrat serviciului păcii, să menţiă şi să întăriască relaţiu­­nile 'sale amica!e cu cele i’alte puteri. I PROCESUL LOCOT. POP Eri s’a prezentat înaintea consiliului de rezboiu, prezidat de d. Colonel A. Beller, procesul sub-lt. Pop. Din declaraţiile martorilor şi ale incul­patului rezultă că sub-lt. Pop fiind arestat, a fost avizat de ordonanţa sa în timpul nop­­ţei, că căpitanul Lucaşevici este acasă la logodnica sa. Locotenentul a dat imediat fuga acasă. Căpitanul, auzindu-l venind, a sărit pe fereastra antreuluî, ca să fugă. Logodnica d-lui Pop nu-1 primise în casă, dar sub­lt. Pop s’a luat după el, l’a ajuns şi l’a luat la bătae. Au intervenit sergenţii şi l’au a­­restat pe Căpitan, care era civil. Căpitanul Lucasevici, contestă că ar fost bătut.* Comisarul regal, d Maior Paleologu, in­sistă asupra faptului că sub­ lt. Pop a fugit din închisoare şi caută să atenueze fapta Căpitanului susţinând că d-ra Hacic, era amanta, iar nu logodnica L-tului. D. Comisar regal cere consiliului să fie aspru cu sub-lt. Pop care a insultat şi lovit pe superior. Apărarea prin d. Lt. Boian şi d-nul P. Grădişteanu şi Em. Porumbaru, au arătat că în împrejurarea de faţă, ori­ce om ar fi părăsit arestul şi că sub-lt. Pop, a bătut pe un civil, care să introdusese la el în casă, ca să­­ necinstească logodnica, fără ca să știe că civilul era Căpitan. * D. N T. Pop, tatăl locotenentului, arată că fiul său se logodise cu d-ra Hacic și luna aceasta trebuia să se facă logodna. * D-ra Hacic a depus în ședință secretă * Consiliul de resboiu a condamnat pe d. Sublocot. Pop­ula 6 luni şi juni. în­chisoare. * Această sentinţă ete o nouă dovadă de idea pe care şi-o fac unii ofiţeri de onoare. Ei cred că tot ce trebue să aibă un om mai sfânt pe lume, este spiritul de supu­nere la şefi. Şi când şefilor le este permis să comită cele mai oribile infamii, inferiorilor le este impus să le suporte fără a crâcni. In ca­zarmă oamenii trebue să renunţe la ori­ce sentiment de onoare şi să-şi dea până şi femeile ca sacrificiu zeilor superiori. Este această impunere a unei barbarii ne­demnă de o ţară civilizată şi protestăm din toate puterile noastre în contra situaţiei nedemne ce să crează celor inferiori în armată. Trebue ca odată pentru tot­dea­una gu­vernul să se hotărască a modifica codul de justiţie militară şi a face ca să se respecte oamenii în căzărmi ori care ar fi gradul lor. Dar ceea ce e mai odios, Consiliul prin hotărârea dată ori, a stabilit, în contra tu­turor mărturiilor, că don juanul căpitan n’a fost bătut. Aceasta este dovadă, că se caută deja a se scăpa căpitanul de o pedeapsă gravă. Cazul lui Cojocaru se repetă. Să nu se mire însă cel mari dacă în­tr’o zi cei insultaţi de superiori şi de ju­decători, au să-şi facă singuri dreptate, cu cruzimea omului desnădăjduit. INCIDENTUL DE FRONTIERĂ TURCO-BULGAR Sofia, 21 Iunie. —Nu e adevărat, că Bulgaria a deschis o anchetă asupra incidentului de la graniţa bulgaro - turcă; ea s’a mărginit să comunice faptele Porţii insistând din nou asu­pra necesităţii regulărei graniţei re­cunoscută altă dată de Turcia. Amănuntele autentice lipsesc încă, dar Bulgarii au avut 2 soldaţi şi un geandarm răniţi ; pomacii au avut mai mulţi morţi. LAPTA EDIŢIA l1A Ultime Informaţii Proba practică a absolventelor şcoa­­lelor normale de învăţătoare (Asilul Elena Doamna, externatul secundar No. 1 din Bucureşti şi ext. secundar din Iaşi) se va termina azi. împărţirea premiilor la şcoalele pri­mare din toată ţară se vor face la 26 Iunie. In Bucureşti şi Iaşi la 26 Iunie se vor da premiile la băeţi şi la 27 fetelor. D. N. Culianu, rectorul Universită­ţii din Iaşi a fost însărcinat ca in zi­lele de la 11 -14 iunie să facă exa­menele de astronomie şi de licenţă cu studenţii facultăţii de ştiinţe din Bu­cureşti. Astăzi s-a dat rezultatul la concur­sul pentru catedrele de desemn şi ca­ligrafie de la gimnaziile din Roman, Alexandria şi Craiova. Primăria a primit plângeri din par­tea mai multor locuitori din vecină­tatea fabricei de petrol, cum că pu­ţurile particularilor ar fi infectate de produsele gudronoase, de la fabrică, ce se infiltrează în terenurile vecine. Consiliul de higienă a numit o co­­misiune compusă din d-nii d-r. Ge­­orgescu, Vamali şi Savini, arhitecţii Orescu şi Petricu şi d. chimist Ni­­colau, pentru a inspecta localitatea şi a arăta cami sunt măsurile pentru a o voia la acest rân. Inspecţiunea a avut deja loc şi co­­misiunea a recomandat ca gropile absorbitoare ale fabricei, să fie pe vi­itor zidite impermeabil iar lichidele să fie transportate, când nu mai în­cap în aceste gropi, la distanţe mari. D-l Hegel, cunoscutul sculptor din Capitală, se află în Iaşi. D-sa a inspectat modul cum se lu­crează baso­reliefurile frontonului de la institutul anatomic, ale căror mo­dele au fost executate de d-sa în argil. O scenă ce a emoţionat publicul, care asista la desbatere, s’a întâmplat la Iaşi, înaintea curţei de apel, s. I, s’a prezentat ieri apelul prevenitei Maria Penner, condemnată de tribunalul Bacau la un an închisoare, pentru­ că ar fi comis un furt în prejudiciul stăpânului său, un preot catolic din jud. Bacau. Curtea găsind că apelul a fost făcut cu o zi mai târziu, i l-a respins. La auzirea decisiunei curtei inculpata a căzut leşinată jos şi până la ora 2 luni. n’a putut fi încă tre­zită cu toată intervenţiunea d-nului Dr. Peride. Starea prevenției se pare că este extrem de gravă. Cu începere de mâine cititorii vor găsi în fie­care zi la pagina a doua a ziarului nostru pe lângă o nuvelă tra­dusă după cei mai cunoscuți scriitori moderni, și un roman ca foileton dato­rit talentatului romancier P. Elzéar. FERMECĂTOAREA Acest roman a avut un succes colo­sal în Franţa; în cel mai scurt timp 5 ediţii au fost complect epuizate. Suntem siguri că noul nostru roman . FERMECĂTOAREA va fi tot aşa de gustat de publicul ci­titor de la noi Ne-am silit să o tradu­cem într’o limbă curat românească, aşa că scenele emoţionante ale acestei sen­zaţionale povestiri nu vor pierde nimic din farmecul şi frumuseţea lor. Sinucidere Ieri pe la orele 1 şi un sfert, fe­­meea Eugenia Hagan din Galaţi, ve­nită de o săptămână în capitală la bărbatul ei, a avut o ceartă cu a­­cesta. Dezolată, a hotărât să se sinucidă când o soluţiune de chibrituri. In urma venirei d-lui dr. Drugescu, pacienta a fost transportată la spita­lul Golţea. Starea sa nu inspiră nici o teamă. O telegramă din Berna ce ne-a fost transmisă astă­zi ne vesteşte, că con­siliul Stat lor a aprobat cu 80 voturi contra 22 revizuirea constituţiei în acest sens, că tot cea ce priveşte armata va fi de resortul federaţiuneî. Moarte bănuită Ieri pe la 12 şi jumătate a încetat subit din viaţă, în str. Sfinţilor No. 4 un lăutar, Ilie Dan, în etate ca de 34 ani. Familia decedatului bănuind că moartea acestuia a provenit în urma bătăiei suferite de la un alt lăutar, anume Speranţă,­a reclamat parche­tului. Cu o seară înainte Ilie Dan şi cu Speranţă jucaseră împreună cărţi şi neputându­ se împăca de la împărţi­tul banilor s’au luat la ceartă şi apoi la bătae. Parchetul cercetează, dacă moartea a provenit din bătae dispunând şi transportarea cadavrului la morgă. Institutul de bacteorologia din Capitală a terminat cu prepararea animalelor pen­tru producerea serului anti-canceros. Pentru a cunoaşte eficacitatea acestui ser, se va începe in curând inoculările la oamenii, cari suferă de cancer. Când întrebuinţarea serului va da bune rezultate şi valoarea lui va fi pe deplin stabilită, acest nou tratament se va pune la dispoziţiunea publicului. La institutul de bacteorologie se mai lu­crează şi la prepararea serului anti-strepto­­cocic. Primim din Iaşi următoarea telegramă : Azi s-a prezentat înaintea Curţei de Apel din Iaşi apelul procurorului de Su­ceava în contra hotărârei tribunalului local prin care se decidea liberarea pe cauţiune a luî Popovici- Răcăciune. Procurorul general a susţinut apelul pe motivul suboinărea martorilor, to­tuşi Curtea a confirmat sentinţa de eli­berare pe cauţiune a lui Popovici. Un zodia/ Am dat ştirea că poliţia a primit o plângere, că un bătrân de 70 de ani ar fi violat o fată de 10 ani. Acum putem da următoarele amă­nunte : Bătrânul de care este vorba, se nu­meşte Popescu şi locueşte în str. Reid­­ionului 57. In tinereţe Popescu a fost călugăr, apoi a început să se ocupe cu data în cărţi şi azi face pe zodiaşu. Fata se numeşte Rebeca. D-rul Minovici a constatat că fata nu e deflorată. De altfel ea singură a declarat, că moşneagul s’a jucat nu­mai cu ea de a mireasa. Popescu a fost dat în judecată pen­tru tentativă de violare. Pungaşii de buzunar De cât­va timp s’au înmulţit grozav la noi pungaşii de buzunare şi el concurează in inventarea trucurilor pentru a fura lu­mea ca pungaşii din oraşele mari ale Eu­ropei. MM zilele trecute trei tovarăşi au furat 200 de lei unui băiat în chipul următor: O manoperă Aflând, nu ştim prin ce mijloc — că sora băiatului i-a dat 200 lei ca să facă o plată la regie i-au pândit drumul. Unul dintre pungaşi a eşit înaintea lui şi s’a făcut că scapă un portofel. Al douilea pungaş se apropiase în acest moment de băiat se apleacă, luă punga şi adresându-se băiatului îi spuse : — Uite, am găsit o pungă. Aici să îm­­părţim banii. Băiatul se duse imediat după pungaş şi pe când vorbeau, cel care scăpase portofelul se apropie de ei. — Al mi-aţi găsit portofelul ! Daţi-mi-l! Şi îl şi luă. Imediat ce îl deschise le spuse răstit : — Mi-aţi furat banii ! Furtul Băiatul scoase imediat batista cu banii săi și zise pungaşului: — Uite, eu n’am de­cât banii ăștia, n’am luat nimic. Cu o adresă deosebită cei doi pungaşi înlocuise cu hârtii fără valoare bancnotele din batistă și g dădu apoi batista înapoi băiatului spunându-i: — Da ăștia nu sunt banii mei. Băiatul se duse repede la regie bucuros că a scăpat cu banii, când deschise insă batista văzu că are nişte bucăţi de hărtie in locul bancnotelor. La poliţie.— Pungaşii Seara se duse la poliţie şi reclamă. Când i se puse dinainte albumul cu fotografiile pungaşilor, el recunoscu pe unul dintre ei. Imediat poliţia se puse in urmărire şi descoperi pe una din femeile cu care pun­gaşii petrecuseră toată noaptea. Atunci nu i-a fost greu să-i descopere pe toţi trei. Ei nu mai aveau însă de­cât 45 de lei. Restul, până la 200, îi băuse şi îşi cumpă­raseră haine noul. Capul bandei este un vestit pungaș Leon, care a fost de mai multe ori condamnat pentru asemenea pungășii. împărţirea premielor Solemni alea împărţirea premiilor la e­­levii şcoalelor primare, în Bucureşci, se va face pe grupe, în unul din localele cu situaţiune centrală şi în modul următor: In ziua de 26 Iunie şcoalele de băeţi. Grupa A. Şcoalele No. 4, 9, 16 şi 18 în localul şcoalei de băeţi No. 9 din str. Clemenţei. Grupa B. Şcoalele No. 11, 19, 23, 26, 31 şi Orfelinatul de la Te! în localul şco­­le! de băeţi No. 11 Silivestru. Grupa C. Şcoalele No. 2, 10, 13, 15, 17 şi 29 în localul şcoale! de băeţ! No. 10 din str. Lucacu. Grupa D. Şcoalele No. 3, 14, 25, 27, 30 şi 32 în localul şcoale! de băeţ! No. 3, „Cuiba cu Barză». Grupa E. Şcoalele N. 5, 7, 22 şi 24 în localul şcoale! de băeţi N. 7, de la Maidanul Dulapului. Grupa F. Şcoalele No. 1, 8, 12, 20, 21 şi 28 în localul şcoalei No. 20 de băeţi, Sf. Apostoli. In ziua de 27 Iunie, şcoalele primare de fete. Grupa A. Şcoalele No. 1, 3, 18 ÎS 22 și 23 în localul școalei de fete No. 3 de­­ Sf. Gheorghe Nett. No. 2595 Grupa B. Şcoalele N. 2, 9, 17, 26, 28, 31, 33 şi 36 în localul şcoalei de fete No. 2 din str. Lucaci. Grupa C. Şcoalele No. 10, 13, 15 şi 21 şi şcoala rurală din calea Şerban-Vodă în localul şcoalei de fete No. 10, Maida­nul Dulapului. Grupa D. Şcoalele No. 5, 8, 11, 57, 32 şi şcoalele rurale din Calea Griviţa şi din Bulevardul Dosul Gărei de­­Nord, în localul şcoale! No. 11 de fete Cuiba cu Barză. Grupa E. Şcoalele No. 6, 12, 24, 25, 29 şi şcoala rurală din Fundătura Po­­verni, în localul şcoale! No. 12 de fete din s­r. Clemenţei. Grupa F. Şcoalele No. 7, 14 30, 34, 37 şi şcoalele rurale de la Oborul Nou şi Calea Moşilor în localul şcoale! de fete No. 7 -Silvestru. Grupa G. Şcoalele No. 4, 16, 20 şi 35 în localul şcoale! de fete No. 16 din strada Dulgheri—Dealul Spire­. Maladia Pnemoenterita, cari face ravagii în turmele de porc­ din Unga­ria, s’a declarat şi în târgul de vite din Viena. Aceleaşi ştiri sosesc şi din ţinutul Hotinului (Basarabia). In România până acum n’a fost nici un cas de asemenea natură. ŞTIRE ECONOMICĂ Un mare număr de comercianţi din Ga­­liţia cutreeră toate pieţele din Moldova de sus pentru a cumpăra grâu şi cicantină. Preţurile s’au urcat. Vagonul de grafi se vinde 1125 lei şi vagonul de cicantină cu 950-1000 lei. Vagonul de rapiţă se vinde cu 1750 lei la Brăila şi 1500 —1550 în Moldova. ŞTIRI MĂRUNTE — Administraţiunea revistei .Lumea lins­­tat îi înştiinţează pe abonaţii săi că a sosit vestitul tablou de Kaulbach „Caritas“ care a fost promis ca premiu, asemenea sunt gata şi scoarţele pentru legatul revistei. Se gă­sesc la toţi librarii şi colportorii. — In editura librăriei II. Hertz Bu­cureşti a apărut renumita operă »Cura de apă» de preotul Kneipp, în ediţiunea II-a. Această operă conţine toate scrierile preo­tului Kneipp aranjate în mod sistematic, adică : Cura de apă, Cum trebuie să trăiţi, Testamentul meu, şi Confe­rinţe publice, şi se află spre vânzare în toate librăriile din ţară şi străinătate. * Suntem rugaţi a anunţa că cafeneaua Chel­nerilor s’a mutat în vechea cafenea Simion, strada Blănaru, Bucureşti. D-nii patroni de cafenele cari au trebu­inţă de personal, sunt rugaţi a se adresa la sus numita cafenea, de unde vor fi ime­diat satisfăcuţi. % —Construcţia palatului administrativ din R.­Sărat a fost adjudecată asupra d-lui E. Keller, cu un scăzământ de 5,30% sub deviz. Valoarea lucrărilor este de 414.896 lei 50 %. F­ETEEOEEX Grădina Hugo.—In fie­care seară spec­tacol variat. Debutul trupei japoneze Az- En-In. Sala Alcazar.—Reprezentaţiuni veriate ale trupei internaţionale. Grădina Fatac.—In toate serile repre­zentaţii variate cu program nou. Grădina Casino.—In fie­care seară con­­cert de muzică militară. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 40 (22) Iunie 1895 50/0 Renta r. p.. 1021/4 50/0 Renta am. 993/4 5'J/o „ (92-93) 100i/s 5'Vo 1, am ... 97 6'J/o Oblig, rur ,.10f'23/4 Pensiuni.............288 50/0 Obl. c. Buc. 4001/4 50/0 „ (1890) . 983/4 6Q/0 Fonc. rur . . 971/8 50/0 „ urb. 1031/4 5% n „ • ■ 94 f/i 5% » » Iaşi 851/4 6°/o Obl. bazalt . 100 Banca Nat.............1582 Acţ. B. Agricole . 248 Dacia-România... 399 Naţionala.................418 Patria .....................100 Construcţii . . . 150 SCHIMB Londra. . 25.233'4.271/4 Paris .100.15.10 Viena . . 208 /4.O8 Berlin. . 123.55 50 Belgia . 99.25 Scont B. a. 8 Avans „a. 6 „ C. dep. 71/, BĂILE NASTASACHI TG.­OCNA Renumite prin eficacitatea apelor mine­rale, sunt deschise de la 10 iunie, prețu­rile mai scăzute de­cât la toate băile din țară. Adresa: Ad-torului băilor Nastasachi Tg. Ocna. Tar de cea mai bună calitate, piatră pentru monumente, piatră cioplită de tot soiul, pentru ori­ ce fel de con­­strucţiuni, se furnisează în ori­ ce can­tităţi la moşia Tineac­ea, satt transpor­tat la gara Dorohoiu. Pentru ori­ce informaţiuni a se a­­dresa la biuroul meu în Dorohoiu. NK­OLY FISCHER Cine vrea să se îmbrace bine şi elegant n’are de­cât să se ducă la Croitoria Cen­trală din Pasagu­­l Român No. 5, unde a sosit un matra asortiment de riwfcu

Next