Lupta, septembrie 1895 (Anul 12, nr. 2660-2683)

1895-09-26 / nr. 2679

ANUL XII.—No. 2679 ABONAMENTE s t #•' •­­IN TARA Uu au...........................................................................ii) tăi &MSS lilM....................................................... . . yo „ Trei luul......................................................................10 „ Fv»tru fuvățâUrl pa un au............................ 30 . IN BTRAIIETATE U. M ..... .....................................50 „ Sease luul........................................... *1 5 . Trai luul......................................................................15 . Numărul 15 Bani REDACTIUNEA: PA§*aiHL ROM41 Mo. 13 EDIȚIA A DOUA MARȚI, a6 SEPTEMBRIE 1895 ABSURDIURI I Pi p*|his IU, 30 Utere, corp 7 ”. . . i lefl Uu „ „ IV „ .... 35 lauf li»i» foserte ți reclama : „ .... 2 lei Ud ta Pentru aimnelurlS-a se adresa: LA Adsalmiatsoafia ZiapsiSai Un număr vechiu 50 bani ADMINISTRATI­UN­EA V .­­ STRAVA Slr.­TI IO MICA Mo. 11. 1 C­RIZA De câte­va zile la ordinea zilei este sgomotul despre retragerea ju­nimiştilor din minister. Fie­care comentează în alt sens această retragere, atribuind d-lui Carp tot felul de intenţiuni. Constituţionalul, organ care se inspiră direct de la d. Carp, a ţinut să esplice această retragere a miniş­trilor junimişti, dar esplicaţia dată n’a luminat mai mult cestiunea. Or­ganul junimist s’a mărginit să ne spue, că sunt momente în cari un partid trebue să se retragă de la putere, deşi după toate aparenţele el ar putea să mai guverne ţara, în aşa situaţie se găseşte partidul con­servator azi. In ce priveşte motivele date de diferite ziare, Constituţio­nalul le declară pe toate fanteziste.­­­n lucru este cert, şi se degajază chiar din nebulosul articol al orga­nului d-lui Carp, anume : că în mi­nister este o neînţelegere. Cu toate acestea, deşi criza este vădită, recunoscută chiar de ziarele guvernului, totuşi ea nu a produs absolut nici o impresie în public. Şi lucrul se esplică. Criza aceasta se produce în nişte împrejurări cu totul altele, de­cât a­­cele cari au însoţit în­tot­dea­una la noi retragerea unui guvern. De obiceiu era ţara agitată şi lupta între opoziţie şi guvern ajunsă la paroxismul violenţei. Miniştrii nu mai puteau domni de­cât prin te­roare şi în stradă poporul se lupta cu armata. Acum cea mai complectă linişte domneşte şi nici chiar liberalii, pe cari aparenţele, cel puţin. Îi arată ca urmaşi ai actualului cabinet, se îndoesc de acest lucru şi nu au cu­­ragiul să-l afirme, se tem că ar co­mite o naivitate politică, dacă ar spune că au convingerea că ei vin la putere. Aceasta însemnează că retragerea guvernului, dacă se va retrage, se face în condiţii anormale şi este deci o adevărată surprindere pentru toţi. Suntem în faţa unei crize născută şi cugetată, de guvern chiar, fără nici o muncă şi fără nici un imbold din partea opoziţiunei. Luptătorii din cetate părăsesc zi­durile de bună voe tocmai atunci când inimicii nu au nici măcar san­tinelele aşezate, pentru supraveghe­rea câmpului de bătae. Dar, după cum spune Constituţio­nalul chiar, dacă aceasta este apa­renţa, dacă aşa se prezintă lucrurile comunilor muritori acelora cari nu sunt în secretul zeilor, trebue să fie un motiv, care a determinat pe mi­niştrii junimişti să ia această mă­sură. Care ? Nu este momentul acum să cău­tăm a afla acest motiv. In definitiv mai avem o zi, cel mult două, de aşteptare. Jouiî vom şti toţi cu siguranţă dacă criza este fatală pentru guvernul actual, sau a fost numai o simplă sguduitură. Ar fi într’adevăr ceva nou pentru ţara noastră să vedem schimbându­­se un guvern în asemenea condiţii. Noi credem însă că situaţia încă nu-i aşa de încordată şi că o schim­bare de regim încă nu se va face. Z EFLEMELE SOLUTM Sintem în plinS­crisă ministerialS, «au cel putin «ta «criu gazetele. Knconul Las­earache ’şi-a dat demisiunea, iar regele, ae aice, că na prea s’a gră­bit a’o primească. Aţa, lărăşi, «criu gazetele. Subsemnatul, care o’a găsit de cuviinţă să «e iscălească, in lipsa ilustiilor mei colegi „Culegător Amint’, cari au plecat in Toiagiu, trebuindu-i să-i suplinesc ţi în dorinţa ţi datorinţa de a servi pe cititorii noştrii şi a le da cele mai proaspete ţi sigure ştiri asupra crisei ministeriale, mi-am luat plai­vazul ţi o bucată de hârtie şi am plecat după interview. Dar, pe cine puteam consulta mai întâlni asupra crizei, de­cât pe ilustrisimul Corneliu A­zen­te, pe acela, care a băgat in cofă pe toţi diplomaţii din cele două emisfere. Iată-mi­ aşa dar vorbind la telefon cu geniul po­litic al blagoslovitei noastre patrii. — Allo, Al!6, ilustre, ce erezi despre crisa de la noi ? — Pe mine mi lasă complectamente rece. Re­gele nu va face nimic până la întoarcerea mea. Eram epatat Am fugit de la telefon. D’acolo am alergat la Nea Iancu Brătescu, dar n’am putut vorbi cu dânsul. Un servitor a bine-voit să-mi spuie, că Nea Iancu d'abia se sculase de la masă. Un alt illustru ţi anume loneacu —Românul, zis ţi Barbă-roşie, mi-a spus, că salvarea României ar fi in­formarea unui nou decemvirat, care să conducă destinele ţi mai ales finanţele ţărei. Subsemnatul vă comunică­ţi d-voastră, d-lor ci­titori, aceste înalte ţi adânci soluţii. Padi nu sun­teţi mulţumiţi, atât mai răă pentru d-voastră. T­RBURARILE DIN CONSTANTINOPOL Constantinopol, 5 Octombre. — După aserţiunile turceşti 60 de sofiaşi ar fi fost exilaţi şi ult mare număr închişi. Totuşi, s’au vezut foarte mulţi piei­ţi şi sofiaşi la ceremonia instalarea marelui vizir. Populaţia turcească atribue pe faţă răs­punderea manifestaţiei patriarcului arme­­nian şi mai multor notabili armeni. Se menţionează câte­va ceasuri de in­ter­venire lăudabilă în favoarea armenilor din partea populaţiei turceşti, a poliţiei şi a geandarmeriei. Numeroşi servitori de familii europene, cari n’au participat de loc la manifestaţie, dar cari au eşit pentru a face târgueli la Stambul, au dispărut de Luni. Numeroase cadre de armeni au fost transportate de la comisariatul de poliţie la palatul­­patriarchal. * Ştirile în privinţa unor violenţe nouă din partea turcilor sunt false sau exagerate, dar în ceea ce priveşte incidentele pre­cedente nişte martori oculari demni de credinţă confirmă relele tratamente. Nişte persoane au fost asumate luni; alte inci­dente sângeroase s-au produs în diferite locuri; ele se datorează preoţilor, softa­­şilor şi populaţiei. Poliţia a comis violenţe pe strade şi în închisori. Victimele armenilor sunt mult mai nu­meroase de­cât s’a presupus, dar ţifra e­­xactă este greu de stabilit. Fierberea creşte mereu, dar este o spe­ranţă întemeiată că mişcarea s’a terminat. Totuşi, acte de resbunare, isolate, sunt cu putinţă încă. In măcelul la care s’au dedat, in noap­tea de Marţi, în mahalaua Kissim paşa batelienil lazes şi kurzii, peste 100 de armeni au fost omorâţi. * A­vend în vedere numeroasele cumpă­rări de arme, au­orităţile turceşti au or­donat închiderea tutulor magasinelor de arme, cu toate protestările negustorilor străini. Ultima noapte pare că­­s’a petrecut în mod liniştit, afară de o ciocnire ,ce se pre­tinde că a fost produsă între nişte armeni şi nişte softaşi la Akserail (Stambul). *• Constantinopol, 5 Octombre.—In urma incidentelor de Luni, autorităţile au luat măsurile necesare pentru a obţine liniş­tea şi siguranţa. Publicul este invitat să se abţină de la ori­ce procedett ilegal. După o comunicaţie oficială adresată ziarelor turceşti, Sultanul a făcut să se împartă ieri porţiuni de carne şi gratifi­­caţiuni în bani studenţilor din Bayarzid şi Stambul. * Sofia, 5 Octombre.­După informaţiuni din sorginte autorizată din Constantinopol nişte dragomani de ambasade s’au dus— după conferința ambasadorilor — la mi­ nistrul afacerilor străine pentru a’e reco­manda să pună capăt tulburărilor şi a restabili siguranţa publica. Ministrul afa­cerilor străine a fost invitat mai cu deo­sebire să ia măsuri pentru ca supuşii streini să nu aibă de suferit din cauza situaţiunei. Ministrul Statelor­ Unite a făcut de a­­semenea representaţiuni pentru a obţine măsuri destinate să asigure siguranța mi­sionarilor americani ai cartierului Kum­­paku. Aproape vr-o patru­zecî de armeni s’a dus la Therapia pentru a ruga pe repre­­sentanții puterilor să intervie. Constantinopol, 5 Octombrie. -- In urma demersului ambasadorilor, Poarta a promis că îşi va da toate silinţele pentru a linişti spiritele şi va lua măsuri aspre, spre a împedica repetarea ultimelor eve­nimente. înainte de a părăsi funcţiunile, fostul vizir Said-paşa a adresat miniştrilor de resbel şi marinei o ordonanţă prin care se interzice soldaţilor de a lua parte la adunări, de a comite violenţe şi de a se ames­eca la acţiunea poliţiei. Această or­donanţă s-a publicat ca ordin de zi. Se vorbeşte de schimbarea miniştrilor afacerilor străine, de interne şi al poliţiei. Alaltă­ieri doi armeni au comis aten­tate în contra comandantului militar şi fostului guvernator din Vau, amândoi a­­ceşti din urmă au fost răniţi. Ştirea răspândită în privinţa unor eve­nimente sângerânde la Rodosto nu s’a con­firmat încă. CRIZA MINISTERIALA E­l a fost o întrunire la d. G. Can­­tacuzino, preşedintele Senatului, la care au luat parte mai mulţi mem­brii importanţi al partidului conser­vator. După discuţiunile urmate, s'a decis că, in caz, dacă decisiunea d-lui Carp e definitivă şi d. L. Catargiu nu voeşte să formeze guvernul cu ele­mente pur conservatoare, să formeze un asemenea guvern d. Cantacuzino şi d. Al. Lahovari să ia portofoliul internelor. * Conservatorii cred că el ar putea s’o ducă şi fără junimişti. * Mai mulţi prefecţi, unii chiar ju­nimişti, sunt foarte supăraţi de re­tragerea guvernului pentru că ei spun că ar fi reușit cu înlesnire in alege­rile actuale. Z­IGZAGURI LA JURAŢI Ceru de lucru peste tot Şi rând pe rând îl refuzară. Cerşi, dar nimeni nu-l dădu; Şi când a vieţei grea povară Ne mai putând ca să­­şi-o ducă, Ameninţă ca să-l doboare, Ucise şi fură, căci foamea II învăţase să omoare. Acum pierdut, cu ochii stinşi, Stă palid între doi soldaţi Ş’aşteaptă, oropsit de toţi Sentinţa Cur­ţei cu Juraţi, Intr’un minut, moment suprem, In care sângele înghiaţă, E condamnat ca asasin La munca Silnică pe viaţă! (Din volumul „Din Inimă“) Radu D. Rosetti LUPTELE SPANIOLILOR IN AMERICA Madrid, 6 Octombrie.— (Oficialul). Ha­vana. Generalul Echange a bătut la 25 Septembrie lângă râul Guyabal, o bandă de rebeli comandată de Macco. Trupele s’au făcut stăpâne pe toate posiţiunile ina­micului, care a fugit. Se zice că Macco ar fi murit. Rebelii aveau 3000 de oameni de in­fanterie şi 800 de cavalerie; spaniolii nu­mai 1300 oameni de infanterie şi 300 de cavalerie. Lupta a ţinut 7 ore. Rebelii au lăsat pe câmpul de­­bătaie arme şi mu­­niţiuni. llal ! :vajz PROCESUL DIN GALAŢI (Şedinţa de la 22 Sept. — Urmare.) D-l Cornea Îşi continuă, la redeschi­derea şedinţei, pledoaria, şi arată rolul lui Martin în această afacere. In ziua în care se ţine licitaţia, Martin scrie o scrisoare lui Georgi, prin care face elogii lui Bren­­ning, laudă zelul şi activitatea acestuia. Desigur că trebue să fi fost o legătură strânsă între eî. D-l C­ornea spune că e foarte greu pentru aparare că n’are re­gistrele lui Martin, însă printr’o minune se găsește o scrisoare a lui Martin în copierul lui Brenning şi care arătă in deajuns rolul ce l’a jucat Martin în a-­ ceasta afacere. Un lucru ce frapează mai ales este gradaţiunea ascendentă în depo­­ziţiile lui Martin. Cum se explică aceas­ta ? Interogatorul la instrucţie se lua faţă fiind şi procurorul, aceasta e o caloare fla­granta a unui text precis de lege. (D-l pr.­procuror protestează). D-l Cornea. Aţi pus-o şi în procesul­­verbal. Mai departe d-l Cornea spune că con­trazicerile din deposiţiunile lui Martin şi Brenning se datoresc suferinţelor morale ce aveau de îndurat în închisoarea pre­ventivă. D-l Cornea descrie starea proastă a acestor închisori la noi şi adresându-se d-lui prim-procuror, spune: In timpuri de holeră când ar muri toţi preveniţii, ce se face parchetul ? (Risete). Arată mai departe că pe când Martin se presintase ca martor, cauţiunea nu îl se eliberase încă, deşi s’a dat o ordonan­ţă de non lieu contra lui. Şi chiar după ce îl s’a luat interogatoriul nu putea sa plece, căci a fost oprit in momentul când se urca pe vapor. Acuma n’a voit să vie în ţară până ce un ÎI se va da un «sauf conduit». Georgi a fost ravcitat prin d-l Şerbescu, avocatul sau, ci trebuea citat prin Minis­terul afacerilor străine. Afară de aceasta se vede din dosar că îi s’a trimis târziu­ citaţia. De ce nu s’a trimis comisie roga­torie ca să ia interogatoriul lui Georgi? D-l Robescu a scris lui Georgi ca să facă înaintea comisiei rogatorie decla­raţie de tot ce ştie. Georgi îi răspunde printr’o scrisoare legalizată, că n’are ni­mic contra lui şi că n’a dat bani d­e cât lui Brenning şi Sapira. D-l prim-procuror îl acuză pe Robescu că a luat bani pentru Ressu, pentru ca acesta sa ’ncuviinţeze luminatul înainte de termen. E posibil aceasta ? Dacă Ro­­bescu cerea bani, era mai natural să cea­ră pentru el însuşi, căci numai el avea ascendent asupra lui Alecu Pa­vel şi pu­tea să ’şi păstreze bani. E posibil oare, zice mai departe d-l Cornea, ca Ressu şi Robescu să se mur­dărească pentru 2 lei 50 le. ? Puneţi cel puţin câte­va nule alături să se facă 250.000 lei. La noi s’a suprimat din lege delictul de corupţiune activa. Art. 140 nu se mai găseşte în nici o legislaţiune, aşa că pen­tru interpretarea lui nu ne putem ajuta de comentări. In speţă nu se poate aplica lui Robescu art. 146, admiţând că a pus ceva în buzunar din cei 12.000 lei, de­oare­ce el n’a intervenit de­cât între Georgi şi Pavel, doi particulari. Mai departe d-l Cornea combate acu­zările aduse d-lor Ressu şi Robescu in chestiunea estensiunei luminatului şi con­cesiei tramvaiului, şi termină, rugând pe tribunal să-l achite de toate faptele ce li se impută. Şedinţa de noapte La orele 9 jum. se deschide şedinţa. I). Prim-Procuror are cuvântul în re­plică. D-sa începe prin a istorisi urmă­toarea anecdotă. Un tânăr din Lyon, doc­tor în drept, avea un unchiu pe care l’a rugat să’i încredinţeze o afacere. Acesta îi oferă un proces în care de partea ad­­versă erau cei mai iluştrii avocaţi din Paris. Tânărul avocat îşi începe pledoaria, spunând că în satul lui oamenii cari mi’s grav bolnavi se caută cu babe, iar acei gravi bolnavi se caută cu doctori din o­­raşe mari. Aşa e şi acum, inculpaţii trebue să­ su­­fere de boale morale mari, de vrem ce v’ați adus pe d-voastră din București, zice d­l Prim-procuror, adresând­u se lar apără­­tori. Constat, zice mai departe d-l Prim­­­ procuror, că nu mi s’a răspuns la probele­­ serioase ce le-am adus și în special d-nii Patiu și Cornea s’au strecurat prin re probele mele. Ceea­ ce apărarea a căutat să arate este că Brenning a fost canonit, Martin a suferit torturi morale ca să măr­turisească că au dat bani. începe prin a răspunde d-lui Disescu, apărătorul lui Sapira. Cei 00.000 lei s’au dat lui Sapira fiind­că a asigurat că are influenţe. Ple­când de la această idee şi­ coroborând-o cu scrisorile din 2 şi 8 Mai e evident că Sapira a cerut bani în numele primaru­lui din Galaţi. In ce priveşte aplicarea art. 140 acesta e introdus în Secţia IV care se ocupă de mituirea funcţionarilor. Articolul care se află în codul frances cu privire la pedep­sirea conrupătoruluî, a fost omis la noi, după unii anume, după alţii din­ greşală. Am dovedit elementele constitutive aces­tui delict, cer deci din nou aplicarea a­­cestui articol. D. Grădişteanu spune că nu e nici o scrisoare prin care Brenning să fi cerut bani în num­er ei funcţionarilor, citează scri­soarea din 7 Mai 1893 când concesiunea era la Cameră, în care Brenning scrie lui Georgi că ii trebue bani înainte de sem­narea contractului. D-l prim-procuror spune că mai sunt o mulţime de scrisori, mărturii, care dovedesc culpabilitatea d-lor Ressu şi Robescu. N’am spus ca Georgi a dat chitanţă lui Robescu când acesta a cerut bani în nu­mele lui Ressu, dar le-a promis o graţio­­sitate de 25.000 lei. D. Panu a făcut haz de telegramele lui Brenning în ajunul iscăliră! concesiei tramvaiului, totuşi actele din dosar dovedesc în de ajuns ca banii s’au luat. D. Ressu întrerupe. — D. Grădişteanu. Pricep că avocaţii să fie nervoşi, dar inculpaţii­ trebue să fie mai respectuoşi. — D. Cornea. Tocmai din contra, pie­lea lor e în joc. D. Grădişteanu răspunde cam nervos. Preşedintele suspendă şedinţa. La redeschiderea şedinţei d-l prim-pro­curor spune că Georgi a încuviinţat fără voe să semneze o convenţie de 35 km, fiind­că nu se primea cu 15 km. esecu­­taţi. Răspunzând memoriului presintat de d-l Cornea, memoriu prin care cere ca tribunalul să anuleze instrucţia, d-l Prim­­procuror spune că nu se poate admite. Citează art. din cod­ penal cu privire la violarea secretului scrisorei, însă în speţă nu-i aplicabil. Dar ce delict a comis func­ţionarul poştal care a transmis lui Bre­­nning copia telegramei, dar care în acelaş timp după un articol din legea telegrafa postala a transmis procurorului aceea te­legramă, de­oare­ce conţinea denunţarea unui delict. D-sa spune­a că telegrama e începutul, dar nu temeiul instrucţiunel acestui proces. In pledoaria sa d-l Cornea a spus că s’a făcut presiuni asupra lui Brenning şi Martin. Brening tace la înce­put crezând ca afacerea va lua altă formă. Nu ştia că vor fi urmăriţi şi acei care până atunci erau favorisaţi. Şi când la termenul trecut d-l Robescu l-a tratat de escroc însuşi Brenning a spus cu o zi înainte că va mărturisi. Vă miraţi de cu Brenning a schimbat deposiţiile, dar d-l Robescu nu le-a schimbat şi d-lui de trei ori. D. Cornea ca să arăte că clienţii d-sale n’au luat bani, ne citeşte o scrisoare a lui Georgi prin care acesta declară că n’a dat bani d lui Robescu. Declară de neru­şinată această scrisoare a lui Georgi care şi-a permis să conrupă funcţionarii publici şi acum le dă certificat de onestitate. Termină rugând pe d-nii judecători să nu lase nepedepsiţi pe inculpaţi. D. Disescu, apărătorul lui Sapira, începe prin a spune că d. prim-procuror a vrut să semnaleze gravitatea cazului prin anec­dota ce a istorisit-o la începutul replicei. D-sa se înşală când vrea­­să esplice ve­nirea noastră în asemenea împrejurări. Nu superioritatea noastră faţă de confraţii din Galaţi i-a făcut pe inculpaţi să recurgă la noi. Partidele clasice care le avem, ar vrea să se distrugă. Nu ! conservator care n’ar vrea să vadă în puşcărie un liberal, nu-i liberal clasic care n’ar vrea să vadă în puşcărie un conservator. In asemenea îm­prejurări mulţi advocaţi din Galaţi au refuzat apararea. In ce priveşte pe Sapira, sunt aproape înţeles cu d. prim-procuror. Dacă clientul meu a făcut ceva e o «defaillance morale» dar n’a calcat nici una din prescripțiile legei. Georgi a crezut că pentru ca afa-

Next