Lupta, septembrie 1895 (Anul 12, nr. 2660-2683)
1895-09-26 / nr. 2679
ANUL XII.—No. 2679 ABONAMENTE s t #•' •IN TARA Uu au...........................................................................ii) tăi &MSS lilM....................................................... . . yo „ Trei luul......................................................................10 „ Fv»tru fuvățâUrl pa un au............................ 30 . IN BTRAIIETATE U. M ..... .....................................50 „ Sease luul........................................... *1 5 . Trai luul......................................................................15 . Numărul 15 Bani REDACTIUNEA: PA§*aiHL ROM41 Mo. 13 EDIȚIA A DOUA MARȚI, a6 SEPTEMBRIE 1895 ABSURDIURI I Pi p*|his IU, 30 Utere, corp 7 ”. . . i lefl Uu „ „ IV „ .... 35 lauf li»i» foserte ți reclama : „ .... 2 lei Ud ta Pentru aimnelurlS-a se adresa: LA Adsalmiatsoafia ZiapsiSai Un număr vechiu 50 bani ADMINISTRATIUNEA V . STRAVA Slr.TI IO MICA Mo. 11. 1 CRIZA De câteva zile la ordinea zilei este sgomotul despre retragerea junimiştilor din minister. Fiecare comentează în alt sens această retragere, atribuind d-lui Carp tot felul de intenţiuni. Constituţionalul, organ care se inspiră direct de la d. Carp, a ţinut să esplice această retragere a miniştrilor junimişti, dar esplicaţia dată n’a luminat mai mult cestiunea. Organul junimist s’a mărginit să ne spue, că sunt momente în cari un partid trebue să se retragă de la putere, deşi după toate aparenţele el ar putea să mai guverne ţara, în aşa situaţie se găseşte partidul conservator azi. In ce priveşte motivele date de diferite ziare, Constituţionalul le declară pe toate fanteziste.n lucru este cert, şi se degajază chiar din nebulosul articol al organului d-lui Carp, anume : că în minister este o neînţelegere. Cu toate acestea, deşi criza este vădită, recunoscută chiar de ziarele guvernului, totuşi ea nu a produs absolut nici o impresie în public. Şi lucrul se esplică. Criza aceasta se produce în nişte împrejurări cu totul altele, decât acele cari au însoţit întotdeauna la noi retragerea unui guvern. De obiceiu era ţara agitată şi lupta între opoziţie şi guvern ajunsă la paroxismul violenţei. Miniştrii nu mai puteau domni decât prin teroare şi în stradă poporul se lupta cu armata. Acum cea mai complectă linişte domneşte şi nici chiar liberalii, pe cari aparenţele, cel puţin. Îi arată ca urmaşi ai actualului cabinet, se îndoesc de acest lucru şi nu au curagiul să-l afirme, se tem că ar comite o naivitate politică, dacă ar spune că au convingerea că ei vin la putere. Aceasta însemnează că retragerea guvernului, dacă se va retrage, se face în condiţii anormale şi este deci o adevărată surprindere pentru toţi. Suntem în faţa unei crize născută şi cugetată, de guvern chiar, fără nici o muncă şi fără nici un imbold din partea opoziţiunei. Luptătorii din cetate părăsesc zidurile de bună voe tocmai atunci când inimicii nu au nici măcar santinelele aşezate, pentru supravegherea câmpului de bătae. Dar, după cum spune Constituţionalul chiar, dacă aceasta este aparenţa, dacă aşa se prezintă lucrurile comunilor muritori acelora cari nu sunt în secretul zeilor, trebue să fie un motiv, care a determinat pe miniştrii junimişti să ia această măsură. Care ? Nu este momentul acum să căutăm a afla acest motiv. In definitiv mai avem o zi, cel mult două, de aşteptare. Jouiî vom şti toţi cu siguranţă dacă criza este fatală pentru guvernul actual, sau a fost numai o simplă sguduitură. Ar fi într’adevăr ceva nou pentru ţara noastră să vedem schimbânduse un guvern în asemenea condiţii. Noi credem însă că situaţia încă nu-i aşa de încordată şi că o schimbare de regim încă nu se va face. Z EFLEMELE SOLUTM Sintem în plinScrisă ministerialS, «au cel putin «ta «criu gazetele. Knconul Lasearache ’şi-a dat demisiunea, iar regele, ae aice, că na prea s’a grăbit a’o primească. Aţa, lărăşi, «criu gazetele. Subsemnatul, care o’a găsit de cuviinţă să «e iscălească, in lipsa ilustiilor mei colegi „Culegător Amint’, cari au plecat in Toiagiu, trebuindu-i să-i suplinesc ţi în dorinţa ţi datorinţa de a servi pe cititorii noştrii şi a le da cele mai proaspete ţi sigure ştiri asupra crisei ministeriale, mi-am luat plaivazul ţi o bucată de hârtie şi am plecat după interview. Dar, pe cine puteam consulta mai întâlni asupra crizei, decât pe ilustrisimul Corneliu Azente, pe acela, care a băgat in cofă pe toţi diplomaţii din cele două emisfere. Iată-mi aşa dar vorbind la telefon cu geniul politic al blagoslovitei noastre patrii. — Allo, Al!6, ilustre, ce erezi despre crisa de la noi ? — Pe mine mi lasă complectamente rece. Regele nu va face nimic până la întoarcerea mea. Eram epatat Am fugit de la telefon. D’acolo am alergat la Nea Iancu Brătescu, dar n’am putut vorbi cu dânsul. Un servitor a bine-voit să-mi spuie, că Nea Iancu d'abia se sculase de la masă. Un alt illustru ţi anume loneacu —Românul, zis ţi Barbă-roşie, mi-a spus, că salvarea României ar fi informarea unui nou decemvirat, care să conducă destinele ţi mai ales finanţele ţărei. Subsemnatul vă comunicăţi d-voastră, d-lor cititori, aceste înalte ţi adânci soluţii. Padi nu sunteţi mulţumiţi, atât mai răă pentru d-voastră. TRBURARILE DIN CONSTANTINOPOL Constantinopol, 5 Octombre. — După aserţiunile turceşti 60 de sofiaşi ar fi fost exilaţi şi ult mare număr închişi. Totuşi, s’au vezut foarte mulţi pieiţi şi sofiaşi la ceremonia instalarea marelui vizir. Populaţia turcească atribue pe faţă răspunderea manifestaţiei patriarcului armenian şi mai multor notabili armeni. Se menţionează câteva ceasuri de intervenire lăudabilă în favoarea armenilor din partea populaţiei turceşti, a poliţiei şi a geandarmeriei. Numeroşi servitori de familii europene, cari n’au participat de loc la manifestaţie, dar cari au eşit pentru a face târgueli la Stambul, au dispărut de Luni. Numeroase cadre de armeni au fost transportate de la comisariatul de poliţie la palatulpatriarchal. * Ştirile în privinţa unor violenţe nouă din partea turcilor sunt false sau exagerate, dar în ceea ce priveşte incidentele precedente nişte martori oculari demni de credinţă confirmă relele tratamente. Nişte persoane au fost asumate luni; alte incidente sângeroase s-au produs în diferite locuri; ele se datorează preoţilor, softaşilor şi populaţiei. Poliţia a comis violenţe pe strade şi în închisori. Victimele armenilor sunt mult mai numeroase decât s’a presupus, dar ţifra exactă este greu de stabilit. Fierberea creşte mereu, dar este o speranţă întemeiată că mişcarea s’a terminat. Totuşi, acte de resbunare, isolate, sunt cu putinţă încă. In măcelul la care s’au dedat, in noaptea de Marţi, în mahalaua Kissim paşa batelienil lazes şi kurzii, peste 100 de armeni au fost omorâţi. * Avend în vedere numeroasele cumpărări de arme, auorităţile turceşti au ordonat închiderea tutulor magasinelor de arme, cu toate protestările negustorilor străini. Ultima noapte pare căs’a petrecut în mod liniştit, afară de o ciocnire ,ce se pretinde că a fost produsă între nişte armeni şi nişte softaşi la Akserail (Stambul). *• Constantinopol, 5 Octombre.—In urma incidentelor de Luni, autorităţile au luat măsurile necesare pentru a obţine liniştea şi siguranţa. Publicul este invitat să se abţină de la orice procedett ilegal. După o comunicaţie oficială adresată ziarelor turceşti, Sultanul a făcut să se împartă ieri porţiuni de carne şi gratificaţiuni în bani studenţilor din Bayarzid şi Stambul. * Sofia, 5 Octombre.După informaţiuni din sorginte autorizată din Constantinopol nişte dragomani de ambasade s’au dus— după conferința ambasadorilor — la mi nistrul afacerilor străine pentru a’e recomanda să pună capăt tulburărilor şi a restabili siguranţa publica. Ministrul afacerilor străine a fost invitat mai cu deosebire să ia măsuri pentru ca supuşii streini să nu aibă de suferit din cauza situaţiunei. Ministrul Statelor Unite a făcut de asemenea representaţiuni pentru a obţine măsuri destinate să asigure siguranța misionarilor americani ai cartierului Kumpaku. Aproape vr-o patruzecî de armeni s’a dus la Therapia pentru a ruga pe representanții puterilor să intervie. Constantinopol, 5 Octombrie. -- In urma demersului ambasadorilor, Poarta a promis că îşi va da toate silinţele pentru a linişti spiritele şi va lua măsuri aspre, spre a împedica repetarea ultimelor evenimente. înainte de a părăsi funcţiunile, fostul vizir Said-paşa a adresat miniştrilor de resbel şi marinei o ordonanţă prin care se interzice soldaţilor de a lua parte la adunări, de a comite violenţe şi de a se ameseca la acţiunea poliţiei. Această ordonanţă s-a publicat ca ordin de zi. Se vorbeşte de schimbarea miniştrilor afacerilor străine, de interne şi al poliţiei. Alaltăieri doi armeni au comis atentate în contra comandantului militar şi fostului guvernator din Vau, amândoi aceşti din urmă au fost răniţi. Ştirea răspândită în privinţa unor evenimente sângerânde la Rodosto nu s’a confirmat încă. CRIZA MINISTERIALA El a fost o întrunire la d. G. Cantacuzino, preşedintele Senatului, la care au luat parte mai mulţi membrii importanţi al partidului conservator. După discuţiunile urmate, s'a decis că, in caz, dacă decisiunea d-lui Carp e definitivă şi d. L. Catargiu nu voeşte să formeze guvernul cu elemente pur conservatoare, să formeze un asemenea guvern d. Cantacuzino şi d. Al. Lahovari să ia portofoliul internelor. * Conservatorii cred că el ar putea s’o ducă şi fără junimişti. * Mai mulţi prefecţi, unii chiar junimişti, sunt foarte supăraţi de retragerea guvernului pentru că ei spun că ar fi reușit cu înlesnire in alegerile actuale. ZIGZAGURI LA JURAŢI Ceru de lucru peste tot Şi rând pe rând îl refuzară. Cerşi, dar nimeni nu-l dădu; Şi când a vieţei grea povară Ne mai putând ca săşi-o ducă, Ameninţă ca să-l doboare, Ucise şi fură, căci foamea II învăţase să omoare. Acum pierdut, cu ochii stinşi, Stă palid între doi soldaţi Ş’aşteaptă, oropsit de toţi Sentinţa Curţei cu Juraţi, Intr’un minut, moment suprem, In care sângele înghiaţă, E condamnat ca asasin La munca Silnică pe viaţă! (Din volumul „Din Inimă“) Radu D. Rosetti LUPTELE SPANIOLILOR IN AMERICA Madrid, 6 Octombrie.— (Oficialul). Havana. Generalul Echange a bătut la 25 Septembrie lângă râul Guyabal, o bandă de rebeli comandată de Macco. Trupele s’au făcut stăpâne pe toate posiţiunile inamicului, care a fugit. Se zice că Macco ar fi murit. Rebelii aveau 3000 de oameni de infanterie şi 800 de cavalerie; spaniolii numai 1300 oameni de infanterie şi 300 de cavalerie. Lupta a ţinut 7 ore. Rebelii au lăsat pe câmpul debătaie arme şi muniţiuni. llal ! :vajz PROCESUL DIN GALAŢI (Şedinţa de la 22 Sept. — Urmare.) D-l Cornea Îşi continuă, la redeschiderea şedinţei, pledoaria, şi arată rolul lui Martin în această afacere. In ziua în care se ţine licitaţia, Martin scrie o scrisoare lui Georgi, prin care face elogii lui Brenning, laudă zelul şi activitatea acestuia. Desigur că trebue să fi fost o legătură strânsă între eî. D-l Cornea spune că e foarte greu pentru aparare că n’are registrele lui Martin, însă printr’o minune se găsește o scrisoare a lui Martin în copierul lui Brenning şi care arătă in deajuns rolul ce l’a jucat Martin în a- ceasta afacere. Un lucru ce frapează mai ales este gradaţiunea ascendentă în depoziţiile lui Martin. Cum se explică aceasta ? Interogatorul la instrucţie se lua faţă fiind şi procurorul, aceasta e o caloare flagranta a unui text precis de lege. (D-l pr.procuror protestează). D-l Cornea. Aţi pus-o şi în procesulverbal. Mai departe d-l Cornea spune că contrazicerile din deposiţiunile lui Martin şi Brenning se datoresc suferinţelor morale ce aveau de îndurat în închisoarea preventivă. D-l Cornea descrie starea proastă a acestor închisori la noi şi adresându-se d-lui prim-procuror, spune: In timpuri de holeră când ar muri toţi preveniţii, ce se face parchetul ? (Risete). Arată mai departe că pe când Martin se presintase ca martor, cauţiunea nu îl se eliberase încă, deşi s’a dat o ordonanţă de non lieu contra lui. Şi chiar după ce îl s’a luat interogatoriul nu putea sa plece, căci a fost oprit in momentul când se urca pe vapor. Acuma n’a voit să vie în ţară până ce un ÎI se va da un «sauf conduit». Georgi a fost ravcitat prin d-l Şerbescu, avocatul sau, ci trebuea citat prin Ministerul afacerilor străine. Afară de aceasta se vede din dosar că îi s’a trimis târziu citaţia. De ce nu s’a trimis comisie rogatorie ca să ia interogatoriul lui Georgi? D-l Robescu a scris lui Georgi ca să facă înaintea comisiei rogatorie declaraţie de tot ce ştie. Georgi îi răspunde printr’o scrisoare legalizată, că n’are nimic contra lui şi că n’a dat bani de cât lui Brenning şi Sapira. D-l prim-procuror îl acuză pe Robescu că a luat bani pentru Ressu, pentru ca acesta sa ’ncuviinţeze luminatul înainte de termen. E posibil aceasta ? Dacă Robescu cerea bani, era mai natural să ceară pentru el însuşi, căci numai el avea ascendent asupra lui Alecu Pavel şi putea să ’şi păstreze bani. E posibil oare, zice mai departe d-l Cornea, ca Ressu şi Robescu să se murdărească pentru 2 lei 50 le. ? Puneţi cel puţin câteva nule alături să se facă 250.000 lei. La noi s’a suprimat din lege delictul de corupţiune activa. Art. 140 nu se mai găseşte în nici o legislaţiune, aşa că pentru interpretarea lui nu ne putem ajuta de comentări. In speţă nu se poate aplica lui Robescu art. 146, admiţând că a pus ceva în buzunar din cei 12.000 lei, deoarece el n’a intervenit decât între Georgi şi Pavel, doi particulari. Mai departe d-l Cornea combate acuzările aduse d-lor Ressu şi Robescu in chestiunea estensiunei luminatului şi concesiei tramvaiului, şi termină, rugând pe tribunal să-l achite de toate faptele ce li se impută. Şedinţa de noapte La orele 9 jum. se deschide şedinţa. I). Prim-Procuror are cuvântul în replică. D-sa începe prin a istorisi următoarea anecdotă. Un tânăr din Lyon, doctor în drept, avea un unchiu pe care l’a rugat să’i încredinţeze o afacere. Acesta îi oferă un proces în care de partea adversă erau cei mai iluştrii avocaţi din Paris. Tânărul avocat îşi începe pledoaria, spunând că în satul lui oamenii cari mi’s grav bolnavi se caută cu babe, iar acei gravi bolnavi se caută cu doctori din oraşe mari. Aşa e şi acum, inculpaţii trebue să sufere de boale morale mari, de vrem ce v’ați adus pe d-voastră din București, zice dl Prim-procuror, adresându se lar apărători. Constat, zice mai departe d-l Prim procuror, că nu mi s’a răspuns la probele serioase ce le-am adus și în special d-nii Patiu și Cornea s’au strecurat prin re probele mele. Ceea ce apărarea a căutat să arate este că Brenning a fost canonit, Martin a suferit torturi morale ca să mărturisească că au dat bani. începe prin a răspunde d-lui Disescu, apărătorul lui Sapira. Cei 00.000 lei s’au dat lui Sapira fiindcă a asigurat că are influenţe. Plecând de la această idee şi coroborând-o cu scrisorile din 2 şi 8 Mai e evident că Sapira a cerut bani în numele primarului din Galaţi. In ce priveşte aplicarea art. 140 acesta e introdus în Secţia IV care se ocupă de mituirea funcţionarilor. Articolul care se află în codul frances cu privire la pedepsirea conrupătoruluî, a fost omis la noi, după unii anume, după alţii din greşală. Am dovedit elementele constitutive acestui delict, cer deci din nou aplicarea acestui articol. D. Grădişteanu spune că nu e nici o scrisoare prin care Brenning să fi cerut bani în numer ei funcţionarilor, citează scrisoarea din 7 Mai 1893 când concesiunea era la Cameră, în care Brenning scrie lui Georgi că ii trebue bani înainte de semnarea contractului. D-l prim-procuror spune că mai sunt o mulţime de scrisori, mărturii, care dovedesc culpabilitatea d-lor Ressu şi Robescu. N’am spus ca Georgi a dat chitanţă lui Robescu când acesta a cerut bani în numele lui Ressu, dar le-a promis o graţiositate de 25.000 lei. D. Panu a făcut haz de telegramele lui Brenning în ajunul iscăliră! concesiei tramvaiului, totuşi actele din dosar dovedesc în de ajuns ca banii s’au luat. D. Ressu întrerupe. — D. Grădişteanu. Pricep că avocaţii să fie nervoşi, dar inculpaţii trebue să fie mai respectuoşi. — D. Cornea. Tocmai din contra, pielea lor e în joc. D. Grădişteanu răspunde cam nervos. Preşedintele suspendă şedinţa. La redeschiderea şedinţei d-l prim-procuror spune că Georgi a încuviinţat fără voe să semneze o convenţie de 35 km, fiindcă nu se primea cu 15 km. esecutaţi. Răspunzând memoriului presintat de d-l Cornea, memoriu prin care cere ca tribunalul să anuleze instrucţia, d-l Primprocuror spune că nu se poate admite. Citează art. din cod penal cu privire la violarea secretului scrisorei, însă în speţă nu-i aplicabil. Dar ce delict a comis funcţionarul poştal care a transmis lui Brenning copia telegramei, dar care în acelaş timp după un articol din legea telegrafa postala a transmis procurorului aceea telegramă, deoarece conţinea denunţarea unui delict. D-sa spunea că telegrama e începutul, dar nu temeiul instrucţiunel acestui proces. In pledoaria sa d-l Cornea a spus că s’a făcut presiuni asupra lui Brenning şi Martin. Brening tace la început crezând ca afacerea va lua altă formă. Nu ştia că vor fi urmăriţi şi acei care până atunci erau favorisaţi. Şi când la termenul trecut d-l Robescu l-a tratat de escroc însuşi Brenning a spus cu o zi înainte că va mărturisi. Vă miraţi de cu Brenning a schimbat deposiţiile, dar d-l Robescu nu le-a schimbat şi d-lui de trei ori. D. Cornea ca să arăte că clienţii d-sale n’au luat bani, ne citeşte o scrisoare a lui Georgi prin care acesta declară că n’a dat bani d lui Robescu. Declară de neruşinată această scrisoare a lui Georgi care şi-a permis să conrupă funcţionarii publici şi acum le dă certificat de onestitate. Termină rugând pe d-nii judecători să nu lase nepedepsiţi pe inculpaţi. D. Disescu, apărătorul lui Sapira, începe prin a spune că d. prim-procuror a vrut să semnaleze gravitatea cazului prin anecdota ce a istorisit-o la începutul replicei. D-sa se înşală când vreasă esplice venirea noastră în asemenea împrejurări. Nu superioritatea noastră faţă de confraţii din Galaţi i-a făcut pe inculpaţi să recurgă la noi. Partidele clasice care le avem, ar vrea să se distrugă. Nu ! conservator care n’ar vrea să vadă în puşcărie un liberal, nu-i liberal clasic care n’ar vrea să vadă în puşcărie un conservator. In asemenea împrejurări mulţi advocaţi din Galaţi au refuzat apararea. In ce priveşte pe Sapira, sunt aproape înţeles cu d. prim-procuror. Dacă clientul meu a făcut ceva e o «defaillance morale» dar n’a calcat nici una din prescripțiile legei. Georgi a crezut că pentru ca afa-