Lupta, mai 1922 (Anul 2, nr. 112-132)

1922-05-16 / nr. 121

12 C AUTOMOBILE WN.A.G cu torpedo 6 locuri, ultimul model AU SOSIT LA GR. GRISTEA &­­T Un automobil se află expus în magazi­­nul din Calea Victoriei 102. V­ând Fabrică sistematică Se­p* Case de locuit, magazii sp*­­ reale, grajduri, remiză de alte atenanse, situate * Strada MP­Informațiuni vi­­nea D-lui A. HEITZ . HEL­TSAIAN bittere cu tot confortul modern Restaurant Mtii miâiHmn foarte hifii Club cu tot felul de distracţii de sezon Ceai dansant: im iMtflri ii conducerea maestrului NifâCHE din Bucureşti Deschiderea 15 Nai 1922 Nota: D-nul A. HEITZ roagă credincioasa sa clien­telă să-și rezerve din timp camere. 20-30 H. P. (Instalație electrici 44 )* TEATRE NATIONAL.—Pentru întâia oară „Suflete tari" piesă în 3 acte de d. Camil Petrescu Tânărul scriitor care s’a rele­­r­at atât de remarcabil în viaţa literară a ultimilor ani printr’o inspiraţie originală şi nervoasă, disciplinată însă de o cultură solidă şi de o ţinută cu deosebire distinsă faţă de feluritele cu­rent® ce agită în momentul de faţă păduricea sacră a literatu­rii noastre, d. Camil Petrescu, ne-a prezintat aseară o piesă în care toate calităţile sale de poet şi prozator se completează cu o lină şi meticuloasă observaţiune psichologică. Subiectul piesei, peste care trece suflul enorm al lui Stend­hal, este dragostea tenace, as­cunsă dar remediabilă a tânăru­lui de la ţară, e intelectualul An­drei Pietraru, secretarul bătrâ­nului boer Miatei Boiu pentru fiica acestuia Ioana, o făptură autoritară şi bizară, mândră şi suficient de desgustată de turma de snobi din cea mai bună socie­tate cari o înconjoară, cari-i cer­şesc înâna şi-i pândesc zestrea. Şi iată că într’o noapte, după c­e Ioana se întorsese de la un concert, Andrei pătrunde în ca­mera ei, şi exaltat de pasiunea sa, pradă îndoelilor, stimulat de enormitatea îndrăsnelei sale, m­ârturiseşte domniţei dragostea ca şi întâmpinat cu ironie la început, cu uimire apoi, izbu­teşte să­ stârnească în sufletul a­­cela mândru şi neînţeles, interes, curiozitate, care se transformă în admiraţie pentru frumuseţea pură a sentimentului său, până când la ,un moment dat cu brus­cheţea acela care nu se poate ex­plica decât printr’o excesivă şi maladivă tmiditate, îndrăgosti­tul declară fecioarei că nu va părăsi încăperea decât după ce va fi a lui. Şi fiica de boer, descendenta Basarabilor, se dă fiului de ţă­ran întreagă, într’un abandon desăvârşit al trupului, mentali­tăţii şi sufletului ei. Ioana, devenită metresa lui Andrei, n’are decât un gând: să devie soţia lui. Secretarul umil cere bătrânului senior mâna fii­cei sale şi aci se plasează o sce­nă remarcabil condusă, cu tact şi deosebită pătrundere de obser­vaţie, care ne face să privim cu Încredere cariera de dramaturg I d-lui Camil Petrescu. Bătrânul întâi se indignează şi apoi cedează, şi în momentul in care Andrei ajuns pe culmea realizării sale, se pregăteşte să înceapă o viaţă nouă, de dra­goste împărtăşită, de lux şi li­nişte, iată, că apare o făptură u­­m­ilă ca şi el? săracă ca şi, el, de extracţie joasă ca şi el, Elena, tare fiind în serviciul Domniţei, trutrea de mult o pasiune ne- miărturisită pentru tânărul se­cretar. Rănită în adâncul sufla, tutlul său ,îndrăgostită fără nici t» nădejde vine să-şi ia rămas bun de la Andrei, şi în faţa su­fletului acestuia frate cu al său, Andrei se simte copleşit de o în­duioşare fără margini, din pri­cina disproporţiei destinelor lor, din pricina părţei din inima lui, cea mai curată, cea mai simplă şi umilă care se duce pentru tot­deauna. Cu un gest de supremă Caritate de fîgiţe, a săriit gre­nţe, frate pe fruntea Elenei, tocmai în momentul în care Ioana pă­trundea în încăpere. Mândria domniţei isbucneşte în accente jignitoare şi nedrepte pentru Andrei, care exasperat, trezit din visul lui de aur, îşi dă imediat seama de profundul, a­­cutul conflict sufletesc dintre ei, şi amanta lui, care după ce i-a cedat într’o clipă de rătăcire, îl sfidează, îl umileşte, îl provoacă să se omoare. Ceiace Andrei face, sburându-şi creerii într’o cameră alăturată. D-ra Maria Filotti a interpre­tat rolul „jupâniţei” Ioana cu autoritatea, prestanţa şi tactul său cari i-au marcat pe prima noastră scenă atâtea succese du­rabile. Ceiace însă asigură aces­tei distinse artiste un loc aparte în teatrul românesc, sunt dra­gostea, ardoarea şi constantul devotament cu care s’a pus pu­ruri în slujba operilor originale, lucru ce-l relevăm aci cu o a­­dâncă satisfacţie. D. Camil Pe­trescu nu putea găsi o interpre­tă mai sinceră, mai entuziastă pentru lucrarea Sa turmentată, numai în ciocniri şi scânteieri de pasiune, dar animată mereu de o rară intelectualitate. D. R. Bulfinsky a fost un bă­trân boer distins, ironic, indig­nat şi resemnat, nuanţe rele­vate cu cunoscuta-i virtuozitate, d. Ciprian ne-a dat un Andrei Pietraru suficient de tandru şi de umil, dar lipsit în scena ca­pitală cu Ioana de masculit­­a­­tea acea masivă şi copleşitoare care mai mult ca toate subtili­tăţile de sentiment trebuia să explice căderea mândrei domni­ţe, cusur capital de concepţie a rolului pe care d-ra Filotti s’a silit să-l facă cât mai nebăgat în seamă pentru spectatori, prin vivacitatea cu care a condus dia­logul. Restul onorabil şi pus la punct de mâna expertă a d-lui Gusty. Decorurile îngrij­­te, în special cel din actul al doilea care face cinste Teatrului Naţional şi gri­­jei deosebite ce o pune în mon­tarea lucrărilor originale. O sală plină de floarea inte­lectualilor bucureşteni a chemat şi ovaţionat pe autor. G, R. ii­ n ia Buresti Din cercurile ministe­­rului de externe se nunţa sosirea In cursul acestei lini a mareşalului Pilsudsky. Acestei vizite se atri­­bue o deosebită importanţă. In ju­rul looM­ nlnî din Ţara Bârsei COMUNICATUL PATRONILOR FABRICANŢI BRAŞOV, 13. — Inspectoratul central al ramicei din Braşov a primit ieri răspunsul la adresa făcută patronilor, în care prin mai multe puncte se cerea preci­zarea cauzelor lockout-ului cum şi a felului în care s'ar putea re­lua tratativele. In comunicat sunt cuprinse următoarele punc­te ma­i principale, cari motivează pricinile lockout-ului : „Lucrătorii au formulat astfel de pretenţiuni principiale a că­ror realizare, ar fi însemnat un amestec atât de greu din partea sindicatelor muncitoreşti In con­ducerea internă a fiecărei în­treprinderi, In cât continuare neîmpiedecată a producţie fi fost periclitată. De ace* pretenţiuni n‘au puf' late din partea V' La început* crătorii r 150—201 tite ,uri ,i mod stnlcu pa­­„ tratativelor. . cochout-ului de lubricele Braşovului firea colectivă din ser­­a tuturor tâmplarilor fir­­m­i M. Zahary, care aparţine A­­sociaţiei patronilor, precum şi in­tenţia devenită cunoscută a lu­crătorilor turnători, a modelato­rilor şi strungarilor angajaţi la firma fraţi Schiell, şi Deutsch, ca să nu mai vină la lucru. Luni 8 Maiu, ceea ce s-a şi dove­dit prin faptul că în acea zi nici unul dintre lucrătorii acestei ca­tegorii nu s-a prezentat la lucru. Nu corespund deci deloc faptele că patronii prin închiderea ate­lierelor ar căuta să obţină mă­rirea timpului de lucru şi scă­derea salariilor. De asemenea este o presupunere greşită că pa­tronii ar voi să zădărnicească încheierea unui contract colectiv. Patronii în Ţara Bârsei au fost în­totdeauna dispinşi să ţină seamă de unele pretenţiuni juste şi realizabile ale muncitorimei, cari să se întemeieze pe o bază reală şi să permită continuarea economică a întreprinderilor.­ Cântăm depozitari şi corespondenţi harnici în toate staţiunile balneare şi climaterice din ţară. Ofertele pentru depozite se vor adresa Administra­ţiei noastră iar cele de corespondent secretariatu­­­lui de redacţie Palatu Justiţiei Tribunalul comercial respinge o chemare în declarare de fa­liment pentru valuă străină Tribunalul Ilfov s. I comer­cială s-a pronunţat Sâmbătă în chemarea în declarare de fali­ment făcută de Banca Comer­cială Italiană şi Română contra d-lui Isidor S. Lupescu, comer­ciant de bumbac şi lânuri din Bucureşti. Se ştie că acţiunea Băncei Co­merciale Italiene şi Române era bazată pe un extras de compt cu­rent prin care se constata dato­ria d-lui I. S. Lupescu de peste 42 milioane lei, derivând din transformarea în lei a unei sume de aproximativ 5 jumi. milioane lire italiene. Concomitent cu acţiunea Băn­­cei Italiene, d. Isidor S. Lupescu introdusese o acţiune în lichi­dare a contului său curent la Banca Comercială Italiană şi Română, nerecunoscând soldul debitor din registrele băncei. Tribunalul, după o deliberare de 3 zile, s-a pronunțat, respin­gând ca nefondată chemarea în declarare de faliment a d-lui I. S. Lupescu și condamnând Ban­­ca Comercială Italiană și Româ­nă la 3000 lei cheltueli de jude­cată. Demisia prefectului de poliţie din Braşov Ministrul de interne respinge memoriul funcţionarilor poli­ţieneşti din Braşov. — Demi­sia prefectului. — Di­misiile în bloc a funcţionarilor BRAŞOV. 13. — In urma unui memoriu înaintat ministerului de interne de către funcţionarii de poliţie din Braşov, d. Pop, prefect de poliţe al oraşului, a fost chemat la Bucureşti de mi­nistrul de interne pentru a-şi da părerea asupra punctelor din memoriu D. Pop a susţinut cererile jus­te ale funcţionarilor. D. ministru nevoind a ţine seama de ele, şi respingându-le, d. Pop şi-a dat imediat dimisia. Astăzi, d-sa a sosit la Braşov, unele a comunicat funcţionarilor respingerea cererilor lor şi di­misia sa. La orele 5 d. a. d. Pop a pă­răsit oraşul. Toţi funcţionarii de poliţie sau însoţit la gară. In urma acestei respingeri, funcţio­narii ameninţă cu dimisia în massă. Ei sunt şi mai agitaţi de­cât înainte. Plecarea d-lui Pop, care nu a venit la poliţia din Braşov ca un cuceritor şi care prin munca cinstita depusă în scurtul timp la această prefectură a făcut cinste vechiului regat, este re­gretată mult de funcţionari, care au fost foarte impresionați de gestul făcut de fostul lor șef, Co­misiile vor continua. KAPTA şi funcţionarii Audienţa d-lui N. Mina, preşedintele Uniunei sindicatelor funcţionăreşti la rege Uniunea generală a sindi­catelor salariaţilor de stat, a pregătit un comunicat, asu­pra rezultatului audienţei d-lui N. Schina la rege, care a avut loc săptămâna trecu­tă. D. Schina a fost determi­nat să ajungă cu jalba până la Vodă, din cauza paroxis­mului de mizerie, în care se ă clasa funcţionarilor şi cauza tergiversaţiunilor de la cârmă, ntru ce pun­­îndreptarea acestei lucruri. D-sa s’a pre­latului ca delegat al funcţionarilor şi narilor din Capitală, .ntă la 5 Aprilie c., în sala Dacia. flgpglg şi Statutul funcţionarilor D. Schina a expus regelui cu căldură şi claritate situa­ţia intolerabilă a funcţiona­rului şi a pensionarului de astăzi, şi i-a demonstrat că situaţia ace.r­­ate îndrepta, decât votându-se Statutul elaborat de Uniunea generală. Guvernul a afir­at, prin comunicate şi declaraţiuni ministeriale, că este partiza­nul în principiu al Statutu­lui, refuzând însă o imedia­tă îmbunătăţire a soartei funcţionarilor. Bazat pe acestea şi pe ar­gumentele furnizate de o a­­dâncă cunoaştere a chestiu­nilor funcţionăreşti, d. Schi­na a arătat regelui că comi­­siunea financiară, constitui­tă în urma iniţiativei parla­mentare, ar putea, în acord cu d. ministru de finanţe, să aducă chiar de acum o îm­­bunătăţire a situaţiei mate­riale a actualilor şi foştilor slujitori ai ţarei. Regele promite... Recunoscând că funcţiona­rii formează una din cele mai importante categorii din stat, regele a făgăduit că statului va fi votat în viitoarea sesiune. Maiestatea sa crede că, în li­mitele resurselor bugetare, co­misiile instituite de guvern,— şi cari vor lucra sub înaltele sale auspicii.—vor găsi desi­gur modalităţile de a uşura traiul funcţionarilor, chiar în­­naine de votarea statutului. Comisiunile profesionale de selecţie Urmând, regele a spus că în soluţionarea chestiune! funcţionarilor, trebue să se ţină seamă de două mari ne­voi ale ţărei: 1) ca funcţio­narii săi să fie cât mai bine pregătiţi şi 2) să fie cât mai puţini la număr. Se impune deci o selecţie imparţială. Pentru aceasta, comisiile profesionale ce se vor insti­tui de guvern, din îndemnul d-lui ministru de finanţe, vor fi formate atât din funcţio­narii desemnaţi oficial de că­tre miniştrii, cât şi din dele­gaţii funcţionarilor fiecărei autorităţi publice. Hotărârea Uniunei generale Faţă de speranţa tăgădui­toare a regelui, că comisiu­­nea financiară parlamentară va putea să aducă fără în­târziere o îmbunătăţire în si­tuaţia materială a funcţionă­­rimei, faţă de torentul de promisiuni platonice ale gu­vernului, comitetul Uniunei generale, a hotărât să acorde încă un răgaz, ce va crede de cuviinţă, ca dreptatea cauzei funcţionarilor „să nu fie nu­mai recunoscută în princi­piu, dar încă şi înfăptuită. Clasa funcţionarilor pare hotărâtă, ca acest răgaz, să fie şi cel din u­rmă, căci la toate revendicările ei, nu s’a răspuns până acum cu nici o îmbunătăţire materială, iar din cele morale, un singur punct pare să aibă şansa de a fi mai curând înfăptuit: participarea delegaţilor func­ţionarilor în comisiunile pro­fesionale, conform principiu­lui respectiv din statut. Dar, această satisfacţie mo­rală şi viitoare, nu ţine de foame... DAN. / Solemnitatea minunării a trei eroi brăileni BRAILA, 14. — Cu o deosebită pompă a avut loc azi d. a. înhu­marea rămăşiţelor pământeşti ale eroilor căpitani de rezervă George Eustaţiu Nicolau, fost magistrat pe vremuri în judeţul Brăila şi Roman, şi soldaţilor Gherş Cohn şi Marcu Binder din reg. 38 inf., morţi în războiul în­tregirii neamului. La ora 4 d. a. cortegiul a por­nit din gară, unde d. maior Mir­­cea Eliat, comand. pieţei a ţinut o cuvântare arătând mer­­ele decedaţilor şi recunoştinţa pe ca­re patria Ie poartă lor. In prii­mul car funebru erau depuse rămăşiţele căpitanului Nicolau, iar în al doilea, cele ale soldaţi­lor Cohn şi B­eder. Ambele care erau urmate de rude, prieteni, autorităţile militare, ofiţerii gar­nizoanei în frunte cu d. colonel Niculescu, comand. garnizoanei, autorităţile civile, epitropii co­munităţii­ israelite locale, frui­ta­şii evrei locali , un public nume­ros care forma o mare de cape­te. Cortegiul a parcurs calea Vic­toriei, Bul. Cuza şi calea Regală. In dreptul str. Sf. Petru, corte­giul soldaţilor s’a despărţit, in­trând în Sf Sf. Petru la templul Carol unde d. dr. Iacob a rostit o cuvântare relevând datoria ş­i soch­i­­ile soldaţilor evrei din campania 1916. Cantorii I. Id­it şi Manassa Gross, secundaţi de cor, a oficiat un serviciu religios. In urmă cortegiul a parcurs str. Munc­eală, Bul. Cuza şi ca­lea Regală, urmat de un pluton din grăniceri, până la cimitirul Israelit unde au fost depuse ră­măşiţele. Cortegiul căpitanului Nicolau, a parcurs calea Regală, P-ţa Du­mitru Ionescu, calea Galaţi pâ­nă la cimitirul S-ta. Maria unde rămăşiţele au fost înhumate. Onorurile militare au fost da­te de 2 companii din grăniceri şi musica militară. Pe tot par­cursul cortegiului o mare mulţi­me staţiona pe trotuare. După înhumarea osemintelor căpitanului Nicolau, autorităţile civile şi militare, în frunte cu col. Niculescu, s’au transportat la cimitirul praelit dând onoruri­le cuvenite celor 2 soldaţi evrei. D. Radul Portocală, preşedintele comisiei interimare Brăila a ţi­nut cuvântări mişcătoare atât la cimitirul S-ta Vineri cât şi la cimitirul israelit din Brăila De la tribunal. — Tratative în­tre cerealişti şi muncitori BRAILA, 14. — Agentul pes­căriei Statului, Stoica Dician, pendinte de comuna Stăncuţa, acuzat că a încercat să atenteze la pudoarea fetei Aurelia Iorga, în etate de 13 ani, din aceiaş co­mună, a fost condamnat de tri­bunalul secţia I la 6 luni închi­soare. Tânărul Tudor Chiriac domi­ciliat în Calea Regală 163, acu­zat că a încercat să înlesnească fuga de sub escorta sentinelei a criminalului Ştefan Sandu recte Pustiu, a fost condamnat de a­­celaş tribunal la un an închi­soare. In sala de recepţie a prefectu­rei de judeţ a avut Ioc Sâmbătă 13 crt. d. a. consfătuirea între delegaţii cerealiştilor compusă din d-nii Grigore N. Cicei, Theo­dor Lickyardopulo şi Alex. F. Verona, şi delegaţia, muncitori­lor compusă din d-nii Stoica Mî­­halache, Ion Dumitrescu, Vasîle Manol­u şi Ioniţă D. Stoica­, pen­tru aplanarea unui diferend. Tratativele ce au­ urmat în mod conciliant, au fost suspen­date până Marți 16 c. cari se vor relua. ■ _ ..... ii w niya» 0' Rezultatul alergărilor Dearthy-Romai* Alergările de eri au fost cela mai reuşite din această reuniu­ne. Prezenţa de program a Der­­byului şi a Pr. de Mai erau o indicaţiune sigură a succesului­. Un public extrem de numeros a populat ambele incinte, iar timpul agreabil, a făcut ca curse­le să fie urmărite cu plăcere. Iată rezultatul : Pr. Ardeal 2200 (P. S.) 13600 lei.1) Vicleim (Kasper) 59 al graj­dului Maltezeanu. 2) Dor de ducă (Cristea) 44 jum. al d-lor Niculescu și Cos­­tandache. 3) Bejanie (Uhl) 52 jum. a d-lui N. Alexandrescu. N. P. Mireasa, Movileni, Con­tesa, lupta 1­1, 4 I, C. 14 10.50, 11.50. Pr. Imari 2000 m. (P. N.) 20600 lei.1) Confidens (Cocheram) 53 jum. al d-lor Câmpeanu și Cos­­tandache. 2) Nyíl (Kasper) 64 al grajdu­lui Maltezeanu. 3) Soissons (Gill) 64 al d-lor Ni­culescul și Costandache. N. P. Baba Zinca, Verdun, lup­tă cap 1 jum. I, 11, C 106, 36, 29. Pr. Farmec handicap 1000 m. (L. D.) 16.700 lei. 1) Roma (Gill) 56 a d-lor Câm­­peanu și Costandache. 2) Aigrette (Cokeram) 61 a d-nei Durnell. 3) Debora (Kasper) 59 a d-lui col. Roşianu. N. P. Oţel, Trăsnet uşor 1 ju­mătate 1, 2­1, 1 jum. 1, C. 14, 10.50, 11.50. Derby-Romăn 2400 m. (P. V.) 73.300 lei. 1) Ghici ? (Gill) 58 al d-lui Al. Marghiloman. 2) Rămășag (Taylor) 58 al d-lui arghiloman. 3) Mustafa (Langford) 58 al d-lud general Manu. 4) Văcărești (Kas­per.) 58 al d-lui col. Canibal, f. ușor 1 jurm 1. 10­­, C. 10.50, 12.50, 11.50. Pr. de Mai 2200 m. (P N.) 28.200 lei. ^ Zagreb (Taylor) 60, al d-lui D. Scheiu. 2) Fidibusz (Stecker) 52, d-lor Niculescu și Costandache* 3) Poetu (Cokerans) 62, al d-lui B. Gabens. N. P. Momon, Ivka, 1­1, 2­1, 1 jum. 1, C. 27, 14,50, 13. Pr. Flag 2000 m. (P. N.) 1670­ Iei. 1) Lagos (Cockeram) 52 al d-lor Câmpeanu și Costandache* 2) Colos (v. Horvath) 56 al d-lui col. Săvoiu. 3) Nicsevo (Kasper) 56 al d-lui col. Hortopan. N. P. Petur, Silanus, Futtyoa Bannerherr, Denever, Zigomar. 1­1, 3 1, 3 jum. 1, C. 20, 13, 31, 2) Pr. hilîput handicap 2600 m, (P. V. 20600 lei. 1) Maxim II (Lockeram) 54 al d-lor Câmpeanu şi Costandache» 2) Fericli Stecker) 64 al d-lur Niculescu şi Costandache. 3) Laniste (hangford) 59 al d-lui B. Gabens. N. P. Berohan, Aranyom, Mî­­kareme 2­1, 1 jum. I, 2 I. C. Soarta societăţii Ocrotirea orfanilor de reboiu Interview cu d-na Alexandrina Dr. Cantaeuzino Primind mai multe scrisori care ne arată că adunarea ge­nerală cerută de mai mulţi membri ai soc. orf. din război, la care se referă şi EL Argetoia­­nu, nu se va mai ţine, ne mai fiind îngăduită după noul regu­lament al oficiului I. O. V. ne-am prezentat la d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino pentru a-i cere lămuriri în această privinţă. Convorbirea a decurs astfel : — Ce credeţi despre noul re­gulament I. O. V. ? — Ce szered alt­ceva de­cât că este în contrazicere cu legea, votată în 11 Aprilie 1922, de­oa­re­ce această lege la art. 11 spu­ne clar şi categoric, că societă­țile delegate adică soc. orfanilor a văduvelor sau a invalizilor vor continua a funcționa pe viitor în mod autonom conform statu­telor constitutive. Aceste statute votate de corpurile legiuitoare stabilesc că comitetele regionale sunt alese de adunările genera­le, regulamentul însă întocmit de d. mii­stru al ocrotirilor so­ciale, calcă dispoziţiunile aces­tei legi şi ale legilor organice pe baza cărora funcţionează aceste societăţi. In acest regulament d. m­nistru al ocrotirilor sociale decide că comitetele regionale nu vor mai avea membri aleşi de adunări generale ci numiţi de consiliul central adică după bunul plac al d-nei prezidentă Sturza. Se rezervă dreptul comi­tetului central, adică d-nei Stur­za şi d-lui Mârzescu, să confir­me pe membrii aleşi din comite­tele regionale care vor fi căpă­tat certificat de bună purtare din partea d-lor, ceilalţi fiind înlăturaţi ca supărători, astfel că toate aceste comitete să se re­ducă la un mare consiliu de fa­milie, în care d. Mârzescu şi d-na Sturza să poată ori­când lua orice dispoziţi­uni le-ar con­veni fără a mai întâmpina pro­testări. La rândul lor comitetele jude­ţene vor fi numite de comitetele regionale, adică de persoane de încredere ale asociaţiei, Mârzes­­cu-Sturza. In asemenea condiţi­­uni vedeţi în ce atmosferă vor fi crescuţi copiii neamului.­­ Pen­tru noi, mai ales pentru mine personal, este o mare satisfacţie că am putut să văd întocmindu­­se un regulament special de că­tre un ministru al ţarei, pentru a mă împedica a mai fi în capul unei opere creată de mine şi de tovarăşele mele. Francezul spu­ne : a tout seigneur tout hon­­neur, mie mi s’a făcut această mare cinste , de a se înlătura a­­dunări generale pentru a mă împiedica să fiu realeasa ! CALOMNII Tot oda tâ se învedereste lu­­ crul următor : campania dusă de d-na Sturza cu ajutorul d-lui Mârzescu contra gestiunei mele, era o țesătură de calomnii ne­socotite, urâte şi josnice, de­oare­ce d-lor se feresc a da ochi cu marele public într’o adunare ge­nerală care le-ar fi dat prilejul să desvolte cu dovezi acuzaţiuni­­le dus® prin şoapte, prin agenţi plătiţi şi prin tot felul de mij­loace incalificabile. Nu ştiu ce să admir mai mult: talentul d-lui Mârzescu pare ca un adevărat „Caţavencu“ decla­ră că acordă autonom­ia societă­ţilor, dar nu le dă nimic, sau prudenţa excesivă a d-nei prezi­­dentă generală ferindu-se de a înfrunta adunări generale în cari mamele orfanilor să mai aibă măcar şi ele dreptul să-şi spună părerea despre modul de conducere al acestei societăţi. Ceea ce este foarte îngrijitor pentru dezvoltarea acestei ţări, este că asemenea fapte de o cu­tezanţă neîntrecută până acu­ma, s-au petrecut în vremurile de renaştere ale României Noui, astfel se stabileş­te principiul a­­tât de bine caracterizat de în­suşi de ministru Banu că nul e nevoe de a munci de a-şi valori­fica dreptul câştigat prin jertfe, de a duce o viaţă­ cumpătată; trebue numai ca tineretul să-şi asigure înainte de a-­­i croi viaţa, sprijinul statornic a unui semizeu al zilei care să-i asigu­ra isbânda prin orice mijloace. Pentru a înlătura asemenea precedente, care ar otrăvi sufle­tul acestui popor prin pilde ne­norocite, porn­nd din însăşi cla­sele conducătoare, avem datoria ori­câte neplăceri ne-ar aştepta, să luptăm pentru a redeştepta conştiinţa publică, a-i arăta drumul dre­pt pe care trebue să păşească silind conducătorii a nu considera legile ca peticele de hârtie, onoarea oamenilor ca o jucărie şi restabilia cu o dog­mă cinstea în viaţa privată şi­ în viaţa publică. Apa, trece pie­­trile rămân, avem deci credin­ţa nestrămutată că adevărul şi dreptatea îşi vor ,găsi locul de frunte ori câte excelenţe sar ri­dica astăzi pentru a le împiedi­ca să triumfe prin regulamente ilegale şi vremelnice. ... ^ ^ Rep. D-na ALEXANDRINA GR. CANTACUZINO ocu­rile comisiunei europe» a Dunării Sulina, 14. — Astăzi a sosit in portul nostru venind din Galaţi iachtul „Carolus Pri­mus”, escortat de două vedete franceze. Pe bordul iachtului se aflau delegaţii comisiei europene a Dunărei, compusă din delega­tul român, d. ministru Con­­tzescu, însoţit de supleantul său Bonache, delegatul italian, contele Siciliani, secund­at de supleantul său contele Castra­­cano, delegatul francez, d. mi­nistru Grand, însoţit de suple­antul său d. Rudux, delegatul Angliei, d. ministru Blandiwin soseşte Luni dimineaţă, suple­antul său, d­e comandant Lan­ge a sosit de eri în localitate. Dumnecă, Luni şi Morţi de­­legaţii vor discuta chestiuni importante, relative la naviga­­bilitatea canalului Sulina. In port a mai sosit de ase­­menea şi crucişătorul „Car­diff“, care are pe bord pe con­tra­amiralul englez Terprecht, comandantul escadrei engleze , din Gospoli, care vine să vizi­­teze România»­­ . A biformatiuni în cercurile funcţionăreşti, şi mai cu seamă printre func­ţionarii ce sunt în contact cu şefii mişcărei sindicaliste a salariaţilor de stat, circulă din ce în ce cu mai multă convingere, zvonul că guver­nul ar fi intervenit pe lângă d. René Demogue, ca savan­tul profesor francez, să su­prime unele pasagii din tex­tul conferinţei sale despre „Statutul funcţionarilor“, ţi­nută de curând la Ateneu. Cum în Franţa de Demogue e cunoscut ca unul din cei mai hotărâţi apărători ai re­vendicărilor funcţionăreşti, desigur că şi acele pasagii in­terzise sau modificate de gu­vern, erau argumente în fa­voarea cauzei funcţionarilor. Deci ar exista puncte în re­vendicările acestora, cari nu sunt pe placul guvernului, şi contra cărora guvernul nu are curajul să-şi opună voin­­­ţa pe faţă, ci se combate p­­crolt, căci altfel nu ar fi schimbat nimic din conferin­ţa d-lui Demogue. Până ce funcţionarii vor da cărţile pe faţă şi până când vom reuşi să­ contro­lăm versiunea, ne mulţumim să înregistrăm zvonul, sub toată rezerva cuvenită. Praga 14. — După „Prager Presse“, România şi Cehoslova­cia au prezintat la conferinţa te­legrafică din Bucureşti, un pro­iect comun pentru înfiinţarea u­­nui serviciu radiograf­ic de-a lun­gul Dunării. Se aşteaptă decizi­­unea finală a comisiunei dună­rene care se va întruni în şedin­ţă plenară la Bratislava în ziua de 16 iunie. : : * DIR. P. TANAIE In curând deschiderea stagiunei cu splendida revistă Pini când­ de DWRSTOY Paris, 14. — Ziarele franceze anunţă că în cursul unei şedin­ţe furtunoase a comitetului cen­tral executiv din Moscova, un membru ar fi destăinuit că Trotzki s’a îmbogăţit cu peste 30 milioane ruble au ln Paris, 14. — Guvernul francez considerând că a venit momen­tul de a relua relaţiile diploma­tice cu Albania, a acreditat aco­lo un însărcinat de afaceri. | Pungi de argint • • • • # • a • • ■ • • şi de aur cea mai filă ţesătură FRAŢII ROLLER Str. Oro» 50, Etaj­­ Un grup de experţi din Dane­­marka au sosit la Arad spre a începe tratative cu direc­ţia căilor ferate particulare din judeţul Arad. Tratativele, după cum aflăm se urmează favora­bil. Iniţiativa căilor ferate ara­­dene e începutul unei acţiuni mari ce se va porni pentru mâ­nerea cu curent electric a tre­nurilor din Ardeal. La S­iiu a avut loc zilele trecute o consfă­tuire, în care în afară de electri­ficarea industriei ardelene s’a pus în discuţie şi chestiunea căi­lor ferate. „Monitorul Oficial’­ de ori p­u­blică deriziunea ministerială prin care Academia de înalte studii comerciale şi industriale­ este obligată să restitue tezaua­rului public suma de 17 milioas­­ne lei, ce i-a fost acordată de­­ministerul de­­Industrie şi ca­merţ din fondul comision al di­­recţiunei generale a comerţului, pentru constituirea unui local propriu. ^ •; ■Văl D. V. Popescu, licenţiat la drept, a fost numit avocat al prefecture­ jud. Ilfov, D. Petre Protopopescul, avocat a fost numit şef al contenciosul­­ui judeţului Prahova, post cro­iat prin noul buget. Jiu Bon Marcuie“ Kasan­do, Strada, Lipscani, Bucureşti Aduce la cunoştinţa stimatei sale clientele şi Onor. Public c’a primit ultimele noutăţi ale Pa­risului In Rochii, Mantouri, Bluze, Conf­ecțiuni pentru Copii, etc. 7641 Mărfii massfirii da Sale­­in ii si n nn au sosit in Capitală și vor de^­buta în curând la TEATRUII „FEMINA“. ^ Firma LANGHAUS 14 PROT* TER, mercerie și galanterii en gros din calea Văcărești No. 1, etaj, posedă in perma­­nenţă un mare stoc de măr­furi şi aprovizionează conve­nabil comercianţii mari mici din întreaga țără. Depoul Dentar ADOLF­Pm CANDEL, Calea Victoriei 76 et. ÎI, vinde cel mm­eft în d-lor Dentişti sub garanţie AgrticoleSeve­­ritabi­e d© Trey-Lon­­dra, luându-şi toată râsp­underea de originalitatea or. VIZITAŢI noul Rayon cu CONFECŢIUNI de COPII 1« „VOALETA“ Lipscani 71 Deputatul sas din Ardeal Friti Konnerth s'a prezintat ministe­rului domeniilor cerând în nu­mele populaţiei săseşti din Ar­deal, ca din caii ce sosesc din Germania să se dea şi populaţiii nei ardelene, în special crescăto­rilor de cai saşi, din circ. Sibiu­lui, un număr de cai S’a comunicat d-luî Konnerth ca să prezinte un memoriu amă­nunţit, iar ministerul va face tot ce’i­ stă în putinţă ca dolean­ţele cetăţenilor ardeleni să fii satisfăcute. FURORI vor fac® vizitatorii băilor şi staţiunilor climateri­ce, procurân­du-şi originalele STOFE englezeşti primite re­cent de renumita „POSTAVA­RIF, EXCELSIOR“ str. Banca Naţională 4. Controlorii şi contabilii de cor­­poraţii sunt obl­gaţi să continua controlul aplicării legii pentru organizarea meseriilor, creditu­lui şi a asigurărilor muncitoreşti, cu privire la eliberarea şi pose­darea cărţilor de capacitate pro­fesională, precum şi la învoelile de ucenicie, fiind sub acest ra­port supuşi supravegherii inf­pectorilor muncii, la Feder. CRISIS Ultima îo­sas. Ori fica Biletelett

Next