Lupta, mai 1922 (Anul 2, nr. 112-132)
1922-05-16 / nr. 121
12 C AUTOMOBILE WN.A.G cu torpedo 6 locuri, ultimul model AU SOSIT LA GR. GRISTEA &T Un automobil se află expus în magazinul din Calea Victoriei 102. Vând Fabrică sistematică Sep* Case de locuit, magazii sp* reale, grajduri, remiză de alte atenanse, situate * Strada MPInformațiuni vinea D-lui A. HEITZ . HELTSAIAN bittere cu tot confortul modern Restaurant Mtii miâiHmn foarte hifii Club cu tot felul de distracţii de sezon Ceai dansant: im iMtflri ii conducerea maestrului NifâCHE din Bucureşti Deschiderea 15 Nai 1922 Nota: D-nul A. HEITZ roagă credincioasa sa clientelă să-și rezerve din timp camere. 20-30 H. P. (Instalație electrici 44 )* TEATRE NATIONAL.—Pentru întâia oară „Suflete tari" piesă în 3 acte de d. Camil Petrescu Tânărul scriitor care s’a relerat atât de remarcabil în viaţa literară a ultimilor ani printr’o inspiraţie originală şi nervoasă, disciplinată însă de o cultură solidă şi de o ţinută cu deosebire distinsă faţă de feluritele curent® ce agită în momentul de faţă păduricea sacră a literaturii noastre, d. Camil Petrescu, ne-a prezintat aseară o piesă în care toate calităţile sale de poet şi prozator se completează cu o lină şi meticuloasă observaţiune psichologică. Subiectul piesei, peste care trece suflul enorm al lui Stendhal, este dragostea tenace, ascunsă dar remediabilă a tânărului de la ţară, e intelectualul Andrei Pietraru, secretarul bătrânului boer Miatei Boiu pentru fiica acestuia Ioana, o făptură autoritară şi bizară, mândră şi suficient de desgustată de turma de snobi din cea mai bună societate cari o înconjoară, cari-i cerşesc înâna şi-i pândesc zestrea. Şi iată că într’o noapte, după ce Ioana se întorsese de la un concert, Andrei pătrunde în camera ei, şi exaltat de pasiunea sa, pradă îndoelilor, stimulat de enormitatea îndrăsnelei sale, mârturiseşte domniţei dragostea ca şi întâmpinat cu ironie la început, cu uimire apoi, izbuteşte să stârnească în sufletul acela mândru şi neînţeles, interes, curiozitate, care se transformă în admiraţie pentru frumuseţea pură a sentimentului său, până când la ,un moment dat cu bruscheţea acela care nu se poate explica decât printr’o excesivă şi maladivă tmiditate, îndrăgostitul declară fecioarei că nu va părăsi încăperea decât după ce va fi a lui. Şi fiica de boer, descendenta Basarabilor, se dă fiului de ţăran întreagă, într’un abandon desăvârşit al trupului, mentalităţii şi sufletului ei. Ioana, devenită metresa lui Andrei, n’are decât un gând: să devie soţia lui. Secretarul umil cere bătrânului senior mâna fiicei sale şi aci se plasează o scenă remarcabil condusă, cu tact şi deosebită pătrundere de observaţie, care ne face să privim cu Încredere cariera de dramaturg I d-lui Camil Petrescu. Bătrânul întâi se indignează şi apoi cedează, şi în momentul in care Andrei ajuns pe culmea realizării sale, se pregăteşte să înceapă o viaţă nouă, de dragoste împărtăşită, de lux şi linişte, iată, că apare o făptură umilă ca şi el? săracă ca şi, el, de extracţie joasă ca şi el, Elena, tare fiind în serviciul Domniţei, trutrea de mult o pasiune ne- miărturisită pentru tânărul secretar. Rănită în adâncul sufla, tutlul său ,îndrăgostită fără nici t» nădejde vine să-şi ia rămas bun de la Andrei, şi în faţa sufletului acestuia frate cu al său, Andrei se simte copleşit de o înduioşare fără margini, din pricina disproporţiei destinelor lor, din pricina părţei din inima lui, cea mai curată, cea mai simplă şi umilă care se duce pentru totdeauna. Cu un gest de supremă Caritate de fîgiţe, a săriit grenţe, frate pe fruntea Elenei, tocmai în momentul în care Ioana pătrundea în încăpere. Mândria domniţei isbucneşte în accente jignitoare şi nedrepte pentru Andrei, care exasperat, trezit din visul lui de aur, îşi dă imediat seama de profundul, acutul conflict sufletesc dintre ei, şi amanta lui, care după ce i-a cedat într’o clipă de rătăcire, îl sfidează, îl umileşte, îl provoacă să se omoare. Ceiace Andrei face, sburându-şi creerii într’o cameră alăturată. D-ra Maria Filotti a interpretat rolul „jupâniţei” Ioana cu autoritatea, prestanţa şi tactul său cari i-au marcat pe prima noastră scenă atâtea succese durabile. Ceiace însă asigură acestei distinse artiste un loc aparte în teatrul românesc, sunt dragostea, ardoarea şi constantul devotament cu care s’a pus pururi în slujba operilor originale, lucru ce-l relevăm aci cu o adâncă satisfacţie. D. Camil Petrescu nu putea găsi o interpretă mai sinceră, mai entuziastă pentru lucrarea Sa turmentată, numai în ciocniri şi scânteieri de pasiune, dar animată mereu de o rară intelectualitate. D. R. Bulfinsky a fost un bătrân boer distins, ironic, indignat şi resemnat, nuanţe relevate cu cunoscuta-i virtuozitate, d. Ciprian ne-a dat un Andrei Pietraru suficient de tandru şi de umil, dar lipsit în scena capitală cu Ioana de masculitatea acea masivă şi copleşitoare care mai mult ca toate subtilităţile de sentiment trebuia să explice căderea mândrei domniţe, cusur capital de concepţie a rolului pe care d-ra Filotti s’a silit să-l facă cât mai nebăgat în seamă pentru spectatori, prin vivacitatea cu care a condus dialogul. Restul onorabil şi pus la punct de mâna expertă a d-lui Gusty. Decorurile îngrijte, în special cel din actul al doilea care face cinste Teatrului Naţional şi grijei deosebite ce o pune în montarea lucrărilor originale. O sală plină de floarea intelectualilor bucureşteni a chemat şi ovaţionat pe autor. G, R. ii n ia Buresti Din cercurile ministerului de externe se nunţa sosirea In cursul acestei lini a mareşalului Pilsudsky. Acestei vizite se atribue o deosebită importanţă. In jurul looM nlnî din Ţara Bârsei COMUNICATUL PATRONILOR FABRICANŢI BRAŞOV, 13. — Inspectoratul central al ramicei din Braşov a primit ieri răspunsul la adresa făcută patronilor, în care prin mai multe puncte se cerea precizarea cauzelor lockout-ului cum şi a felului în care s'ar putea relua tratativele. In comunicat sunt cuprinse următoarele puncte mai principale, cari motivează pricinile lockout-ului : „Lucrătorii au formulat astfel de pretenţiuni principiale a căror realizare, ar fi însemnat un amestec atât de greu din partea sindicatelor muncitoreşti In conducerea internă a fiecărei întreprinderi, In cât continuare neîmpiedecată a producţie fi fost periclitată. De ace* pretenţiuni n‘au puf' late din partea V' La început* crătorii r 150—201 tite ,uri ,i mod stnlcu pa„ tratativelor. . cochout-ului de lubricele Braşovului firea colectivă din sera tuturor tâmplarilor firmi M. Zahary, care aparţine Asociaţiei patronilor, precum şi intenţia devenită cunoscută a lucrătorilor turnători, a modelatorilor şi strungarilor angajaţi la firma fraţi Schiell, şi Deutsch, ca să nu mai vină la lucru. Luni 8 Maiu, ceea ce s-a şi dovedit prin faptul că în acea zi nici unul dintre lucrătorii acestei categorii nu s-a prezentat la lucru. Nu corespund deci deloc faptele că patronii prin închiderea atelierelor ar căuta să obţină mărirea timpului de lucru şi scăderea salariilor. De asemenea este o presupunere greşită că patronii ar voi să zădărnicească încheierea unui contract colectiv. Patronii în Ţara Bârsei au fost întotdeauna dispinşi să ţină seamă de unele pretenţiuni juste şi realizabile ale muncitorimei, cari să se întemeieze pe o bază reală şi să permită continuarea economică a întreprinderilor. Cântăm depozitari şi corespondenţi harnici în toate staţiunile balneare şi climaterice din ţară. Ofertele pentru depozite se vor adresa Administraţiei noastră iar cele de corespondent secretariatului de redacţie Palatu Justiţiei Tribunalul comercial respinge o chemare în declarare de faliment pentru valuă străină Tribunalul Ilfov s. I comercială s-a pronunţat Sâmbătă în chemarea în declarare de faliment făcută de Banca Comercială Italiană şi Română contra d-lui Isidor S. Lupescu, comerciant de bumbac şi lânuri din Bucureşti. Se ştie că acţiunea Băncei Comerciale Italiene şi Române era bazată pe un extras de compt curent prin care se constata datoria d-lui I. S. Lupescu de peste 42 milioane lei, derivând din transformarea în lei a unei sume de aproximativ 5 jumi. milioane lire italiene. Concomitent cu acţiunea Băncei Italiene, d. Isidor S. Lupescu introdusese o acţiune în lichidare a contului său curent la Banca Comercială Italiană şi Română, nerecunoscând soldul debitor din registrele băncei. Tribunalul, după o deliberare de 3 zile, s-a pronunțat, respingând ca nefondată chemarea în declarare de faliment a d-lui I. S. Lupescu și condamnând Banca Comercială Italiană și Română la 3000 lei cheltueli de judecată. Demisia prefectului de poliţie din Braşov Ministrul de interne respinge memoriul funcţionarilor poliţieneşti din Braşov. — Demisia prefectului. — Dimisiile în bloc a funcţionarilor BRAŞOV. 13. — In urma unui memoriu înaintat ministerului de interne de către funcţionarii de poliţie din Braşov, d. Pop, prefect de poliţe al oraşului, a fost chemat la Bucureşti de ministrul de interne pentru a-şi da părerea asupra punctelor din memoriu D. Pop a susţinut cererile juste ale funcţionarilor. D. ministru nevoind a ţine seama de ele, şi respingându-le, d. Pop şi-a dat imediat dimisia. Astăzi, d-sa a sosit la Braşov, unele a comunicat funcţionarilor respingerea cererilor lor şi dimisia sa. La orele 5 d. a. d. Pop a părăsit oraşul. Toţi funcţionarii de poliţie sau însoţit la gară. In urma acestei respingeri, funcţionarii ameninţă cu dimisia în massă. Ei sunt şi mai agitaţi decât înainte. Plecarea d-lui Pop, care nu a venit la poliţia din Braşov ca un cuceritor şi care prin munca cinstita depusă în scurtul timp la această prefectură a făcut cinste vechiului regat, este regretată mult de funcţionari, care au fost foarte impresionați de gestul făcut de fostul lor șef, Comisiile vor continua. KAPTA şi funcţionarii Audienţa d-lui N. Mina, preşedintele Uniunei sindicatelor funcţionăreşti la rege Uniunea generală a sindicatelor salariaţilor de stat, a pregătit un comunicat, asupra rezultatului audienţei d-lui N. Schina la rege, care a avut loc săptămâna trecută. D. Schina a fost determinat să ajungă cu jalba până la Vodă, din cauza paroxismului de mizerie, în care se ă clasa funcţionarilor şi cauza tergiversaţiunilor de la cârmă, ntru ce punîndreptarea acestei lucruri. D-sa s’a prelatului ca delegat al funcţionarilor şi narilor din Capitală, .ntă la 5 Aprilie c., în sala Dacia. flgpglg şi Statutul funcţionarilor D. Schina a expus regelui cu căldură şi claritate situaţia intolerabilă a funcţionarului şi a pensionarului de astăzi, şi i-a demonstrat că situaţia ace.rate îndrepta, decât votându-se Statutul elaborat de Uniunea generală. Guvernul a afirat, prin comunicate şi declaraţiuni ministeriale, că este partizanul în principiu al Statutului, refuzând însă o imediată îmbunătăţire a soartei funcţionarilor. Bazat pe acestea şi pe argumentele furnizate de o adâncă cunoaştere a chestiunilor funcţionăreşti, d. Schina a arătat regelui că comisiunea financiară, constituită în urma iniţiativei parlamentare, ar putea, în acord cu d. ministru de finanţe, să aducă chiar de acum o îmbunătăţire a situaţiei materiale a actualilor şi foştilor slujitori ai ţarei. Regele promite... Recunoscând că funcţionarii formează una din cele mai importante categorii din stat, regele a făgăduit că statului va fi votat în viitoarea sesiune. Maiestatea sa crede că, în limitele resurselor bugetare, comisiile instituite de guvern,— şi cari vor lucra sub înaltele sale auspicii.—vor găsi desigur modalităţile de a uşura traiul funcţionarilor, chiar înnaine de votarea statutului. Comisiunile profesionale de selecţie Urmând, regele a spus că în soluţionarea chestiune! funcţionarilor, trebue să se ţină seamă de două mari nevoi ale ţărei: 1) ca funcţionarii săi să fie cât mai bine pregătiţi şi 2) să fie cât mai puţini la număr. Se impune deci o selecţie imparţială. Pentru aceasta, comisiile profesionale ce se vor institui de guvern, din îndemnul d-lui ministru de finanţe, vor fi formate atât din funcţionarii desemnaţi oficial de către miniştrii, cât şi din delegaţii funcţionarilor fiecărei autorităţi publice. Hotărârea Uniunei generale Faţă de speranţa tăgăduitoare a regelui, că comisiunea financiară parlamentară va putea să aducă fără întârziere o îmbunătăţire în situaţia materială a funcţionărimei, faţă de torentul de promisiuni platonice ale guvernului, comitetul Uniunei generale, a hotărât să acorde încă un răgaz, ce va crede de cuviinţă, ca dreptatea cauzei funcţionarilor „să nu fie numai recunoscută în principiu, dar încă şi înfăptuită. Clasa funcţionarilor pare hotărâtă, ca acest răgaz, să fie şi cel din urmă, căci la toate revendicările ei, nu s’a răspuns până acum cu nici o îmbunătăţire materială, iar din cele morale, un singur punct pare să aibă şansa de a fi mai curând înfăptuit: participarea delegaţilor funcţionarilor în comisiunile profesionale, conform principiului respectiv din statut. Dar, această satisfacţie morală şi viitoare, nu ţine de foame... DAN. / Solemnitatea minunării a trei eroi brăileni BRAILA, 14. — Cu o deosebită pompă a avut loc azi d. a. înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale eroilor căpitani de rezervă George Eustaţiu Nicolau, fost magistrat pe vremuri în judeţul Brăila şi Roman, şi soldaţilor Gherş Cohn şi Marcu Binder din reg. 38 inf., morţi în războiul întregirii neamului. La ora 4 d. a. cortegiul a pornit din gară, unde d. maior Mircea Eliat, comand. pieţei a ţinut o cuvântare arătând merele decedaţilor şi recunoştinţa pe care patria Ie poartă lor. In priimul car funebru erau depuse rămăşiţele căpitanului Nicolau, iar în al doilea, cele ale soldaţilor Cohn şi Beder. Ambele care erau urmate de rude, prieteni, autorităţile militare, ofiţerii garnizoanei în frunte cu d. colonel Niculescu, comand. garnizoanei, autorităţile civile, epitropii comunităţii israelite locale, fruitaşii evrei locali , un public numeros care forma o mare de capete. Cortegiul a parcurs calea Victoriei, Bul. Cuza şi calea Regală. In dreptul str. Sf. Petru, cortegiul soldaţilor s’a despărţit, intrând în Sf Sf. Petru la templul Carol unde d. dr. Iacob a rostit o cuvântare relevând datoria şi sochiile soldaţilor evrei din campania 1916. Cantorii I. Idit şi Manassa Gross, secundaţi de cor, a oficiat un serviciu religios. In urmă cortegiul a parcurs str. Munceală, Bul. Cuza şi calea Regală, urmat de un pluton din grăniceri, până la cimitirul Israelit unde au fost depuse rămăşiţele. Cortegiul căpitanului Nicolau, a parcurs calea Regală, P-ţa Dumitru Ionescu, calea Galaţi până la cimitirul S-ta. Maria unde rămăşiţele au fost înhumate. Onorurile militare au fost date de 2 companii din grăniceri şi musica militară. Pe tot parcursul cortegiului o mare mulţime staţiona pe trotuare. După înhumarea osemintelor căpitanului Nicolau, autorităţile civile şi militare, în frunte cu col. Niculescu, s’au transportat la cimitirul praelit dând onorurile cuvenite celor 2 soldaţi evrei. D. Radul Portocală, preşedintele comisiei interimare Brăila a ţinut cuvântări mişcătoare atât la cimitirul S-ta Vineri cât şi la cimitirul israelit din Brăila De la tribunal. — Tratative între cerealişti şi muncitori BRAILA, 14. — Agentul pescăriei Statului, Stoica Dician, pendinte de comuna Stăncuţa, acuzat că a încercat să atenteze la pudoarea fetei Aurelia Iorga, în etate de 13 ani, din aceiaş comună, a fost condamnat de tribunalul secţia I la 6 luni închisoare. Tânărul Tudor Chiriac domiciliat în Calea Regală 163, acuzat că a încercat să înlesnească fuga de sub escorta sentinelei a criminalului Ştefan Sandu recte Pustiu, a fost condamnat de acelaş tribunal la un an închisoare. In sala de recepţie a prefecturei de judeţ a avut Ioc Sâmbătă 13 crt. d. a. consfătuirea între delegaţii cerealiştilor compusă din d-nii Grigore N. Cicei, Theodor Lickyardopulo şi Alex. F. Verona, şi delegaţia, muncitorilor compusă din d-nii Stoica Mîhalache, Ion Dumitrescu, Vasîle Manolu şi Ioniţă D. Stoica, pentru aplanarea unui diferend. Tratativele ce au urmat în mod conciliant, au fost suspendate până Marți 16 c. cari se vor relua. ■ _ ..... ii w niya» 0' Rezultatul alergărilor Dearthy-Romai* Alergările de eri au fost cela mai reuşite din această reuniune. Prezenţa de program a Derbyului şi a Pr. de Mai erau o indicaţiune sigură a succesului. Un public extrem de numeros a populat ambele incinte, iar timpul agreabil, a făcut ca cursele să fie urmărite cu plăcere. Iată rezultatul : Pr. Ardeal 2200 (P. S.) 13600 lei.1) Vicleim (Kasper) 59 al grajdului Maltezeanu. 2) Dor de ducă (Cristea) 44 jum. al d-lor Niculescu și Costandache. 3) Bejanie (Uhl) 52 jum. a d-lui N. Alexandrescu. N. P. Mireasa, Movileni, Contesa, lupta 11, 4 I, C. 14 10.50, 11.50. Pr. Imari 2000 m. (P. N.) 20600 lei.1) Confidens (Cocheram) 53 jum. al d-lor Câmpeanu și Costandache. 2) Nyíl (Kasper) 64 al grajdului Maltezeanu. 3) Soissons (Gill) 64 al d-lor Niculescul și Costandache. N. P. Baba Zinca, Verdun, luptă cap 1 jum. I, 11, C 106, 36, 29. Pr. Farmec handicap 1000 m. (L. D.) 16.700 lei. 1) Roma (Gill) 56 a d-lor Câmpeanu și Costandache. 2) Aigrette (Cokeram) 61 a d-nei Durnell. 3) Debora (Kasper) 59 a d-lui col. Roşianu. N. P. Oţel, Trăsnet uşor 1 jumătate 1, 21, 1 jum. 1, C. 14, 10.50, 11.50. Derby-Romăn 2400 m. (P. V.) 73.300 lei. 1) Ghici ? (Gill) 58 al d-lui Al. Marghiloman. 2) Rămășag (Taylor) 58 al d-lui arghiloman. 3) Mustafa (Langford) 58 al d-lud general Manu. 4) Văcărești (Kasper.) 58 al d-lui col. Canibal, f. ușor 1 jurm 1. 10, C. 10.50, 12.50, 11.50. Pr. de Mai 2200 m. (P N.) 28.200 lei. ^ Zagreb (Taylor) 60, al d-lui D. Scheiu. 2) Fidibusz (Stecker) 52, d-lor Niculescu și Costandache* 3) Poetu (Cokerans) 62, al d-lui B. Gabens. N. P. Momon, Ivka, 11, 21, 1 jum. 1, C. 27, 14,50, 13. Pr. Flag 2000 m. (P. N.) 1670 Iei. 1) Lagos (Cockeram) 52 al d-lor Câmpeanu și Costandache* 2) Colos (v. Horvath) 56 al d-lui col. Săvoiu. 3) Nicsevo (Kasper) 56 al d-lui col. Hortopan. N. P. Petur, Silanus, Futtyoa Bannerherr, Denever, Zigomar. 11, 3 1, 3 jum. 1, C. 20, 13, 31, 2) Pr. hilîput handicap 2600 m, (P. V. 20600 lei. 1) Maxim II (Lockeram) 54 al d-lor Câmpeanu şi Costandache» 2) Fericli Stecker) 64 al d-lur Niculescu şi Costandache. 3) Laniste (hangford) 59 al d-lui B. Gabens. N. P. Berohan, Aranyom, Mîkareme 21, 1 jum. I, 2 I. C. Soarta societăţii Ocrotirea orfanilor de reboiu Interview cu d-na Alexandrina Dr. Cantaeuzino Primind mai multe scrisori care ne arată că adunarea generală cerută de mai mulţi membri ai soc. orf. din război, la care se referă şi EL Argetoianu, nu se va mai ţine, ne mai fiind îngăduită după noul regulament al oficiului I. O. V. ne-am prezentat la d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino pentru a-i cere lămuriri în această privinţă. Convorbirea a decurs astfel : — Ce credeţi despre noul regulament I. O. V. ? — Ce szered altceva decât că este în contrazicere cu legea, votată în 11 Aprilie 1922, deoarece această lege la art. 11 spune clar şi categoric, că societățile delegate adică soc. orfanilor a văduvelor sau a invalizilor vor continua a funcționa pe viitor în mod autonom conform statutelor constitutive. Aceste statute votate de corpurile legiuitoare stabilesc că comitetele regionale sunt alese de adunările generale, regulamentul însă întocmit de d. miistru al ocrotirilor sociale, calcă dispoziţiunile acestei legi şi ale legilor organice pe baza cărora funcţionează aceste societăţi. In acest regulament d. mnistru al ocrotirilor sociale decide că comitetele regionale nu vor mai avea membri aleşi de adunări generale ci numiţi de consiliul central adică după bunul plac al d-nei prezidentă Sturza. Se rezervă dreptul comitetului central, adică d-nei Sturza şi d-lui Mârzescu, să confirme pe membrii aleşi din comitetele regionale care vor fi căpătat certificat de bună purtare din partea d-lor, ceilalţi fiind înlăturaţi ca supărători, astfel că toate aceste comitete să se reducă la un mare consiliu de familie, în care d. Mârzescu şi d-na Sturza să poată oricând lua orice dispoziţiuni le-ar conveni fără a mai întâmpina protestări. La rândul lor comitetele judeţene vor fi numite de comitetele regionale, adică de persoane de încredere ale asociaţiei, Mârzescu-Sturza. In asemenea condiţiuni vedeţi în ce atmosferă vor fi crescuţi copiii neamului. Pentru noi, mai ales pentru mine personal, este o mare satisfacţie că am putut să văd întocminduse un regulament special de către un ministru al ţarei, pentru a mă împedica a mai fi în capul unei opere creată de mine şi de tovarăşele mele. Francezul spune : a tout seigneur tout honneur, mie mi s’a făcut această mare cinste , de a se înlătura adunări generale pentru a mă împiedica să fiu realeasa ! CALOMNII Tot oda tâ se învedereste lu crul următor : campania dusă de d-na Sturza cu ajutorul d-lui Mârzescu contra gestiunei mele, era o țesătură de calomnii nesocotite, urâte şi josnice, deoarece d-lor se feresc a da ochi cu marele public într’o adunare generală care le-ar fi dat prilejul să desvolte cu dovezi acuzaţiunile dus® prin şoapte, prin agenţi plătiţi şi prin tot felul de mijloace incalificabile. Nu ştiu ce să admir mai mult: talentul d-lui Mârzescu pare ca un adevărat „Caţavencu“ declară că acordă autonomia societăţilor, dar nu le dă nimic, sau prudenţa excesivă a d-nei prezidentă generală ferindu-se de a înfrunta adunări generale în cari mamele orfanilor să mai aibă măcar şi ele dreptul să-şi spună părerea despre modul de conducere al acestei societăţi. Ceea ce este foarte îngrijitor pentru dezvoltarea acestei ţări, este că asemenea fapte de o cutezanţă neîntrecută până acuma, s-au petrecut în vremurile de renaştere ale României Noui, astfel se stabileşte principiul atât de bine caracterizat de însuşi de ministru Banu că nul e nevoe de a munci de a-şi valorifica dreptul câştigat prin jertfe, de a duce o viaţă cumpătată; trebue numai ca tineretul să-şi asigure înainte de a-i croi viaţa, sprijinul statornic a unui semizeu al zilei care să-i asigura isbânda prin orice mijloace. Pentru a înlătura asemenea precedente, care ar otrăvi sufletul acestui popor prin pilde nenorocite, pornnd din însăşi clasele conducătoare, avem datoria oricâte neplăceri ne-ar aştepta, să luptăm pentru a redeştepta conştiinţa publică, a-i arăta drumul drept pe care trebue să păşească silind conducătorii a nu considera legile ca peticele de hârtie, onoarea oamenilor ca o jucărie şi restabilia cu o dogmă cinstea în viaţa privată şi în viaţa publică. Apa, trece pietrile rămân, avem deci credinţa nestrămutată că adevărul şi dreptatea îşi vor ,găsi locul de frunte ori câte excelenţe sar ridica astăzi pentru a le împiedica să triumfe prin regulamente ilegale şi vremelnice. ... ^ ^ Rep. D-na ALEXANDRINA GR. CANTACUZINO ocurile comisiunei europe» a Dunării Sulina, 14. — Astăzi a sosit in portul nostru venind din Galaţi iachtul „Carolus Primus”, escortat de două vedete franceze. Pe bordul iachtului se aflau delegaţii comisiei europene a Dunărei, compusă din delegatul român, d. ministru Contzescu, însoţit de supleantul său Bonache, delegatul italian, contele Siciliani, secundat de supleantul său contele Castracano, delegatul francez, d. ministru Grand, însoţit de supleantul său d. Rudux, delegatul Angliei, d. ministru Blandiwin soseşte Luni dimineaţă, supleantul său, de comandant Lange a sosit de eri în localitate. Dumnecă, Luni şi Morţi delegaţii vor discuta chestiuni importante, relative la navigabilitatea canalului Sulina. In port a mai sosit de asemenea şi crucişătorul „Cardiff“, care are pe bord pe contraamiralul englez Terprecht, comandantul escadrei engleze , din Gospoli, care vine să viziteze România» . A biformatiuni în cercurile funcţionăreşti, şi mai cu seamă printre funcţionarii ce sunt în contact cu şefii mişcărei sindicaliste a salariaţilor de stat, circulă din ce în ce cu mai multă convingere, zvonul că guvernul ar fi intervenit pe lângă d. René Demogue, ca savantul profesor francez, să suprime unele pasagii din textul conferinţei sale despre „Statutul funcţionarilor“, ţinută de curând la Ateneu. Cum în Franţa de Demogue e cunoscut ca unul din cei mai hotărâţi apărători ai revendicărilor funcţionăreşti, desigur că şi acele pasagii interzise sau modificate de guvern, erau argumente în favoarea cauzei funcţionarilor. Deci ar exista puncte în revendicările acestora, cari nu sunt pe placul guvernului, şi contra cărora guvernul nu are curajul să-şi opună voinţa pe faţă, ci se combate pcrolt, căci altfel nu ar fi schimbat nimic din conferinţa d-lui Demogue. Până ce funcţionarii vor da cărţile pe faţă şi până când vom reuşi să controlăm versiunea, ne mulţumim să înregistrăm zvonul, sub toată rezerva cuvenită. Praga 14. — După „Prager Presse“, România şi Cehoslovacia au prezintat la conferinţa telegrafică din Bucureşti, un proiect comun pentru înfiinţarea unui serviciu radiografic de-a lungul Dunării. Se aşteaptă deciziunea finală a comisiunei dunărene care se va întruni în şedinţă plenară la Bratislava în ziua de 16 iunie. : : * DIR. P. TANAIE In curând deschiderea stagiunei cu splendida revistă Pini când de DWRSTOY Paris, 14. — Ziarele franceze anunţă că în cursul unei şedinţe furtunoase a comitetului central executiv din Moscova, un membru ar fi destăinuit că Trotzki s’a îmbogăţit cu peste 30 milioane ruble au ln Paris, 14. — Guvernul francez considerând că a venit momentul de a relua relaţiile diplomatice cu Albania, a acreditat acolo un însărcinat de afaceri. | Pungi de argint • • • • # • a • • ■ • • şi de aur cea mai filă ţesătură FRAŢII ROLLER Str. Oro» 50, Etaj Un grup de experţi din Danemarka au sosit la Arad spre a începe tratative cu direcţia căilor ferate particulare din judeţul Arad. Tratativele, după cum aflăm se urmează favorabil. Iniţiativa căilor ferate aradene e începutul unei acţiuni mari ce se va porni pentru mânerea cu curent electric a trenurilor din Ardeal. La Siiu a avut loc zilele trecute o consfătuire, în care în afară de electrificarea industriei ardelene s’a pus în discuţie şi chestiunea căilor ferate. „Monitorul Oficial’ de ori publică deriziunea ministerială prin care Academia de înalte studii comerciale şi industriale este obligată să restitue tezauarului public suma de 17 milioasne lei, ce i-a fost acordată deministerul deIndustrie şi camerţ din fondul comision al direcţiunei generale a comerţului, pentru constituirea unui local propriu. ^ •; ■Văl D. V. Popescu, licenţiat la drept, a fost numit avocat al prefecture jud. Ilfov, D. Petre Protopopescul, avocat a fost numit şef al contenciosului judeţului Prahova, post croiat prin noul buget. Jiu Bon Marcuie“ Kasando, Strada, Lipscani, Bucureşti Aduce la cunoştinţa stimatei sale clientele şi Onor. Public c’a primit ultimele noutăţi ale Parisului In Rochii, Mantouri, Bluze, Confecțiuni pentru Copii, etc. 7641 Mărfii massfirii da Salein ii si n nn au sosit in Capitală și vor de^buta în curând la TEATRUII „FEMINA“. ^ Firma LANGHAUS 14 PROT* TER, mercerie și galanterii en gros din calea Văcărești No. 1, etaj, posedă in permanenţă un mare stoc de mărfuri şi aprovizionează convenabil comercianţii mari mici din întreaga țără. Depoul Dentar ADOLFPm CANDEL, Calea Victoriei 76 et. ÎI, vinde cel mmeft în d-lor Dentişti sub garanţie AgrticoleSeveritabie d© Trey-Londra, luându-şi toată râspunderea de originalitatea or. VIZITAŢI noul Rayon cu CONFECŢIUNI de COPII 1« „VOALETA“ Lipscani 71 Deputatul sas din Ardeal Friti Konnerth s'a prezintat ministerului domeniilor cerând în numele populaţiei săseşti din Ardeal, ca din caii ce sosesc din Germania să se dea şi populaţiii nei ardelene, în special crescătorilor de cai saşi, din circ. Sibiului, un număr de cai S’a comunicat d-luî Konnerth ca să prezinte un memoriu amănunţit, iar ministerul va face tot ce’i stă în putinţă ca doleanţele cetăţenilor ardeleni să fii satisfăcute. FURORI vor fac® vizitatorii băilor şi staţiunilor climaterice, procurându-şi originalele STOFE englezeşti primite recent de renumita „POSTAVARIF, EXCELSIOR“ str. Banca Naţională 4. Controlorii şi contabilii de corporaţii sunt oblgaţi să continua controlul aplicării legii pentru organizarea meseriilor, creditului şi a asigurărilor muncitoreşti, cu privire la eliberarea şi posedarea cărţilor de capacitate profesională, precum şi la învoelile de ucenicie, fiind sub acest raport supuşi supravegherii infpectorilor muncii, la Feder. CRISIS Ultima îosas. Ori fica Biletelett