Lupta, iunie 1922 (Anul 2, nr. 133-157)

1922-06-11 / nr. 141

Continuăm interviewul cu Ti­­miotei Marin, lăsându-l să ne des­crie „cinismul inchizitorilor”. Ne obţinem de la orice comentarii. Isa­sinul lui Rennte Filipescu : Ce categorie de acuzaţi a fost in special, maltratată ?“ — „In special basarabenii s-au bucurat de cea mai mare parte a torturilor. Dar nu numai ei au fost maltrataţi... „La început, nu se pomenea şoapte, în care să nu fim bă­nii. „După ora stingere­, uşa se de­scindea şi plutonierul Bratu, ca­re a escortat pe Leonte Filipes­cu, lua de o parte pe câte unul din noi şi începea cu el un stra­niu coloco­ium amical: — „Ei, tu ce eşti mă, jidan ?... — „Da. — „Deci, tu faci parte din nea­c­ul lui Iuda?...” „Şi începea să-i care o ploaie de lovituri. ..Apoi trecea la altul : — „Dar tu ce eşti mă?.. — „Român” — răspundea o­­ffiul, crezâd că va scăpa. — „Păi de ce te-ai apucat de bazaconii, mă, dacă eşti ro­mân ?”... „Şi iar începeau loviturile. „Scotea apoi pe ■un altul din ‘Carceră şi tot, astfel, până obo­sea. Dacă omul striga, îi astupa gura, sau punea pe câte un sol­dat să bată cu un ciocan în uşă. "Ca să astupe astfel strigătele vie­­ Hitiei... „Când se făcea inspecţie, de multe ori cei cari inspectam bă­gau cu violenţă câtp, un băţ prin gaura carceriî, care vine în dre­ptul feţii încarceratului şi ne mu­tila astfel figura: „Sunt unii din noi, cari au fost astfel grav loviţi, chiar în ochi''... Extonnafi ea sft du se poată apăra f „DflV somnul, hrana, doctorii­mr „E de necrezut câtă inge­niozitate au găsit autorităţile, ca ♦ să ne aducă într'o astfel de sta­re nervoasă ei de slăbiciune, în­­m cât să nu putem lua parte efec­tivă la desbateri!... • „Ca să ne alunge somnul, toa­tă noaptea, plutonierul avea or­din să strige pe ganguri: — „Bine!... Bine!” sau „Nu­­dormi ?,... Dormi !” „Nopţi de-a rândul au bătut neîncetat în geamuri şi cu cioca­nele în uşi, ca să nu putem aţipi! „La început Hrana era foarte proastă. Ceea ce ni se dădea, se numea „fasole”. ”­? de fapt însă era, o leoarcă. „Abia după a doua grevă a foa­mei, hrana a fost vag îmbună­tăţită. „Nu se ţnea cont că eşti bol­nav , nimeni nu-ţi da doctorii... „La toate acestea, se adăugau insultele. Felul tratamentului se poate e­videnţia plastic, prin vorbele mur­dare ce se adresau femeilor, şi pe care­ mi-e imposibil să le repro­duc.... !jL., In cavou „Trăiam într o infecţie oribilă, *a şi aceasta nu din vina noas­tră­„Inchipuiţi-vă 80 de inşi închi­şi intrso odae ca asta, condamna­ţi’să-şi facă acolo toate necesi­tăţile, intrăm „hârdău‘‘ de mur­darii „La Iaşi, de asemeni am fost închişi în prim astfel de cavou de ciment, ermetic închis, unde nu pătrundea nici aerul, nici lumi­na.,-şi unde se exalau miazme o­­trăvitoare din „hârdăul‘‘ care era scos cel mult odată pe zi..­Şi aşa, am dus-o luni întregi­.­Gând din desperare am decla­rat gr­ea foamei, procurorul ne spuse pur şi simplu că putem să murim!.­. „Şi ca o supremă ironie, în in­fecţia la care eram condamnaţi, ni se dădeau lecţii de higiena!“­ Cazul Dobrogeanu: bătaia clandestină — „Ce acuzat a fost tratat, mai­ rău ?­ — „Dobrogeanu-Gherea... Pe când ceilalţi erau bătuţi în vă­zul nostru, lui Dobrogeanu-Ghe­rea i s-a făcut cinstea de a fi bă­tut în latrina închisoarei, în mod complex şi clandestin, de către oameni bine iniţiaţi în regulile acestui nou fel de box.­­ „Atât camarazii lui şi an­chetele medicale au constat ca­zul. Eu însu­mi am văzut sem­nele bătăii. „Cauza acestui plus de tortu­ră, trebuie căutată în faptul că Dobrogeanu, ca om integru de principii, a îndrăznit să ceară un tratament potrivit unui deţi­nut politic şi unui om de idei. „Dar chiar oamenii de idei, ca­ri au călcat vre­ odată pe la Jila­va sau Văcăreşti, i­es de acolo complect distruşi fiziceşte”.... — „Ce impresie v’a lăsat felul cum au decurs dezbaterile?. — „Atitudinea judecătorilor noştri face parte dintr'un sis­tem de opresiune, ce se întinde asupra Basarabiei şi ţarei în­tregi. „Noi am protestat asupra fap­tu­lui că nu ni­ s'a dat voie să ne apărăm, călcându-se astfel drep­tul cel mai legitim al unui acu­zat’’. „D. maior Cernat a jucat un rol covârșitor în felul cum s-a ju­decat procesul. „De mine, de pildă, comisarul regal a avut nevoie în acest pro­ces, mai mult pentru complecta­­rea ansamblului, căci­ adeseori, când prezența mea în acel pro­ces se dovedea fără rost, d. maior Gerăt mi-a atribuit chiar vor­be pe care nu le spusesem: „într'o zi am cerut administra­ţiei închisoarei desfiinţarea car­­cerii. Ni s'a răspuns : — „Nu se poate... fiindcă nu se poate!”. ..Este desigur, o argumentaţie extrem de sumară. Dar când i-am făcut cunoscut că se încar­cerează nevinovaţi, d. căpitan An­tonescu ne-a declarat, cam aşa :­­ „Ce mai stăruiţi de­gea­ba ?... D. maior Cernat e cau­za !...“ „Că afirmaţia căpitanului An­tonescu e justă. — aceasta se poate dovedi printr-in fapt: „Rolul presei­­democratice în acest proces a fost de o mare importanţă, fiindcă datorită ei a fost posibil să fie demascat ca­racterul procesului, care nu era în cea mai mare parte, de­cât un proces de convingeri și idei. „Preconizând eliminarea re­­presentanţ­or presei din proce­sul comuniștilor, d. comisar re­gal confirmă exactitatea celor de­clarate de căpitanul Antonescu“. , ■ V DAN. INTERVIEW CU TURCITEI MARIN ACTE TORTUR INTRUN CAVOU BATAIA CLANDESTINA D. COMISAR REGAL E CAUZA L. Dubioasa atitudina a comisarului regal Cum se prezintă Gara de Nord Aglomeraţia de călători Lipsa sălilor de aşteptare Nenumăratele plângeri primite la redacţia ziarului nostru din partea celor care călătoresc, cu privire la dificultăţile ce întâmpină în gara de Nord, ne-au făcut să cercetăm la faţa locului şi să constatăm că plângerile venite sunt mai mult de­cât îndreptăţite. VESTIBULUL DE PLECARE ŞI CALATORII Groasnicul incendiu din gară a distrus cu desăvârşire aripa dreap­tă astfel că sălile de aşteptare cum şi casele de bilete, au fost desfiin­ţate. Direcţiunea­ căilor ferate, foarte primitiv însă, a instalat în mod provizoriu câteva barăci de scânduri in acest vestibul cari ser­vesc drept case de bilete. O sală de aşteptare nu s’a putut amenaja, şi astfel vestibulul strâmt şi întunecos serveşte azi drept sală de aşteptare pentru mulţimea de călători de toate clasele. Cei ce staţionează în faţa caselor pentru a scoate bilete de tren, îngroaşă fu­rn­arul celor ce staţionează pe cu­­loar şi fac imposibilă trecerea ce­lorlalţi pasageri pe peronul de ple­care al gării. Mai adăugăm că mulţi dintre cei ce au putut eşi pe peron îşi găsesc buzunarele goale din cauza punga­şilor cari mişună prin Învălmăşea­lă, şi oricât ar fi­­poliţia de vigilen­ţă îi e imposibil să facă un control serios al clienţilor ei. Nu mai vorbim că multe din ba­gajele călătorilor au şi ele soarta portmoneurilor furate. Deşi sunt câteva luni de când ari­pa dreaptă a gărei a fost distrusă de flăcări, totuşi administraţia căi­lor ferate nu a luat până azi nici o măsură de îndreptare a acestei stări de lucruri. Starea în care se află astăzi gara de Nord nu e compatibilă cu­ situa­­ţia Bucureştilor, Capitală a­­­Romato­niei Mari, şi ne pune în inferiori­tate nu numai faţă de Occident, ci chiar faţă de orientul apropriat. In afară de aceasta, călătorii în­tâmpină greutăţi şi sunt supuşi multor neplăceri. E absolut necesar ca direcţia C. F. R., să ia imediate măsuri pentru refacerea gărei şi folosindu-se de a­­cest prilej, să dea acestei clădiri con­fortul necesar unei gări moderne şi să nu uite nici de încăperile ce trebuesc făcute pentru funcţionarii ale căror atribuţiuni îi reclamă în permanenţă la gară. In prima li­nie va trebui să se aibă în vedere în special casierii de bilete, cum şi pe subşefii de serviciu ai gărei de Nord, dacă, bine­înţeles spaţiul va permite. Dealtfel, în acest sens s’a pronun-­ ţat într’un­­interview acordat presei cu ocaziunea incendiului gărei şi d. Alexandru Perieţeanu fostul di­rector general al C. F. R. C. P. -al. f ‘LUPTA Aron Schuller menţinut arestat Camera de punere sub acuzare judecând ieri apelul Parchetului contra infirmărei mandatului de arestare a lui Aron Sculler, de către tribunal. In urma memorii­lor depuse de ambele părţi, a ad­mis, apelul, dispunând ca Schul­ler să rămână mai departe în arest preventiv. Motivul principal al menţinerei continue a lui Schuller în preven­ţie, este că acesta refuzând să depună cauţiunea fixată la 2 mi­lioane loi, faptul constitue în o­­chii parchetului şi a Camerei de punere sub acuzare, o gravă pre­­sumţie că Aron Schuller ar voi să dispară din ţară- FRAUDELE DIN VLAŞCA Fostul prefect Mierlescu şi fos­tul primar Razi sunt de asemenea menţinuţi în arest. Cititorii noştri îşi amintesc de faptul că atât prefectul de sub gu­vernul a­vor­osca­n M­i­ori­escu cât şi fostul primar sub acelaş guvern Razi, au fost arestaţi de parche­tul de Vlaşca, în urma deschiderei acţiunei publice contra lor,­ pen­tru fraude mari în dauna statu­lui şi diverse abuzuri săvârşite în timpul administraţiei lor. Tribunalul de Vlaşca şi în urmă Camera de punere sub acuzare din Bucureşti, au­­confirmat atun­ci mandatele de arestare­Trecând o lună şi­­ mandatele venind spre reconfirmare, tribu­nalul de Vlaşca le-a infirmat de asta dată. Contra infirmării, Parchetul fă­când apel la Camera de punere sub acuzare din Bucureşti, aceas­ta a admis apelul parchetului, dis­punând ca foştii funcţionari abu­zivi să fie menţinuţi mai depar­te în arest preventiv­ FUNCŢIONAR SUPERIOR MITUIT Şi aci prevuitul rămâne la inchi­­soare..­Deasemenea Camera de punere sub acuzare a respins apelul lui Const. Dumitrescu, fost director al alimentarei fiind acuzat de lua­re de mită, — reconfirmând deci mandatul de arestare emis de cale­a de instrucţie,­­ şi menţinân­­du-l mai departe arestat­­ IN CHESTTIA NUMIRILOR DE LA FACULTATEA DIN IAŞI Recursul d-lui Al- Otetelişanu respi­ns După cum am anunţat, marţia trecută s-a judecat la Curtea de­­Casaţie S. IIl-a contfincios admi­nistrativ,­ recursul d-lui A. Otete­­lişanu contra decretuui regal, ca­re anula numirea sa ca agregat la catedra de drept civil a facultă­ţii juridice din Iaşi. Ieri, Curtea de Casaţie, după o deliberare de 4 zile, a respins re­cursul d-lui Otetelişanu­ Ml! Mil­a Sinii SINAIA 9. — Astăzi la orele 2 şi jumătate s-a declarat un fiu ternic incendiu la vila moştenito­rilor generalului Brătianu, din apropierea mănăstirii. In momentul când telefonez a­ceste rânduri flăcările continuă să mistuie cu furie imobilul. La faţa locului au sosit auto­rităţile locale şi un detaşament militar care lucrează la stingerea focului. Vila nu era locuită de­cât de o îngrijitoare. Până în prezent nu se cunosc cauzele incendiului. Pagubele sunt mari. Teatre-Concerte- Artă REPERTORIUL SAFTAMANAL TEATRUL REGINA MARIA Sâmbătă: „M’amour“. Duminică: Matineu, „Mmunîcă“. Seara : „M’amour­“. TEATRUL MIC întreaga săptămână „A -8 a ne­vastă a lui Barbă Albastră“. I GRADINA CĂRĂBUȘ întreaga săptămână „Până când“. GRADINA ASTORIA întreaga , săptămână „Ultimul vals­“. - î PARCUL OTETELIŞANU Intrega săptămână „Contesa dan­sului“. . GRADINA „ALHAMBRA" întreaga săptămână „Ciocârlia“. ? LA ACADEMIA T­E PIC­TURA . ! Principele Carol a delegati Pe d. profesor I­ Ștefănescu sa Tra­teze cu conducătorii Academiei de Belle Arte din Capitală în ve­derea aplicărei acestei instituţii la fundaţia culturală „Principele Carol”. . Astă seară la orele 9 are loc la Academia de Belle Arte pro­ducţia săptămânală a secţiei dra­matice­. Se va repreznta „Oamenii în răsboiu” după A. Laszko şi „Portofoliul” de Mirbeau- Se pune regulă la Bursă CBEmuNM­ramsMMia­OmATElE­n fBRSffi Ce măsuri a luat semiein! Sursei Comitetul Bursei s’a întrunit ieri la ora 4 jum. d. a. în palatul Came­rei de comerţ sub preşidenţia d-lui Mauriciu Blank, preşedintele comi­tetului. Ministerul de industrie şi comerţ a fost reprezentat prin d. George Iorga, directorul general al comerţului. Sindicul Bursei d. Hristu a citit un raport amănunţit asupra practi­cei de azi in operaţiile de bursă, e­­videnţând diferitele lipsuri şi încăl­cări de lege aduse de uz. Comitetul a luat în cercetare toa­te punctele raportului sindicului și după o discuție, care s’a prelungit până la ora 8 seara, a ajuns la ur­­mătoarel­e hotărâri, cari vor intra în vigoare imediat: 1) Se tntfrirziggBli^desăvârșire re­mizierilor sa mai lucreze la doi sau mai mulţi mijlocitori oficiali de schimb, sub sancțiunea excluderii din bursă. Remizierii vor trebui, deci, să lucreze exclusiv­,pentru un singur mijlocitor oficial, la care e angajat. 2) Operaţiile pe termen vor con­tinua să fie suspendate cu desăvâr­şire, îngaduindu-se numai operaţiile de cassă, lichidabile neapărat în 48 de ore, aşa cum prevede actuala le­ge a burselor. 3) Bursa liberă se va ţine strict de la orele 10 la 11 dim., iar bursa ofi­cială dela 11 la 12 şi jumătate ziua. 4) In bursa oficială sunt îngăduite numai operaţiile cu acţiunile şi efec­tele înscrise în buletinul oficial al sindicului. 5) In bursă au dreptul să intre şi să negocieze numai membrii corpo­raţiei bursei, adică numai mijloci­torii oficiali şi remizierii acestora. Sindicul va fi ajutat în supraveghe­rea operaţiunilor de doi controlori. 6) Comitetul bursei va lua prin sin­dicul bursei toate măsurile de ri­goare pentru respectarea strictă a măsurilor de mai sus. 7) Se va întocmi de urgentă un regulament interior al practicei o­­peratiilor in bursă. In altă ordine comitetul bursei a mai hotărât să înfiinţeze pe lângă Sindic un birou de statistică a­­ope­­raţiilor numerice şi pe categori­i d­e acţiuni şi efecte, cu fluctuaţiunile lor lunare. Acest birou a fost încre­dinţat conducerii d-lui . Niţulescu de la Camera de comerţ. Comitetul a dispus apoi să se îns­crie in buletinul oficial de cote al bursei acţiunile­­instituţiilor care au împlinit doi ani de existenţă, ca să poată fi admise în bursa oficială. In vederea proeetului de a clădi un palat propriu al Bursei, comite­tul a delegat pe d-nii M. Blank, ing. O­ătălăceanu, Chr. Staicovici și Pa­­nait Ionescu să se ocupe cu această chestie. Comitetul Bursei a mai luat în dis­cutie memoriul adresat de mijloci­torii oficiali de schimb in care aceş­tia cer. Reluarea operaţiilor pe termen aşa cum s’a făcut la toate bursele mari din Europa după războiu şi apoi şi pentru faptul că actualele o­­peraţii cassa se fac tot pe termen, din cauza imposibilităţii materiale de a fi lichidate în 48 ore precum şi din cauza greutăţilor puse de clienţi în executarea imediată a o­­bligaţiilor contractate. înfiinţarea unei case de compen­saţie şi lichidare între lmijlocitoid (Clearing­ House) aşa cum­ este una înfiinţată . Banca Naţională pentru c­o­­mpensarea operaţiilor băncilor şi C.­* sunt înfiinţate clearing-house urile mijlocii­­ficiali la „uatb­a remizierilor ”­­,f­ie mari din Eu­ropa. Modificarea, urgentă a­ actualei legi a burselor care nu mai cores­punde nevoilor actuale şi întocmirea unei legi nouă potrivită nouilor îm­prejurări rezultate din întregirea ţă­rii şi din schimbarea vremurilor. Sporirea curtatului în proporţie cu cheltuelile actuale şi după nor­mele de spor admise de bursele ţă­rilor apusene. Comitetul a rezolvat o parte din aceste puncte, după cum se vede din hotărârile enumerate la început, iar celelalte puncte au rămas să fie discutate într’o şedinţă viitoare ca să se ajungă la o hotărâre. Filtru de ministru al Justiţiei Registrele de transcripţiuni şi ins­­cripiiari ale tribunalului de nota­­riat în ruină. Zilnic primim plângeri dii par­t cetăţenilor interesaţi prin afa­cerile lor să cunoască transmisiu­nile proprietăţilor imobiliare, ur­bane şi­ rurale cât şi sarcinile ca­ri le grevează, plângeri cari se referă mai ales la starea, deplora­bilă a registrelor respective de transcripţiuni şi inscripţiuni, păs­trate la arhiva, tribunalului de no­ta­riat. Ni se atrage în special a­­tenţiunea că literile D. M. S. T. şi L. sunt reprezentate pentr'un a­­malgam inform de hârtie ruptă şi murdară făcând imposibilă cer­cetarea lor. Din această cauză, cetăţenii ca­re au nenorocirea de a avea în fi­liera proprietăţea lor vre­un nume de fost proprietar cu iniţialele de mai sus, suferă pagube enorme, trebuind adesea să renunţe la transacţiunile ce intenţ­iau să facă în urma certificatului grefie­rului respectiv care sună: „Nu se pot cerceta sarcinile din lipsă de registre, ele fiind rupte. Totuşi justiţiabilii a,a adunat un fond prin creditul Funciar urban de 70.000 lei pentru tran­scrierea acestor registre. Statul în­să refuză să plătească diferenţa ce mai necesită această operaţiune de .’primă necesitate. , In special din cauza, aceasta, s?irit narmhlii acfbî cnrî vm*­­t­­ce cu creditul Funciar Urban sau rural care subordonând orice im­­proriut celor mai munţioase for­me, a fost nevoit să-şi suspende în parte operaţiunile. Situaţiimea aceasta nemai­pu­tând dura, cerem, cu insistenţă d-lui ministru al­ justiţiie şi d-lui preşedinte al secţiei de­ notariat să ia măsuri urgente contra, gra­vei incurii care domneşt­e­ la ar­hiva. acestei secţiuni. y Vom reveni. \ ------------- oo X oo---------—-• Informafiini In unna adresei come tule* i bur­sei Galați, comitetul lor'**! Sin Ca­pitală, a decis să se F® consfătui­rea, burselor din vecTM r©g®t, în vederea uniformizări taxelor per­cepute de burse. Consulatul limaiei din Tunis a fost ridicat la ringul de consulat general de a fI categorie. D. Emil Ăoca, actual consul ono­rific, a fost înAhi­­at consul general onorific, având ■ ca circumscripți' consulară Ipreaga Arca de Nord din Bârlad ISPRAVA UNEI BESTII 8 iun­ie 1922. — Astăzi, a fi înaintat Parchetului individul T. F....canu, din satul Zorleni, care a violat pe c.pila sa legitimă, Ar­istiţa, în vârstă de 16 anî. Bestia, care este văduv, a săvâr­şit această odioasă faptă, acum î­­luni, continuând să aibă legături, cu victima care de frică nu a di­vulgat nimic, până devenind gra­v­ida şi vecinele cunoscând­ o a re­cl­­­mat cazul jandarmilor. Cercetat de jandarmi, T. Răşca­nu, spune că a săvârşit actul sub stare de beţie ne­dându-şi iama. VIOLATA DE CUMNATUL EI. A fost reclamat Parchetului, indi­vid­ul Gh. V. Lupu, din satul Bog­dana, care a violat pe cumnata sa Maria Găpușneanu, în etate de 17 ani. Faptul s'a petrecut la câmp, un­de victima se dusese să-i ajute , unde rămăsese peste noapte cu el. Teatral „Cărăbuş“ In fieca« seară reprezintă »plen­dida revistă Până Când de Durstop Paris 10. (Rar­or). — D. Ior­ga a citit la academia de insTip­­tiunî şi literatură un studiur asu­pra influentei«artei veneţiene în Dalmaţia »,si Serbia. Arta veneţia­nă a fost importata în aceste ţi­nuturi de către un călugăr mun­tenegrean în secolul al XVI-lea, ■«IHM» cea mai lină ţesătură FRAŢII ROLLER Str. Sarai I, 50, Stat In vederea determinării cu pre­­ciziune a condiţiunilor dobândirii naţionalităţii române, conform dis­­poziţiunilor diverselor tratate inter­naţionale, s’a decis înfiinţarea unei comisiuni, care sa rezolve această chestiune şi din care să facă parte d-nii: I. N. Papiniu, ministru plenipo­tenţiar, director juridic; Eftisne Antonescu, consilier la înalta Curte de casaţie şi justiţie. Din partea ministerului de inter­ne, d-nii M. Crăsnaru, membru al consiliului superior administrativ ; Romul­us .Voinescu, director gene­ral al­­siguranţei Statului; Al. Grigorescu, director general în subsecretariatul de Stat al mino­­rităţ­ilor. Din partea ministerului justiţiei d-nii Ispasiu, director general; Victor Andru, consilier tehnic pentru teritoriile unite de peste munţi. Un secretar va fi ataşat" acestei comisiuni de către departamentul afacerilor streine. Comisiunea își va alege singuri pe președintele său. Ea se va întruni la departamen­tul afacerilor străine. I Patent No. 7770, înregistra­t în ţară sub No. SB9S/90Î O R S G I N A L dela renu­mita casă I. WIEHE­­ LONDON , 1 . pentru vară a sosit intriiv boi­­t asor­timent lă RULETA nFlllll D. i LitiXIEK BUCKRJŞTI Str. Bărăţâi No. 2 (Piaţa gr. Georghe). Telefon 29/18 Eri s’a inchis sesiunea generală a Academiei Române. D. Iacob Ne­uzzi a fost, reales cretar genera pe încă 7­­ani. Paris, U — Pr^hdintele Pu­­sudski a r declarat șefilor de parti­de că fixația care e difi »­ă din cauza apropiereî alegeriior cere un etern având o mare autori­tate. . Suflete sbuciumate Mars roman dramatic 1 al intelectualilor ruşi de M. ARTSBASCUIW­ mmmammmsmmmm — Ai o hardie de ţ­igare? între­ba San în extrem de mulţumit de plecarea mamei lui. Navicow scoase tabacherea a­ plecându-şi încet corpul greoiu­— N-o mai necăji, zice el în­cet şi blând, — e bătrână săra­ca... ___. ‘ .... , Cu i.ce 'o necăjesc ? Ei, de, vezi... — Ce... vezi ? ia se tot. dă. pe lângă mine. Eu n­'am cerut ni­ciodată ceva cuiva, deci să mi se dea pace. .. . .. Se făcu o clipă tăcere. —­ Dar tu doctore cum trăeș­­­­i? rise Sanin privind rotocoala­­te de fum de țigare ce se ridica­ră capricioase în aerul limpede. Navikov cu gândul aiurea! ră­spunse încet.­­— Rău... — Pentru ce ? — De. așa. E plîc­ticos. Oră­șelul acesta mă înăbușe — nu-i nimic de lucru aci. — Nu-i de lucru . Și, te plân­geai că n’ai timp să te recreezi. .— N-am înțeles asta... Nu po­ți să te ocupi toată ziua de pa­cienţi. Mai este şi altfel de via­ţă.... — Şi cine te opreşte s‘o tră­eşti ? _ s=r © nnr íucruLloarí»--^omp]i­­cat. " * " '~ — Cu­m adică ? Eşti frumos, tânăr sănătos. Ce-ţi mai lipse­şte ? . — Mi se pare că ce spui tu e cam puţin, zise celălalt cu o blân­dă ironie. — Ba eu cred că e mult, foarte, mult. — Mie nu-mi ajunge, exclamă râzând’ Navikov­s,i se putu cu­noaşte că observaţiile lui Sanin asupra tinereţei şi frumuseţei lui nu-i erau neplăcute; era cam ruşinat ca o fată în faţa unui pe­ţitor. — Iţi lipseşte ţie ceva,’ zise Sanin gânditor. — Şi anume ce ? — O idee exactă asupra vie­le!... Monotonia vieţei tale te a­­pasă, dar dacă ţi-ar zice cineva să le laşi toate şi să pleci în lu­me, încotro te-ar duce ochii, fi-ar fi frică s’o faci. — Dar ca ce ? Ca cerşetor ? Hm... — Fie şi ca cerşetor ! Mă uit la f tine şi-mi zic: Iatră­ un­­om rstre. într’un anii mii ca Z. ca! fie exemplu pentru vr.’o constituţie liberală pentru poporul rus, ar fi în stare să-şi­­sfârşească viaţa în vr’o temniţă şi să­-şi jertfească toate drepturile libertăţei sale. Şi în fond ce are el cu constitu­ţia ce s’ar da poporului ? Dar când e vorba să-ţi schim­bi propria ta viaţă, să-ţi caută un nou fel de trai, imediat te şi în­trebi : cu ce o să trăiesc? Cum să-mi las eu om ,voinic şi tânăr leafa mea asigurata cum să re­nunţ la caimacul şi smântână la ceaiul meu, la cămăşile şi ciora­pii mei de matasă ? E caraghios zău !­­— Ba eu socot ’că nu-i de loc caraghios. Una e o chestiune de idei, cea­laltă insă... — Ei ce ? — Nu știu cum sa mă exprim zise Novikov pocnind din de­­gete. — Ei vezi cum judeci toate, ex­clamă Sanin. Mereu faci astfel­­de subdiviziuni. . tTSX** li 1 riib, .dt.l LI I -tie te chinue mai rău decât cel după un rost în viață. Tu însă... — Asta-i chestia poate ca do­rul de constituție e și mai puter­nic. — Mai las-o rogu-te! De­ci s’ar tăia un deget te-ar durea mai răni de­cât dacă, s’ar tăia mâna unui alt rus... E fapt posi­tiv. — Sau cinism, zise Novîcorov silindu-se să se arate supărat când era dispus să râdă. —­­Așa e adevărul! Astăzi când nu numai în Rusia ci nici în ce­lelalte ţări nu există nici umbră de constituţie,­­te supără, numai viaţa ta proprie ce nu te răsfaţă cum ai vrea, dar nici de cum do­rul de vreo constituţie. Şi de sus­ţii altceva, minţi. Şi ştii ce ţi-aşi­ spune? adăugă Sanin cu o scli­pire de veselie în ochi. In acest moment chiar nu ești amărât din cauza că nu ti-e viața per­fectă ci fiindcă Lida încă nu s’a amorezat de tine. Nu-i așa ?­­— Ce prostii vorbești ! excla-A..­ i.A în masa de mătasă ce avea pe el. Ochii lui Lilanzi se umplură de la­crimi. — Cum prostii când afară de Lida nu mai vezi, nimic , pe lume. Dorința de a o poseda ţi­ se citeș­te pe față. Novikov tresări și începu a se plimba cu pași repezi prin alee. ,De n’ar fi fost fratele Lidei și tot ar fi fost posibil să vorbească așa ceva, dar se păreau cuvintele ace­stea și mai ciudate, nici că-l mai pricepea. — De, ori te prefaci, ori — Ori ce ? întrebă Sanin zâm­bitor Novikov ridicând din um­e­ri privi în lături fără să răspun­dă, părerea lui era că Sanin era­­în om rău și amoral. Dar nu-i putea spune în față căci din liceu îi era drag deși nu putea crede că ar fi el în stare să iubească pe un stricat. Avea ca sentiment neplăcut și amintirea Lidei îl durea deși nu putea să se supere când Sanin ii pomenea numele ei,­și ferente îi apăsa cu aceiași blândibmă voință. — .gtep a doua definiție, hai­de, cat-o, iu te grăbi. Noxtkow^ »e tot ducea înainte iu fak crisktă. Cățelul Gill sosi ’.n goenă^Șî kpă ce cercetă locul ncepi'să se^ecejie geaunchîl ui Peinin, păr, c-j, avea a mare jucărie pe care» ținea 8'0 ',mpar. iăsească tuturor. — E.', ce-i, drjnjtule ? zise Sa­nin naezându-i­­,na Novbow voi afa ma3 reia ,on vorh-Vea dap Sanin hr o fe tncriapă a % tocmaî de ce-1 interesa pe e mai mult ^ lurri. Nu se pu u, fe stăpâni-si zisei '» .;-4 Unde — un^%\«Ia Pe­­trenna acuma ?r — Lida ? unde să U\..pitm., K cu. ofițerii pe bule ora sta foaie fetete sunt lu o nuanță Novikov răspunse :

Next