Lupta, iunie 1922 (Anul 2, nr. 133-157)
1922-06-11 / nr. 141
Continuăm interviewul cu Timiotei Marin, lăsându-l să ne descrie „cinismul inchizitorilor”. Ne obţinem de la orice comentarii. Isasinul lui Rennte Filipescu : Ce categorie de acuzaţi a fost in special, maltratată ?“ — „In special basarabenii s-au bucurat de cea mai mare parte a torturilor. Dar nu numai ei au fost maltrataţi... „La început, nu se pomenea şoapte, în care să nu fim bănii. „După ora stingere, uşa se descindea şi plutonierul Bratu, care a escortat pe Leonte Filipescu, lua de o parte pe câte unul din noi şi începea cu el un straniu colocoium amical: — „Ei, tu ce eşti mă, jidan ?... — „Da. — „Deci, tu faci parte din neacul lui Iuda?...” „Şi începea să-i care o ploaie de lovituri. ..Apoi trecea la altul : — „Dar tu ce eşti mă?.. — „Român” — răspundea offiul, crezâd că va scăpa. — „Păi de ce te-ai apucat de bazaconii, mă, dacă eşti român ?”... „Şi iar începeau loviturile. „Scotea apoi pe ■un altul din ‘Carceră şi tot, astfel, până obosea. Dacă omul striga, îi astupa gura, sau punea pe câte un soldat să bată cu un ciocan în uşă. "Ca să astupe astfel strigătele vie Hitiei... „Când se făcea inspecţie, de multe ori cei cari inspectam băgau cu violenţă câtp, un băţ prin gaura carceriî, care vine în dreptul feţii încarceratului şi ne mutila astfel figura: „Sunt unii din noi, cari au fost astfel grav loviţi, chiar în ochi''... Extonnafi ea sft du se poată apăra f „DflV somnul, hrana, doctoriimr „E de necrezut câtă ingeniozitate au găsit autorităţile, ca ♦ să ne aducă într'o astfel de stare nervoasă ei de slăbiciune, înm cât să nu putem lua parte efectivă la desbateri!... • „Ca să ne alunge somnul, toată noaptea, plutonierul avea ordin să strige pe ganguri: — „Bine!... Bine!” sau „Nudormi ?,... Dormi !” „Nopţi de-a rândul au bătut neîncetat în geamuri şi cu ciocanele în uşi, ca să nu putem aţipi! „La început Hrana era foarte proastă. Ceea ce ni se dădea, se numea „fasole”. ”? de fapt însă era, o leoarcă. „Abia după a doua grevă a foamei, hrana a fost vag îmbunătăţită. „Nu se ţnea cont că eşti bolnav , nimeni nu-ţi da doctorii... „La toate acestea, se adăugau insultele. Felul tratamentului se poate evidenţia plastic, prin vorbele murdare ce se adresau femeilor, şi pe care mi-e imposibil să le reproduc.... !jL., In cavou „Trăiam într o infecţie oribilă, *a şi aceasta nu din vina noastră„Inchipuiţi-vă 80 de inşi închişi intrso odae ca asta, condamnaţi’să-şi facă acolo toate necesităţile, intrăm „hârdău‘‘ de murdarii „La Iaşi, de asemeni am fost închişi în prim astfel de cavou de ciment, ermetic închis, unde nu pătrundea nici aerul, nici lumina.,-şi unde se exalau miazme otrăvitoare din „hârdăul‘‘ care era scos cel mult odată pe zi..Şi aşa, am dus-o luni întregi.Gând din desperare am declarat grea foamei, procurorul ne spuse pur şi simplu că putem să murim!.. „Şi ca o supremă ironie, în infecţia la care eram condamnaţi, ni se dădeau lecţii de higiena!“ Cazul Dobrogeanu: bătaia clandestină — „Ce acuzat a fost tratat, mai rău ? — „Dobrogeanu-Gherea... Pe când ceilalţi erau bătuţi în văzul nostru, lui Dobrogeanu-Gherea i s-a făcut cinstea de a fi bătut în latrina închisoarei, în mod complex şi clandestin, de către oameni bine iniţiaţi în regulile acestui nou fel de box. „Atât camarazii lui şi anchetele medicale au constat cazul. Eu însumi am văzut semnele bătăii. „Cauza acestui plus de tortură, trebuie căutată în faptul că Dobrogeanu, ca om integru de principii, a îndrăznit să ceară un tratament potrivit unui deţinut politic şi unui om de idei. „Dar chiar oamenii de idei, cari au călcat vre odată pe la Jilava sau Văcăreşti, ies de acolo complect distruşi fiziceşte”.... — „Ce impresie v’a lăsat felul cum au decurs dezbaterile?. — „Atitudinea judecătorilor noştri face parte dintr'un sistem de opresiune, ce se întinde asupra Basarabiei şi ţarei întregi. „Noi am protestat asupra faptului că nu ni s'a dat voie să ne apărăm, călcându-se astfel dreptul cel mai legitim al unui acuzat’’. „D. maior Cernat a jucat un rol covârșitor în felul cum s-a judecat procesul. „De mine, de pildă, comisarul regal a avut nevoie în acest proces, mai mult pentru complectarea ansamblului, căci adeseori, când prezența mea în acel proces se dovedea fără rost, d. maior Gerăt mi-a atribuit chiar vorbe pe care nu le spusesem: „într'o zi am cerut administraţiei închisoarei desfiinţarea carcerii. Ni s'a răspuns : — „Nu se poate... fiindcă nu se poate!”. ..Este desigur, o argumentaţie extrem de sumară. Dar când i-am făcut cunoscut că se încarcerează nevinovaţi, d. căpitan Antonescu ne-a declarat, cam aşa : „Ce mai stăruiţi degeaba ?... D. maior Cernat e cauza !...“ „Că afirmaţia căpitanului Antonescu e justă. — aceasta se poate dovedi printr-in fapt: „Rolul preseidemocratice în acest proces a fost de o mare importanţă, fiindcă datorită ei a fost posibil să fie demascat caracterul procesului, care nu era în cea mai mare parte, decât un proces de convingeri și idei. „Preconizând eliminarea representanţor presei din procesul comuniștilor, d. comisar regal confirmă exactitatea celor declarate de căpitanul Antonescu“. , ■ V DAN. INTERVIEW CU TURCITEI MARIN ACTE TORTUR INTRUN CAVOU BATAIA CLANDESTINA D. COMISAR REGAL E CAUZA L. Dubioasa atitudina a comisarului regal Cum se prezintă Gara de Nord Aglomeraţia de călători Lipsa sălilor de aşteptare Nenumăratele plângeri primite la redacţia ziarului nostru din partea celor care călătoresc, cu privire la dificultăţile ce întâmpină în gara de Nord, ne-au făcut să cercetăm la faţa locului şi să constatăm că plângerile venite sunt mai mult decât îndreptăţite. VESTIBULUL DE PLECARE ŞI CALATORII Groasnicul incendiu din gară a distrus cu desăvârşire aripa dreaptă astfel că sălile de aşteptare cum şi casele de bilete, au fost desfiinţate. Direcţiunea căilor ferate, foarte primitiv însă, a instalat în mod provizoriu câteva barăci de scânduri in acest vestibul cari servesc drept case de bilete. O sală de aşteptare nu s’a putut amenaja, şi astfel vestibulul strâmt şi întunecos serveşte azi drept sală de aşteptare pentru mulţimea de călători de toate clasele. Cei ce staţionează în faţa caselor pentru a scoate bilete de tren, îngroaşă furnarul celor ce staţionează pe culoar şi fac imposibilă trecerea celorlalţi pasageri pe peronul de plecare al gării. Mai adăugăm că mulţi dintre cei ce au putut eşi pe peron îşi găsesc buzunarele goale din cauza pungaşilor cari mişună prin Învălmăşeală, şi oricât ar fipoliţia de vigilenţă îi e imposibil să facă un control serios al clienţilor ei. Nu mai vorbim că multe din bagajele călătorilor au şi ele soarta portmoneurilor furate. Deşi sunt câteva luni de când aripa dreaptă a gărei a fost distrusă de flăcări, totuşi administraţia căilor ferate nu a luat până azi nici o măsură de îndreptare a acestei stări de lucruri. Starea în care se află astăzi gara de Nord nu e compatibilă cu situaţia Bucureştilor, Capitală aRomatoniei Mari, şi ne pune în inferioritate nu numai faţă de Occident, ci chiar faţă de orientul apropriat. In afară de aceasta, călătorii întâmpină greutăţi şi sunt supuşi multor neplăceri. E absolut necesar ca direcţia C. F. R., să ia imediate măsuri pentru refacerea gărei şi folosindu-se de acest prilej, să dea acestei clădiri confortul necesar unei gări moderne şi să nu uite nici de încăperile ce trebuesc făcute pentru funcţionarii ale căror atribuţiuni îi reclamă în permanenţă la gară. In prima linie va trebui să se aibă în vedere în special casierii de bilete, cum şi pe subşefii de serviciu ai gărei de Nord, dacă, bineînţeles spaţiul va permite. Dealtfel, în acest sens s’a pronun- ţat într’uninterview acordat presei cu ocaziunea incendiului gărei şi d. Alexandru Perieţeanu fostul director general al C. F. R. C. P. -al. f ‘LUPTA Aron Schuller menţinut arestat Camera de punere sub acuzare judecând ieri apelul Parchetului contra infirmărei mandatului de arestare a lui Aron Sculler, de către tribunal. In urma memoriilor depuse de ambele părţi, a admis, apelul, dispunând ca Schuller să rămână mai departe în arest preventiv. Motivul principal al menţinerei continue a lui Schuller în prevenţie, este că acesta refuzând să depună cauţiunea fixată la 2 milioane loi, faptul constitue în ochii parchetului şi a Camerei de punere sub acuzare, o gravă presumţie că Aron Schuller ar voi să dispară din ţară- FRAUDELE DIN VLAŞCA Fostul prefect Mierlescu şi fostul primar Razi sunt de asemenea menţinuţi în arest. Cititorii noştri îşi amintesc de faptul că atât prefectul de sub guvernul avoroscan Mioriescu cât şi fostul primar sub acelaş guvern Razi, au fost arestaţi de parchetul de Vlaşca, în urma deschiderei acţiunei publice contra lor, pentru fraude mari în dauna statului şi diverse abuzuri săvârşite în timpul administraţiei lor. Tribunalul de Vlaşca şi în urmă Camera de punere sub acuzare din Bucureşti, auconfirmat atunci mandatele de arestareTrecând o lună şi mandatele venind spre reconfirmare, tribunalul de Vlaşca le-a infirmat de asta dată. Contra infirmării, Parchetul făcând apel la Camera de punere sub acuzare din Bucureşti, aceasta a admis apelul parchetului, dispunând ca foştii funcţionari abuzivi să fie menţinuţi mai departe în arest preventiv FUNCŢIONAR SUPERIOR MITUIT Şi aci prevuitul rămâne la inchisoare..Deasemenea Camera de punere sub acuzare a respins apelul lui Const. Dumitrescu, fost director al alimentarei fiind acuzat de luare de mită, — reconfirmând deci mandatul de arestare emis de calea de instrucţie, şi menţinându-l mai departe arestat IN CHESTTIA NUMIRILOR DE LA FACULTATEA DIN IAŞI Recursul d-lui Al- Otetelişanu respins După cum am anunţat, marţia trecută s-a judecat la Curtea deCasaţie S. IIl-a contfincios administrativ, recursul d-lui A. Otetelişanu contra decretuui regal, care anula numirea sa ca agregat la catedra de drept civil a facultăţii juridice din Iaşi. Ieri, Curtea de Casaţie, după o deliberare de 4 zile, a respins recursul d-lui Otetelişanu Ml! Mila Sinii SINAIA 9. — Astăzi la orele 2 şi jumătate s-a declarat un fiu ternic incendiu la vila moştenitorilor generalului Brătianu, din apropierea mănăstirii. In momentul când telefonez aceste rânduri flăcările continuă să mistuie cu furie imobilul. La faţa locului au sosit autorităţile locale şi un detaşament militar care lucrează la stingerea focului. Vila nu era locuită decât de o îngrijitoare. Până în prezent nu se cunosc cauzele incendiului. Pagubele sunt mari. Teatre-Concerte- Artă REPERTORIUL SAFTAMANAL TEATRUL REGINA MARIA Sâmbătă: „M’amour“. Duminică: Matineu, „Mmunîcă“. Seara : „M’amour“. TEATRUL MIC întreaga săptămână „A -8 a nevastă a lui Barbă Albastră“. I GRADINA CĂRĂBUȘ întreaga săptămână „Până când“. GRADINA ASTORIA întreaga , săptămână „Ultimul vals“. - î PARCUL OTETELIŞANU Intrega săptămână „Contesa dansului“. . GRADINA „ALHAMBRA" întreaga săptămână „Ciocârlia“. ? LA ACADEMIA TE PICTURA . ! Principele Carol a delegati Pe d. profesor I Ștefănescu sa Trateze cu conducătorii Academiei de Belle Arte din Capitală în vederea aplicărei acestei instituţii la fundaţia culturală „Principele Carol”. . Astă seară la orele 9 are loc la Academia de Belle Arte producţia săptămânală a secţiei dramatice. Se va repreznta „Oamenii în răsboiu” după A. Laszko şi „Portofoliul” de Mirbeau- Se pune regulă la Bursă CBEmuNMramsMMiaOmATElEn fBRSffi Ce măsuri a luat semiein! Sursei Comitetul Bursei s’a întrunit ieri la ora 4 jum. d. a. în palatul Camerei de comerţ sub preşidenţia d-lui Mauriciu Blank, preşedintele comitetului. Ministerul de industrie şi comerţ a fost reprezentat prin d. George Iorga, directorul general al comerţului. Sindicul Bursei d. Hristu a citit un raport amănunţit asupra practicei de azi in operaţiile de bursă, evidenţând diferitele lipsuri şi încălcări de lege aduse de uz. Comitetul a luat în cercetare toate punctele raportului sindicului și după o discuție, care s’a prelungit până la ora 8 seara, a ajuns la următoarele hotărâri, cari vor intra în vigoare imediat: 1) Se tntfrirziggBli^desăvârșire remizierilor sa mai lucreze la doi sau mai mulţi mijlocitori oficiali de schimb, sub sancțiunea excluderii din bursă. Remizierii vor trebui, deci, să lucreze exclusiv,pentru un singur mijlocitor oficial, la care e angajat. 2) Operaţiile pe termen vor continua să fie suspendate cu desăvârşire, îngaduindu-se numai operaţiile de cassă, lichidabile neapărat în 48 de ore, aşa cum prevede actuala lege a burselor. 3) Bursa liberă se va ţine strict de la orele 10 la 11 dim., iar bursa oficială dela 11 la 12 şi jumătate ziua. 4) In bursa oficială sunt îngăduite numai operaţiile cu acţiunile şi efectele înscrise în buletinul oficial al sindicului. 5) In bursă au dreptul să intre şi să negocieze numai membrii corporaţiei bursei, adică numai mijlocitorii oficiali şi remizierii acestora. Sindicul va fi ajutat în supravegherea operaţiunilor de doi controlori. 6) Comitetul bursei va lua prin sindicul bursei toate măsurile de rigoare pentru respectarea strictă a măsurilor de mai sus. 7) Se va întocmi de urgentă un regulament interior al practicei operatiilor in bursă. In altă ordine comitetul bursei a mai hotărât să înfiinţeze pe lângă Sindic un birou de statistică aoperaţiilor numerice şi pe categorii de acţiuni şi efecte, cu fluctuaţiunile lor lunare. Acest birou a fost încredinţat conducerii d-lui . Niţulescu de la Camera de comerţ. Comitetul a dispus apoi să se înscrie in buletinul oficial de cote al bursei acţiunileinstituţiilor care au împlinit doi ani de existenţă, ca să poată fi admise în bursa oficială. In vederea proeetului de a clădi un palat propriu al Bursei, comitetul a delegat pe d-nii M. Blank, ing. Oătălăceanu, Chr. Staicovici și Panait Ionescu să se ocupe cu această chestie. Comitetul Bursei a mai luat în discutie memoriul adresat de mijlocitorii oficiali de schimb in care aceştia cer. Reluarea operaţiilor pe termen aşa cum s’a făcut la toate bursele mari din Europa după războiu şi apoi şi pentru faptul că actualele operaţii cassa se fac tot pe termen, din cauza imposibilităţii materiale de a fi lichidate în 48 ore precum şi din cauza greutăţilor puse de clienţi în executarea imediată a obligaţiilor contractate. înfiinţarea unei case de compensaţie şi lichidare între lmijlocitoid (Clearing House) aşa cum este una înfiinţată . Banca Naţională pentru compensarea operaţiilor băncilor şi C.* sunt înfiinţate clearing-house urile mijlociificiali la „uatba remizierilor ”,fie mari din Europa. Modificarea, urgentă a actualei legi a burselor care nu mai corespunde nevoilor actuale şi întocmirea unei legi nouă potrivită nouilor împrejurări rezultate din întregirea ţării şi din schimbarea vremurilor. Sporirea curtatului în proporţie cu cheltuelile actuale şi după normele de spor admise de bursele ţărilor apusene. Comitetul a rezolvat o parte din aceste puncte, după cum se vede din hotărârile enumerate la început, iar celelalte puncte au rămas să fie discutate într’o şedinţă viitoare ca să se ajungă la o hotărâre. Filtru de ministru al Justiţiei Registrele de transcripţiuni şi inscripiiari ale tribunalului de notariat în ruină. Zilnic primim plângeri dii part cetăţenilor interesaţi prin afacerile lor să cunoască transmisiunile proprietăţilor imobiliare, urbane şi rurale cât şi sarcinile cari le grevează, plângeri cari se referă mai ales la starea, deplorabilă a registrelor respective de transcripţiuni şi inscripţiuni, păstrate la arhiva, tribunalului de notariat. Ni se atrage în special atenţiunea că literile D. M. S. T. şi L. sunt reprezentate pentr'un amalgam inform de hârtie ruptă şi murdară făcând imposibilă cercetarea lor. Din această cauză, cetăţenii care au nenorocirea de a avea în filiera proprietăţea lor vreun nume de fost proprietar cu iniţialele de mai sus, suferă pagube enorme, trebuind adesea să renunţe la transacţiunile ce intenţiau să facă în urma certificatului grefierului respectiv care sună: „Nu se pot cerceta sarcinile din lipsă de registre, ele fiind rupte. Totuşi justiţiabilii a,a adunat un fond prin creditul Funciar urban de 70.000 lei pentru transcrierea acestor registre. Statul însă refuză să plătească diferenţa ce mai necesită această operaţiune de .’primă necesitate. , In special din cauza, aceasta, s?irit narmhlii acfbî cnrî vm*tce cu creditul Funciar Urban sau rural care subordonând orice improriut celor mai munţioase forme, a fost nevoit să-şi suspende în parte operaţiunile. Situaţiimea aceasta nemaiputând dura, cerem, cu insistenţă d-lui ministru al justiţiie şi d-lui preşedinte al secţiei de notariat să ia măsuri urgente contra, gravei incurii care domneşte la arhiva. acestei secţiuni. y Vom reveni. \ ------------- oo X oo---------—-• Informafiini In unna adresei come tule* i bursei Galați, comitetul lor'**! Sin Capitală, a decis să se F® consfătuirea, burselor din vecTM r©g®t, în vederea uniformizări taxelor percepute de burse. Consulatul limaiei din Tunis a fost ridicat la ringul de consulat general de a fI categorie. D. Emil Ăoca, actual consul onorific, a fost înAhiat consul general onorific, având ■ ca circumscripți' consulară Ipreaga Arca de Nord din Bârlad ISPRAVA UNEI BESTII 8 iunie 1922. — Astăzi, a fi înaintat Parchetului individul T. F....canu, din satul Zorleni, care a violat pe c.pila sa legitimă, Aristiţa, în vârstă de 16 anî. Bestia, care este văduv, a săvârşit această odioasă faptă, acum îluni, continuând să aibă legături, cu victima care de frică nu a divulgat nimic, până devenind gravida şi vecinele cunoscând o a reclmat cazul jandarmilor. Cercetat de jandarmi, T. Răşcanu, spune că a săvârşit actul sub stare de beţie nedându-şi iama. VIOLATA DE CUMNATUL EI. A fost reclamat Parchetului, individul Gh. V. Lupu, din satul Bogdana, care a violat pe cumnata sa Maria Găpușneanu, în etate de 17 ani. Faptul s'a petrecut la câmp, unde victima se dusese să-i ajute , unde rămăsese peste noapte cu el. Teatral „Cărăbuş“ In fieca« seară reprezintă »plendida revistă Până Când de Durstop Paris 10. (Raror). — D. Iorga a citit la academia de insTiptiunî şi literatură un studiur asupra influentei«artei veneţiene în Dalmaţia »,si Serbia. Arta veneţiană a fost importata în aceste ţinuturi de către un călugăr muntenegrean în secolul al XVI-lea, ■«IHM» cea mai lină ţesătură FRAŢII ROLLER Str. Sarai I, 50, Stat In vederea determinării cu preciziune a condiţiunilor dobândirii naţionalităţii române, conform dispoziţiunilor diverselor tratate internaţionale, s’a decis înfiinţarea unei comisiuni, care sa rezolve această chestiune şi din care să facă parte d-nii: I. N. Papiniu, ministru plenipotenţiar, director juridic; Eftisne Antonescu, consilier la înalta Curte de casaţie şi justiţie. Din partea ministerului de interne, d-nii M. Crăsnaru, membru al consiliului superior administrativ ; Romulus .Voinescu, director general alsiguranţei Statului; Al. Grigorescu, director general în subsecretariatul de Stat al minorităţilor. Din partea ministerului justiţiei d-nii Ispasiu, director general; Victor Andru, consilier tehnic pentru teritoriile unite de peste munţi. Un secretar va fi ataşat" acestei comisiuni de către departamentul afacerilor streine. Comisiunea își va alege singuri pe președintele său. Ea se va întruni la departamentul afacerilor străine. I Patent No. 7770, înregistrat în ţară sub No. SB9S/90Î O R S G I N A L dela renumita casă I. WIEHE LONDON , 1 . pentru vară a sosit intriiv boit asortiment lă RULETA nFlllll D. i LitiXIEK BUCKRJŞTI Str. Bărăţâi No. 2 (Piaţa gr. Georghe). Telefon 29/18 Eri s’a inchis sesiunea generală a Academiei Române. D. Iacob Neuzzi a fost, reales cretar genera pe încă 7ani. Paris, U — Pr^hdintele Pusudski a r declarat șefilor de partide că fixația care e difi »ă din cauza apropiereî alegeriior cere un etern având o mare autoritate. . Suflete sbuciumate Mars roman dramatic 1 al intelectualilor ruşi de M. ARTSBASCUIW mmmammmsmmmm — Ai o hardie de ţigare? întreba San în extrem de mulţumit de plecarea mamei lui. Navicow scoase tabacherea a plecându-şi încet corpul greoiu— N-o mai necăji, zice el încet şi blând, — e bătrână săraca... ___. ‘ .... , Cu i.ce 'o necăjesc ? Ei, de, vezi... — Ce... vezi ? ia se tot. dă. pe lângă mine. Eu n'am cerut niciodată ceva cuiva, deci să mi se dea pace. .. . .. Se făcu o clipă tăcere. — Dar tu doctore cum trăeși? rise Sanin privind rotocoalate de fum de țigare ce se ridicară capricioase în aerul limpede. Navikov cu gândul aiurea! răspunse încet.— Rău... — Pentru ce ? — De. așa. E plîcticos. Orășelul acesta mă înăbușe — nu-i nimic de lucru aci. — Nu-i de lucru . Și, te plângeai că n’ai timp să te recreezi. .— N-am înțeles asta... Nu poți să te ocupi toată ziua de pacienţi. Mai este şi altfel de viaţă.... — Şi cine te opreşte s‘o trăeşti ? _ s=r © nnr íucruLloarí»--^omp]icat. " * " '~ — Cum adică ? Eşti frumos, tânăr sănătos. Ce-ţi mai lipseşte ? . — Mi se pare că ce spui tu e cam puţin, zise celălalt cu o blândă ironie. — Ba eu cred că e mult, foarte, mult. — Mie nu-mi ajunge, exclamă râzând’ Navikovs,i se putu cunoaşte că observaţiile lui Sanin asupra tinereţei şi frumuseţei lui nu-i erau neplăcute; era cam ruşinat ca o fată în faţa unui peţitor. — Iţi lipseşte ţie ceva,’ zise Sanin gânditor. — Şi anume ce ? — O idee exactă asupra viele!... Monotonia vieţei tale te apasă, dar dacă ţi-ar zice cineva să le laşi toate şi să pleci în lume, încotro te-ar duce ochii, fi-ar fi frică s’o faci. — Dar ca ce ? Ca cerşetor ? Hm... — Fie şi ca cerşetor ! Mă uit la f tine şi-mi zic: Iatră unom rstre. într’un anii mii ca Z. ca! fie exemplu pentru vr.’o constituţie liberală pentru poporul rus, ar fi în stare să-şisfârşească viaţa în vr’o temniţă şi să-şi jertfească toate drepturile libertăţei sale. Şi în fond ce are el cu constituţia ce s’ar da poporului ? Dar când e vorba să-ţi schimbi propria ta viaţă, să-ţi caută un nou fel de trai, imediat te şi întrebi : cu ce o să trăiesc? Cum să-mi las eu om ,voinic şi tânăr leafa mea asigurata cum să renunţ la caimacul şi smântână la ceaiul meu, la cămăşile şi ciorapii mei de matasă ? E caraghios zău !— Ba eu socot ’că nu-i de loc caraghios. Una e o chestiune de idei, cealaltă insă... — Ei ce ? — Nu știu cum sa mă exprim zise Novikov pocnind din degete. — Ei vezi cum judeci toate, exclamă Sanin. Mereu faci astfelde subdiviziuni. . tTSX** li 1 riib, .dt.l LI I -tie te chinue mai rău decât cel după un rost în viață. Tu însă... — Asta-i chestia poate ca dorul de constituție e și mai puternic. — Mai las-o rogu-te! Deci s’ar tăia un deget te-ar durea mai răni decât dacă, s’ar tăia mâna unui alt rus... E fapt positiv. — Sau cinism, zise Novîcorov silindu-se să se arate supărat când era dispus să râdă. —Așa e adevărul! Astăzi când nu numai în Rusia ci nici în celelalte ţări nu există nici umbră de constituţie,te supără, numai viaţa ta proprie ce nu te răsfaţă cum ai vrea, dar nici de cum dorul de vreo constituţie. Şi de susţii altceva, minţi. Şi ştii ce ţi-aşi spune? adăugă Sanin cu o sclipire de veselie în ochi. In acest moment chiar nu ești amărât din cauza că nu ti-e viața perfectă ci fiindcă Lida încă nu s’a amorezat de tine. Nu-i așa ?— Ce prostii vorbești ! excla-A.. i.A în masa de mătasă ce avea pe el. Ochii lui Lilanzi se umplură de lacrimi. — Cum prostii când afară de Lida nu mai vezi, nimic , pe lume. Dorința de a o poseda ţi se citește pe față. Novikov tresări și începu a se plimba cu pași repezi prin alee. ,De n’ar fi fost fratele Lidei și tot ar fi fost posibil să vorbească așa ceva, dar se păreau cuvintele acestea și mai ciudate, nici că-l mai pricepea. — De, ori te prefaci, ori — Ori ce ? întrebă Sanin zâmbitor Novikov ridicând din umeri privi în lături fără să răspundă, părerea lui era că Sanin eraîn om rău și amoral. Dar nu-i putea spune în față căci din liceu îi era drag deși nu putea crede că ar fi el în stare să iubească pe un stricat. Avea ca sentiment neplăcut și amintirea Lidei îl durea deși nu putea să se supere când Sanin ii pomenea numele ei,și ferente îi apăsa cu aceiași blândibmă voință. — .gtep a doua definiție, haide, cat-o, iu te grăbi. Noxtkow^ »e tot ducea înainte iu fak crisktă. Cățelul Gill sosi ’.n goenă^Șî kpă ce cercetă locul ncepi'să se^ecejie geaunchîl ui Peinin, păr, c-j, avea a mare jucărie pe care» ținea 8'0 ',mpar. iăsească tuturor. — E.', ce-i, drjnjtule ? zise Sanin naezându-i,na Novbow voi afa ma3 reia ,on vorh-Vea dap Sanin hr o fe tncriapă a % tocmaî de ce-1 interesa pe e mai mult ^ lurri. Nu se pu u, fe stăpâni-si zisei '» .;-4 Unde — un^%\«Ia Petrenna acuma ?r — Lida ? unde să U\..pitm., K cu. ofițerii pe bule ora sta foaie fetete sunt lu o nuanță Novikov răspunse :