Lupta, iunie 1922 (Anul 2, nr. 133-157)

1922-06-23 / nr. 151

­OARTEA LUI TAKE lONESCU I vor face funerarii nationale ..................................... ................................................. * »**»• ,• „ telegramă laconică a Agenţiei ,,Ştefani’’ expediată ori la orele 11 dimineaţa dn Roma şi sosită la o­­rele­­ după amiază la ministerul nostru de externe anunţă că Take Ionescu a murit in urma unui acces de anghină pectorală. Take Ionescu ea născut în Ploeşti, la 13 octombrie 1858. Şi-a făcut studiile secundare la liceul „Sf- Sava“ şi a fost pri­mul in toate­ clasele- Că elev de liceu a publicat „Revista Tineri­mii“ care a apărut timp de 10 luni­ La 17 ani şi-a luat bacalau­reatul­ şi­­a plecat în Franţa, în Octombrie 1875. Şi-a luat diplo­ma de doctor în drept de la Sor­­bona, numai cu bile albe în Aprilie 1881, cu teza „La recher­che de la paternité naturelle“. Take Ionescu sa­­ întors în ţară în Mai 1881 şi s’a înscris în baroul avocaţilor din­ Capitală. In 1881 sa însurat, la Londra, cu d-ra Bessie Richards — care a murit, în mod tragic, căzând de pe cal, la,Londra, în 1918, în Hyde Park­ Activitatea politică In 1884 a f­ctst ales, pentru prima dată, deputat şi a făcut Parte, timp de un an şi jumă­­tate, din gruparea liberală rose­tistă. Neputând suporta atmosfera specific liberală, Take Ionescu a părăsit partidul liberal, împreu­nă C­ C. Arion şi Al- Djuvara şi a condus, împotriva guvernu­lui Ioan Brătianu, cea mai for­midabilă opoziţie parlamentară-Primul­ succes al acestei acţiuni a fost respingerea, în trei din cele şapte secţiuni ale Camerei, a convenţiunii pe care guvernul li­ber­al o încheiase cu Germania-Guvernul liberal a şi renunţat la ratificarea acelei convenţiuni. In alegerile din 1891, Take Io­nescu­ a avut primul insucces e­­lectoral-Deşi nu era în Parlament, Lascăr Catargiu, care fusese în­sărcinat cu formarea cabinetului, a propus lui Take Ionescu să in­tre in minister­»La 1860.­. Take Ionescu. a fost -r.-pentru* fenik dată'— miniştru­ al Cultelor şi instrucţiunii publich când­ a reuşit să voteze reforma în­văţământului secundar şi sa im­pună obligativitatea de drept a în­văţământului primar. Tot lui Take Ionescu se datoreş­te primele lucrări serioase pentru înzestram învăţă­mântului pri­mar cu localuri.. Apărarea ardelenilor Ca ministru al instrucţiunii pu­blice. Take Ionescu, a ajutat cu energie pe românii din Ungaria, cu sfaturi şi fonduri,­­în t­-gurile citite ale procesului. Memorandu­mu­lui, când pr. ■ Vasile Lucac i­ a fost condamnat la îijc­e­soare. Tot Take Ionescu, a redactat ane­moriul -­apărării naţionale a ro­mânilor oprimaţi" ,pe care studen­ţii români leau dus la­ coi desub international.­­. . • . . In 1895, — când s’a pus la cale răsturnarea mitropolGhebe. dR — Take Ionescu a avut o ati­­tudine împăciuitoare, care a făcut pe regele Carol 's* ne sărit­­ându-l • Ca ministru de finanţe a intro­dus, pentru prima dată, în legis­laţia nostră, impozitul pe succe­siuni. In 1900 guvernul demisionează şi este­­înlocuit prin primul gu­vern Petre Carp, care a stat la cârmă până la 1901. In 1904, în cabinetul lui G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu, este pentru a treia oară ministrul, la departamentul finanţelor. A introdus legea inamovibilităţii funcţionarilor şi a reuşit , prin atitudinea energică faţă de Tur­cia (prin trimiterea unui ultima­tum), să asigure libertatea învă­ţământului românesc în Macedo­nia, înfiinţarea partidului de I­mperat In anul 1908, Take Ionescu a părăsit partidul conservator pu­nând bazele partidului democrat sprijinit de un mare curent popu­­lar. In aprilie 1912, după demi­sia guvernului Price Carp , Ta­ke Ionescu a intrat în guvernul de colaborare Titu Maiorescu, ca mi­nistru de interne. Istoria­ recentului nostru trecut este încă vie în memoria noastră. Ne amintim, încă, campania fe­ricită din Bulgaria, care a adus mărirea teritoriului ţării prin a­­nexarea Cadrilaterulu­i, după cum încă vie este în memoria, noastră activitatea fericită a lui Take Io­­nescu d­in timpul neutralităţii când alături de Nicolae Filipescu, a contribuit la pregătirea sufleteas­că a răsboiului pentru întregirea neamului. Şi, în vremurile de bejanie, când mulţi, foarte mulţi din fac­torii răspunzători ai României, se îndoiau de rezultatul final al răs­boiului. Take Ionescu a fost poate singurul bărbat de Stat a căruia credinţă a rămas pururea neclin­tită în victoria dreptăţii cauzei a­­liaţilor şi a revendicărilor româ­neşti, l­a Paris, la Londra, la Roma, pretutindenea. Take Ionescu a luptat pentru ca străinătatea să ne cunoască, să aprecieze­­sacrifi­ciile­­româneşti şi să le valorifice, cu ocazia păcii generale, aşa cum o cereau imprestie nepămulai. Gc.inioiv .u ..-Ură - după ce pe­terile centrale au fost definitiv în­frânte — Take Ionescu şi-a pus în slujba ţării*toată- nmetea­ lui­ de muncă — surprinzătoare pen­tru vârsta sa — toată inteligenţa-i superioară, toată puterea de înţee­legere a vremurilor nouă, în ser­viciul consolidărei unirii politice a ţării româneşti şi a reuşit să la­se urme, adânci în opera construc­tivă de după război­ şi cu­, deose­bire în opera de consolidare inr­ternali­o­nală a României noui. R. V. vdinea exerii Ju, ită L­ake ^.uiiuiec'-Stusha- sui—*---- ■ b­­ve’nţia pe care guvernul­ român. o dădea şcoalelor româneşti din Bra .OV. . In­ 1899 — când partidul con­servator a fost chemat la putere-­­Take Ionescu a fost ministru al in­strucțhunii publice şi. apoi, minis­tru de finanţe. ■ MARI inundaţii în ţară La Huşi Huşi *20. — Ploi torenţiale au căzut azi dimineaţă asupra oraşu­lui nostru, inundând viile din va­le, dela­­punctul Petru Darie. O elevă întorcându-se dela şcoa­la, surprinsă de puhoiul­ care du­cea hambare întregi de porumb, s’a înecat şi râpele acoperite com­­plect de apă. Identitatea nu i s’a stabilit. . Faţă de Triarice pagube produse de Catastrofă, autorităţile au ve­nit în ajutorul populaţiei. La Iaşi Iaşi, 21.­­ Din cauza ploilor torenţiale care cad asupra jude­ţului nostru, râurile s’au revărsat enorme. Terenuri vi tins© de semănături au­­fost dis­truse de puhoaie. I sunt şi victime omeneşti. , In­ apropierea satului Ungh­eu, apele Prutului au scos­ la mal ca­davrul soldatului Petre Ispas, din reg. 1 C. F. In dreptul satului Sculerii apele au aruncatt cadavrul unui ora bine îmbrăcat, a cărui identitate nu a putut fi încă stabilită. impresia în cercurile politice şi diplomatice Vestea morali lu­i" Take lone"s­tic răspândită in Capitală■ cu iuţeală­­fulgerului a produs­ cea mai pro­fundă impresie in toate cercu­rile. Adversarii politici cei mai de-­ clara­ţi ai marelui dispărut adânc mişcaţi, nu găsiau cuvinte- cu tari să -i exprime regretele lor față de trista veste. In cercurile' diplomatice de' ase­menea impresia n’a fost­­mai mică și până la orele 9 seara, când ști­rea mor'ii lui Take Ionescu a fost­­confirmată in mod oficial, versi-­ uni cari aduceau desm­intirea fap­tului mai provocau încă slabe li­căriri de bucurie şi speranţe. In faţa clubului democrat, unde se arborase drapelul negru, lumea adunată comenta cu aprindere şti­rea aflată din ziare. D. Ionel Brătianu, personal s’a interesat de măsurile luate pen­tru aducerea în ţară a corpului lui Take Ionescu. Pretutindeni în sferele guvernu­lui nu s’a discutat în cur­su­l după­ amiezei de ori decât moartea fos­­tului preşedinte de consiliu. Se vor face funerarii naţionale Regele încunoştiinţat de ce­le întâmplate vin mişcat şi-a exprimat dorinţa de a se face funerarii naţionale marelui dispărut. Ministerul de externe a ex­pediat telegrame la toate lega­ţiunile din străinătate anun­ţând moartea lui Take Ionescu. Din partea guvernului sârb s’a primit cea dintâi telegra­mă de condoleanţe adresată guvernului român. » Lucrările nUk­iM Ieri după amiază s’au întrunit, la Senat, c­omisiunile Parlamen­tare, instituite Pentru redactarea anteproectelor reformei adminis­trative şi electorale­ Potrivit dispoziţiunilor luate in consiliul de miniştri, la corai­­siunile administrative s’a instituit o subcomisune care va aduna­­ şi coordona materialul, necesar şi vă da prima redactare anteproectu­­lui Acest anteproect va fi adus în discuţia plenului comisiunii şi apoi va fi supus aprobării con­siliului de miniştri­ Lucrări­le com­isiunii electorale au fost suspendate până ce­ — în comisiunea pentru­ redactarea anteproect­ului de Constituție — se vor fixa principiile generale cari vor sta la baza noul­ui re­gim electoral. CITITI: ULTIMA ORA IN FAG. IV-a ­rgiştilor din Cluj Braşov. 21.­­ O ştire, sosiri pe cale particulară d­in Cluj ne anunţă că toţi patronii din industriile , me­talurgice , au declarat lockoutul ge­neralizat in urma conflict­uîui cu muncitorii lor In preajma, încheerii, unui contract colectiv­ al tuturor me­talurg’iştilor din’ Ardeal şi­ Banat. Am­ anunţat"la vreme’'că atunci când s’a declarat lockoutul în Ţara Bărsei, era vorba, de solidarizarea tuturor­­ patriciilor­­ din ArtSteal şi Banat ca să impună muncitorilor condiţiile voite de ei într’un singur contract colectiv, pistruv ţinuturile de dincoace de Carpaţi, deşi atunci patronii din Ţara iBârsei, au dat desminţire ş­tirei pp^istjje, . nc^am menţinuto de ogrec­e ave­a ui ‘po­zi­­tive informatiutii Că, tratative , 'di­recte 'au fost începute. A’zi în ur­ma 'congresului’ metalur­­giştilor' din Întreg - Ardealul, şi Ba­natul care vs’a. .ţinut la Cluj tocmai Im vederea înch.acerii unui..singur ... contract colectiv avem lockoutul din Cluj ceeace.­.dovedeşte­ că ,păi!p­, nu­ încearcă prin închiderea trep­tată, a fatoricelor foţi, diverse, iaputuri să forţeze situaţia ,pentru a îşi a­junge scopurile-'4ta r- • - -..... ----­’ Deocamdată nu este un lockout general ceeace ar fi dat.Ioc la tip tervenţia guvernului,' ci 'declararea de lockouturi parţiale.... y' ./ Pe urma lockoutului, din­­Cluj'..a­ ă rămas deocamdată fără lucru tiOO muncitori. T Este temere ca lockouti­l,să­ nu se întindă ;şi -ia, întreprinderi , mai­mari" ..............­ ; Credem­ că ministerul muncii a­ făcut destule experienţe cu lockou­­­tul din Ţara Bârsei pentru a lua măsuri din vrerhe­­a' şi 'prevină ac­ţiunea violentă a patronilor. Ştirea lockoutului din Qinj a pro­dus , multă, indignare Între' munci­tori şi arată succesul­ acţiunei de pre­vedere şi înţelegerea situ­aţi­ei din partea inspectorului general al muncii, d. Georgian care a ştiut­ să' rezolve la timp problema grea a contractului colectiv din­ Ţara Bâr­sei.­­. ■ -, ' , Cutia cu scrisori*’ h?­.a. fiii k* Primim următoarea scrisoare : DOMNIILE DIRECT­OR, Ziarul d-voastră, .car» prin. justele sale campanii în chestia incurajărel construcţiilor este cel itrai indicat de a-şi spune, cuvântul îpt |urm­ătorul. caz pe țarc ,­îm­i permit fgjpnpe apjee-Vlaretid-voastTe­­ry, ; In calitate de .arhiife^a'E ^dui |ÎP' nel J’rotopopescu-Pake am- - executat planurile pentru-eonați-ae-ția; ă-sale; •din B-dul I. O. Brătianu Nc« S, care au fost supuse'comisiunel' tehnice : a primăriei.’ *............. ........ Planui.Hle au fost respini­ gtnd 'îe rând se invocau alte prefesta^*, ba că alinierea, deși dată chiar de comisie, nu a fost bună, ba că curtea era prea mare, ba că era prea «sieft ; mi s'a cerut ca stihii fațadei să fie românesc; după prezentarea planurilor în stil românesc,* comisia :■ a început să prefere' stilul frantuzesc, 'apoi pe cel arab şi după declamaţii mea că mă supun oricărei modificâri, ne mai ştiind ce fel de .pretext«! v'să invoa­­ce, un înalt funcţionar­­al primăriei s‘a prezentat clien­tului meu, d. Pro­­topopescu-Pake spre a-i spune că nu va obţine antorteaţîunea* pentru con­­strucție,' decât" dacă* prahurile Vor fi făcute de intimul d-sale,, d© cu­noscu­­tul om de afaceri Guță Dăvidescu, fost asociatul raposatuldi Bogdan-Pî­­te­ști și • actualaiehte protejatul • câtor­­va membri 'din romînîa Tehniei. Bineînțeles că' elientpi rom nu s‘a 'vă­zut nevoit să ‘ deă ’ curs --ămenin­târei numitului funețîonar «pffe a mi ră­­mâne aiii de zile cu gropile deschise în fă'ța 'im­obilulizi­litisteat din i.’ C* Brătianu, 3. ' i . ' ; ‘Faţă de acest’ nem­aiDânzit proce­­deu, atu-' maintat d-lui 'priînar Cor­­bescu -o plângere- st' am-'eettit’ b an­chetă. Şi cîte'credeţi că'3k' fost însăr­cinat cu anchetar'ea câzmlăl t* Tot a­­ceiaş’i' comisie' de şicanei tisă’­tehbica'.’ înţelegeţi care a fost rezultatul. ■ yhSy([.xVt f--r Primiţi,. .etc,­ Dft.ING J.. âoSINTAL Arhitect ______- - t‘. ifH, Iff** . • *) Redacţia mus răspunde de­­cele pu­blicate sub această rubrică. Suveranii la Sibiu Sibiu, 22. — Min­istrul de răz­boi, generalul Mă­rdărescu. a sosit ori aci. Azi la orbie 9 au sosit re­­geie. s regi­na.­ infantii! Spaniei, şi ţvrificipesele Elena'$î Irina.'înso­ţiţi, de colonelul Mordzzi şi ,de inspectorul general d poliţie, Că­­mărăşescu. Au fost. primiţi la gară de d. ministru Mărdurescu, de generalii­ Gihoski, Pop. Si­nescu, de şef. stătu lui major colonelul Teodorescu, toţi ofiţerii garnizoanei, muzica orfanii, prefecţii Udo­­i şi Hantes, primarul dr. Mărgineanui, d- mini­stru­ al m­uncei, preşedintele tribu­nalului Leonida Petrescu, prim­­procurorul Iliescu,, administrato­rul financiar Tabacaru, judele Cernesky, şeful siguranţei Tran­silvaniei Bianu, d-nii Gherghel, Martei Balaban, Simionescu, re­prezentanţii autorităţilor, precum şi de prim-comisarul regal colo­nel* Teodorescu- " Regina,­ căreia i s‘au oferit flo­ri, s’a îm­t­reţibut cu orfanii; apoi cu automobilele proprii debarcate din tren, suveranii şî prin bipesele au pornit­ la şcoa­la speciială a cavaleriei, esejortati de­ un escadron­ cu suitele ; cu drapele săseşti; după şcoală, au vizitat grajdurile, a­­poi, au-' asistat la serbarea de fi­ne. de an executat , în manej­­un de.. sub conducerea colonelilor An­­toniesoiu­.şi Copşa, directorii şcoa­­lei, ofiţerii-elevi au executat dre­saje de cai, sărituri de obstaco­le şi de înălţimi. Locotenentul Vasiliu­ Constantin s-a distins în deosebi la sărituri de înălţime, deasemenea ofiţerii Praporgescu şi Pleşoianu, precum şi locotenen­ţii Olteanu, Lăzăresciu­, Aslan, Zotter, Zaharia, Chirculescu şi sublocotenenţii Paulian, Mihăes­­cu, Grunaru Ion şi Alexandru Teodorescu, al cărui cal nervos a sărit peste public şi Şerbănescu care deşi a căzut c­u cat cu tot, totuşi reîncălecând a luat toate înălţimele. Colonelul Iacob a condus ma­nejul- "" ...... . înalţii oaspeţi au felicitat pe ofiţeri, mulţumind pentru splen­dida reuşită şi trecând apoi la şcoala de tragere a cavaleriei- A­­ci trupa a executat concursul de sărituri, prezentarea patrulelor în picioare pe cai, exerciţii­ şi vol­­tije de scrimă, cărare, jocuri naţi­onale, curse călări, de capete, de inele şi săgeţi, alergări de atleţi, sărituri şi aruncări, conduşi de ofiţeri; deasemenea au fost plăcu­te înalţilor oaspeţi mişcările de ordin artistic executate de admi­nistratorul local­ Leon; au sărit obstacole şi ofiţerii, manejul fi­ind condus de colonelul Madan­­covici, reuşind admirabil. Serba­rea sa terminat la orele 2, 30 Suveranii au luat apoi parte la masa oferită de şcoala specia­lă de cavalerie unde generalul Si­­nescu a ţinut un toast, la care regele a răspuns- La masă au lu­at parte ofiţerii superiori ai şcoa­­lei, prefecţii Filotti­­ş Hentes, primarul, Prim-preşedintele Leo­nida Petrescu şi mai multe doam­ne- La orele 4 suveranii şi prin­cipesele au pornit cu automobi­lele la gară în oralele publicu­lui care a aruncat flori, înapoin­­du-se la Sinaia. Cu trenul urmăor au plecat şi ministrul general Mărdurescu şi generalul Cihoski, la Bucureşti- Simionescu REPERTORIUL SAPTAMANAL GRADINA CARABUS întreaga săptămână­­. Până când ? PARCUL OTETELESA­U Joi : Prinţesa Olala. Vineri: Prinţesa Olala. Sâmbătă: Prinţesa Olala. Duminică: Floarea din Stambul­ GRADINA ASTORIA întreaga săptămâna : Ultimul vals TEATRU EFORIEI Duminică 22 Iu­lie • matineu orei a 3. Ultimul Vals. GRADINA ALHAMBRA întreaga săptămână . ,,Japoneza dansează". GRADINA JIGNITA Joi: Eizik Seftel. VineriGott der Rache. PARCUL OTETELEȘANU. Prin­­cesa Olala. Operetă in trei­ acte de Gilbert. * Compania Leonard a dat aseară pentru întâia oară o nouă operetă a lui GILBERT, autor bine cunoscut şi bine cotat pe piaţa operetei. Pe­­ libret plin de situaţiuni amu­zante Jean Gilbert a brodat melodii interesante, cu toate că in general i-a lipsit respiraţiunea fericită din celelalte compoziţiuni ale sale. PRINCESA OLALA va face totuşi o serie mare de reprezentatori graţie ,minunatului joc al interpreţilor. In fruntea lor d-nele Anie Aurian, Ele­na Mavrodi şi d-şoara Sofica Ionescu şi d-nii­ Maximilian, Teodorescu şi Gheorghiu au făcut creaţiuni fericite cari asigură spectacolului un succes deplin. Montarea foarte îngrijită iar or­chestra la înălțime. * R. Duminică Iunie, va avea loc la Teatru Eforier al doilea matineu dat de Compania de operete Elysee cu Ultimul Vals. Groaznica nenorocire din Brăila ,­­Brăila, 20. — Eri d. a., tinerii Ion Pavelescu, Marin Stănescu, „Lulu Io- Disou și d-ra Lily­­Naum, făcând o escnrsiune pe Dunăre cu o barcă, au fost surprinși de furtună. Barca s’a răsturnat. .. " Ajutorul sosind târziu, d-ra Lily Naum și tânărul Marin Stănescu s’au înecat. Cercetări asupra sufletului românesc Cu prilejul publicaţiei „Din Ţara Oltului“ de V. V. Haneş Cercetările asupra sufletului româ­nesc din ţinuturile unite pot fi con­siderate ca utile din mai multe punc­te de vedere , intuiu, din punctul de vedere pur ştiinţific, tinzând a lămu­ri feluritele probleme, psihologice, is­torice, filologice, etc., al doilea, din punct de vedere social, ajutând adân­cirea şi aproprierea sufletului româ­nesc, căci numai cunoscându-1 In toa­te cutele şi ascunzişurile lui, 11 putem pricepe şi ni-1 putem apropria. Ase­menea cercetări mai pot avea şi alte rezultate Îmbucurătoare, din punct de veder­e educativ: câte pilde nu tragi, câte lucruri nu înveţi din ana­liza acestui suflet bogat, arătat în­­tr’o întreagă înlănţuire de fapte şi de ideii . ' A/.S­VCC Studiul d-lui prof. V. V. Haneş, din ,Ţara Oltului“,­ în afară de­­ valoarea lui ştiinţifică pe care oameni de spe­cialitate o pot aprecia, prezintă inte­resul acesta, cu caracter general, de a veni la timp şi de a face oarecum parte din cercetările de actualitate, ca­ri sunt chemate a aduce partea lor de contribuţiune la lămurirea şi uni­ficarea sufletului românesc a­tât de sbud­rniat prin ultimele împrejurări politice şi sociale. Din textele publicate de d. Haneş, mai ales din acelea cari reflectează gândiri de actualitate ale ţăranilor din Ţara Oltului­, din satele din ju­rul Făgăraşului, ,se desprinde sufletul aceluia«, ţăran - român, copleşit de greutăţile vremilor, neîncrezător în dreptatea stăpânilor şi dornic de o viaţă nouă, de libertate şi de justiţie umană. / . .. . Consideraţiunile generale, cu cari d. Haneş îşi începe volumul, vin să ne ajute prin bogăţia impresiunilor la pătrunderea acelui suflet românesc, păstrat nepătat şi vin, cu toată asu­prirea stăpânirii maghiare. Relevăm din studiul d-lui Haneş, părerile­ ţăranilor asupra politicei na­ţionale a d-lui Vaida, Maniu, etc., ca­ri au pătruns, prin faptele lor, în su­fletul ardelenesc, find perfecta din ex­presivitate. Relevăm mai ales stuc­iimii sufletu­lui transilăvănean, emigrat în America împinsă de nevoile traiului. Textele de legătură cu această notă sufletească sunt­ de o impresionantă frumuseţe şi dau studiului un caracter de o adevăra­tă originalitate. Credem că studiile pentru cerceta­rea Românilor din toate colţurile ţa­rei au o menire de actualitate şi vor aduce foloase netăgăduite la marea problemă de unificare, se preocupă as­tăzi pe toată lumea. Astfel că, în afa­ră de valoarea de specialitate, studiul d-lui Haneş are, de­sigur, și acest merit. D-nii C. Diosescu, fost ministru­ , profesor universitar; Cornel­U.Ma­nolescu-Râmnîceanu­, fost prim­­preşedinte al înaltei Curţi de Ca­saţie şî justiţie şi­ Sextil­ Pu­şcarîb, profesor universitar, fost­­rector al universităţii d­in Cluj, au fost­­ numiţi delegaţi ai României pe lângă Liga Naţiunilor, în locul d-lor N. Titulescu, doctor Thoma­s Ionescu şi Dimitrie Negulescu. Se râde cu lacrimi şi se pe*­trece­ de minune în fiecare sea­­ră la Teatrul CĂRĂBUŞ cu splendida revistă Până când? de DURST07 apA USi­ RHEIN PRETUTINDENI Oficiul de alienaţi Madona J­udu situat in Craiova, strada Amaradia, • cu toate pavilioanele, terenul de cul­tură şi parcul sanatoriului,­­ precum şi toată zestrea spitalicească după in­ventariul existent, a fost trecut chiar de acu­m în deplină proprietate a mi­nisterului sănătăţei pu­blice, mi­ncii şi ocrotirilor sociale (direcţiunea gene­­rală sanitară). II Sinaia Va avea­ loc Sâmbătă 24 Iunie Hoteluri-Restaurante de primul rang Distracţiuni, Jazz Band, Dancing, Teatre, Sporturi, etc. Comitetul Asociaţiei Generale a­ medicilor aduce la cunoştinţa con­­gresiştilor că direcţia C. F. R., a bine­voit a le pune la dispoziţie va­goane tip. A. B. la următoarele tre­nuri : La trenul 10 ce pleacă de la Cluj în ziua de 25 Iunie ora 19 şi ajunge la Bucureşti, în ziua de 26 ora 18. La trenul 1 ce pleacă din Bucu­reşti spre Iaşi ora 20.30 în ziua de 25 Iunie. La trenul 19 ce pleacă din Bucu­reşti spre Iaşi, la ora 13.30 în ziu­a de 26 Iunie. La trenul 55 Iași-Chişinău, în sea­ra de 26 Iunie trei vagoane U. R. . Stațiunea Artrilecilor îmi r- I.■'» VITTEL VOSGES-FR­ANCE­­ CASINO- G0LF-CURSE miiim mim m mit niu Brand Hotel tril trMte Ml SEZONUL îi hl-I! SlNItM Pentrn ( ®*t* Générale des Eaux iBformtónni Miférales de VITTEL a scris /(sau la Fares 2+ Rue * ‘M1* ( du 4 Septembre Sosirea la Cluj Cluj, 22 iunie. — Pri intre o­­rele 19 a după amiază au sosit­­ aci concurenţii curselor de autor mobile în ordinea următoare: : ' 1) Werner; 2) Eugen Racovîţă; 3) Stai­a şî Macavei; 4) Bibescu; 5) Leonîda; 6) Mendel; 7) Lap­pon; 8) Sîmîon; 9) Serghescu; 10) prinţul Carol; 11) Volk­; 12). Poli Vacas; 13) Lăzărescu; 14) Ei­ghel­­bach. La Cluj concurenţii au fost În­tâmpinaţi de primarul oraşului, proiectul Meteş, şi procurorul Co­­pescu, comisarul de circulaţie. ’ La 6 seara a avut loc o gustare. . . iar seara s-a dat la operă o repre­zentaţie de gală şi după amiază în­­­cep cursele de pantă pe dealul Feleacului. Seara se va da un ban­chet la primărie iar mâine cursele­­ vor continua. Prințul Carol e găzduit aci la d. Teodor Mîhali. — Ce noapte! zise Lialia și se «lipi ușor! de­ Pavloviei -Ea n'ar fi voit să-l lase să ple­ce. Pavlovici cu cotul apăsă bra­țul, ei rotund șî cald. — Da­r noaptea e minunată, se auzi glasul gres a lui Ivanov. Mi-e sor­i­t.- Noapte buna, signori. ■ Dârnd din mâini ca o moară de vânt, trecu strada luând-o spre casă-Pe­­­ urmă - plecară Novikov şi Semenov- Pavlovici mai rămase cât­va timp cu Lilia sub cuvânt ca: sa mai, vorbească despre ,ex­­cursiv,la mănăstire.­­ Era Popeia, zise Lialia ■ glu­mind «i când el plecă, întinse braţele şî oftă; îî părea rău să se despar’tă de lumina lunei, de ae­­rul nopței răcoroase şî de ceiace cerea trupul­ ei tânăr şi robust. Jury se gândi că tatăl său în­că nu­ se culcase* şî de vor rămâne acum singuri va­ începe o explic­­ație neplăcuta, şî fără rost. — Nu mie somn, zise­ el privind spre gardul de unde se ridica o ceaţă alburie ce venea de la râu- Am să mă duc să mă plimb puțin. — Cum poftești, răspunse Lialia cu glasul ciudat de curios- Mai în­tinse brațele odată strânse din ochi ca o pisică, "zâmbi privind lună, apoi intră în casa.,j*«‘ j Jury rămase /_ singur.Câtva timp privi umbrele negre ale ca­­selor și copacilor ce se conturau deslușit­ pe fondul luminos,— a­­poi făcând o sforțare porni de urmele lui Semenov.­­ Tânărul bolnav nu se depărta­se mult, mergea încet și­ caver­nos. O umbră, neagră îl­ urmărea: pe­ strada, poleită de lună-Jury îl ajunse și observă­ ime­diat schimbarea ce se operase la­­dânsul, în timpul mesei Semenov fusese cel care glumise şi făcuse mai mult haz, acum mergea trist şi posomorât, din­ tuşa lui.:seacă, suna ca o ameninţare,­ ceva, trist şi desnădăjduitor, ca însuşi boala de care suferea­— Ah, d-ta eşti! zise­ el fără­ nici o bucurie, sau cel puţin aşa crezu Jury­ • — Nu mie somn de loc. Te con­duc până acasă. / — Bine, să mergem împreună. — Nu ţi­-i frig?, întrebă Juryi numai fiindcă tuşea uscată:/î-l e-. xiervâ, //, j’«;, . ,;/ /. Ba, mgreu m,i-g .friij, se delait, cu năduf iar Jury­­se simţi stingherit ca şi câţid/amipie. ar fi. attps o .chestiune penibilă.,' ’ —T. De mult­, şi plecat, de la u-, niversitate­— J)e mult, răspunse Senjenov după o pauză lungă-Jury începu ,a vorbi de /starea de spirit cp. xlqnmea/ între studen­ţi, ‘expunând ce tendinţe şi idea­luri aveau- La început vorbi sini-, plu şi­ calm,­apoi se înfierbântă din ce în ce mai mult, vorbind cu foc și entuziasm. Semenyv tăcea și asculta. Jury/'trecu­­ la­­ expuharea decă­­derei spiritului revoluționar al masselor. • Din­­ felul cum me;;expri­ma' se cunoștea că era sincer în durerea lui- i —. Ai citit ultimul, discurs al lui Bebel întreba el­— Da, 1‘am citit răspunse Se­­menov­ , tf ; :— Ei ce zici? ' j. Semenov făcu un gest de mânie qu bastonul său ce părea o .cârjă- Și ufebra lui făcu acelaș gest cu ' ei apgții »acU. aimnti lui Jury de amenințătoarea lovitură de aripă a unei negr­e pă­sări .de P.i'âdă. Știi. ce am să-ţi spun — (Se­menov vorbea repede cam gângă­­vind) — îţi spun că voi muri.. Şi din nou agită bastonul, din nou , umbra cea neagră făcu ace­­laş gest. De data asta a. văzut şî Semenov, cea ce-1 făcu să exclame cu amărăciune: . — Vezi1’ La spate îmi stă moar­tea şî îmi pândeşte toate mişcări­le. Ce-mi pasă mie de Bebel! U­­pul flecăreşte de una, altul de alta. Mie­ prea puţin îmi pasă. De nu mor astăzi, o să mor mâine. Jury tăcea uluit. Era apăsător şi dureros cele ce auzea. —­ D-ta socoţi că, e foarte im­portant ce se petrece la universi­tate şi ce a spus Bebel. Eu cred insă că de-ar fi să-ţi fie, moartea a­­proape­ cum­­îmi este mie, şi de ai şti-o­ d-ta, nu ţi-ar mai veni să te gândeşti de au vr-un rost dis­­cursurie' ]ui Bebel, N­etzscher sau Tolstoi. . ^wnenczy tăcu,. Lună * strălucea albă și melancolică iar pe urme­le lui se ţinea mereu umbra cea neagră. — Organismul meu se descom­pune, zise el deodată,cu glasul schimbat, slab, tânguitor. Dacă ai şti cum d’aşi vrea eu să mor... Mai ales pe o noapte aşa de cal­dă şi de, senină, zîse el cu dure­re întorcând spre Jury faţa lui urâtă şî osoasă cu ochii cufundaţi în orbite dar strălucitori, ciudaţi.. Toţi trăesc, numai eu trebue să mor... D-ta negreşit, eşti plictisit de ce Vezi şi auzi... Eu însă mor. Nu se petrece asta intri un roman realist, ci e realitate, eu mor cu adevărat şi deci nu e vorbă goală. Şi d-ta o să înţelegi odată ce în­seamnă asta. Mor şi totul se sfâr­şeşte ! Semenov începu a tuși. — Mă gândesc uneori că în cu­rând voiu fi în întuneric în pă­mântul rece, cu nasul putred, cu mâinile putrede, iar sus pe pă­mânt totul va rămâne, așa cum e astăzi când siliți viu. D-ta vei trăi, vei. ..vmabla, yti privi, ia luaSt... respira, vei trece pe lângă mor­-­­ mântul meu sau te vei opri ca să. •• iţi satisfaci necesitatea, iar eu voiţi zace­­pe spate şi voiu puţi dez­gustător. Ce-mi pasă mie de Re­bel, Tolstoi, şi chiar de milioane­­ de măgari caraghioşi, exclamă el , cu furie. Jury tăcea supărat şî zăpăcit. . . — La revedere, zise Semenov încet, trebue să întru colo. Jury îi strânse mâna privind cu..­. adâncă milă pieptul lui scofâlcit,.1 umerii strâmbi și bastonul cu mâ­nerul gros joe care Semenov șî-l prinsese de o butonieră a peleri­nei lui studențești. Ar fi vrut să-i spună ceva, să-l mângâe să-i­ de ia 7 speranțe, dar simți că era peste ,. putință și oftând răspunse: — La revedere. ' Semenov salută ușor cu șapca apoi deschise portița. De după gard se auziră încă pașii lui și tuse seacă. Apoi se făcu lîrrîște. (Va urma) . 11 Suflete sbuciumate tare roman dramatic din biata intelectualilor ruși de M. AETZIBASCHEW

Next