Lupta, iunie 1922 (Anul 2, nr. 133-157)
1922-06-23 / nr. 151
OARTEA LUI TAKE lONESCU I vor face funerarii nationale ..................................... ................................................. * »**»• ,• „ telegramă laconică a Agenţiei ,,Ştefani’’ expediată ori la orele 11 dimineaţa dn Roma şi sosită la orele după amiază la ministerul nostru de externe anunţă că Take Ionescu a murit in urma unui acces de anghină pectorală. Take Ionescu ea născut în Ploeşti, la 13 octombrie 1858. Şi-a făcut studiile secundare la liceul „Sf- Sava“ şi a fost primul in toate clasele- Că elev de liceu a publicat „Revista Tinerimii“ care a apărut timp de 10 luni La 17 ani şi-a luat bacalaureatul şia plecat în Franţa, în Octombrie 1875. Şi-a luat diploma de doctor în drept de la Sorbona, numai cu bile albe în Aprilie 1881, cu teza „La recherche de la paternité naturelle“. Take Ionescu sa întors în ţară în Mai 1881 şi s’a înscris în baroul avocaţilor din Capitală. In 1881 sa însurat, la Londra, cu d-ra Bessie Richards — care a murit, în mod tragic, căzând de pe cal, la,Londra, în 1918, în Hyde Park Activitatea politică In 1884 a fctst ales, pentru prima dată, deputat şi a făcut Parte, timp de un an şi jumătate, din gruparea liberală rosetistă. Neputând suporta atmosfera specific liberală, Take Ionescu a părăsit partidul liberal, împreună C C. Arion şi Al- Djuvara şi a condus, împotriva guvernului Ioan Brătianu, cea mai formidabilă opoziţie parlamentară-Primul succes al acestei acţiuni a fost respingerea, în trei din cele şapte secţiuni ale Camerei, a convenţiunii pe care guvernul liberal o încheiase cu Germania-Guvernul liberal a şi renunţat la ratificarea acelei convenţiuni. In alegerile din 1891, Take Ionescu a avut primul insucces electoral-Deşi nu era în Parlament, Lascăr Catargiu, care fusese însărcinat cu formarea cabinetului, a propus lui Take Ionescu să intre in minister»La 1860.. Take Ionescu. a fost -r.-pentru* fenik dată'— miniştru al Cultelor şi instrucţiunii publich când a reuşit să voteze reforma învăţământului secundar şi sa impună obligativitatea de drept a învăţământului primar. Tot lui Take Ionescu se datoreşte primele lucrări serioase pentru înzestram învăţământului primar cu localuri.. Apărarea ardelenilor Ca ministru al instrucţiunii publice. Take Ionescu, a ajutat cu energie pe românii din Ungaria, cu sfaturi şi fonduri,în t-gurile citite ale procesului. Memorandumului, când pr. ■ Vasile Lucac i a fost condamnat la îijcesoare. Tot Take Ionescu, a redactat anemoriul -apărării naţionale a românilor oprimaţi" ,pe care studenţii români leau dus la coi desub international.. . • . . In 1895, — când s’a pus la cale răsturnarea mitropolGhebe. dR — Take Ionescu a avut o atitudine împăciuitoare, care a făcut pe regele Carol 's* ne săritându-l • Ca ministru de finanţe a introdus, pentru prima dată, în legislaţia nostră, impozitul pe succesiuni. In 1900 guvernul demisionează şi esteînlocuit prin primul guvern Petre Carp, care a stat la cârmă până la 1901. In 1904, în cabinetul lui G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu, este pentru a treia oară ministrul, la departamentul finanţelor. A introdus legea inamovibilităţii funcţionarilor şi a reuşit , prin atitudinea energică faţă de Turcia (prin trimiterea unui ultimatum), să asigure libertatea învăţământului românesc în Macedonia, înfiinţarea partidului de Imperat In anul 1908, Take Ionescu a părăsit partidul conservator punând bazele partidului democrat sprijinit de un mare curent popular. In aprilie 1912, după demisia guvernului Price Carp , Take Ionescu a intrat în guvernul de colaborare Titu Maiorescu, ca ministru de interne. Istoria recentului nostru trecut este încă vie în memoria noastră. Ne amintim, încă, campania fericită din Bulgaria, care a adus mărirea teritoriului ţării prin anexarea Cadrilaterului, după cum încă vie este în memoria, noastră activitatea fericită a lui Take Ionescu din timpul neutralităţii când alături de Nicolae Filipescu, a contribuit la pregătirea sufletească a răsboiului pentru întregirea neamului. Şi, în vremurile de bejanie, când mulţi, foarte mulţi din factorii răspunzători ai României, se îndoiau de rezultatul final al răsboiului. Take Ionescu a fost poate singurul bărbat de Stat a căruia credinţă a rămas pururea neclintită în victoria dreptăţii cauzei aliaţilor şi a revendicărilor româneşti, la Paris, la Londra, la Roma, pretutindenea. Take Ionescu a luptat pentru ca străinătatea să ne cunoască, să apreciezesacrificiileromâneşti şi să le valorifice, cu ocazia păcii generale, aşa cum o cereau imprestie nepămulai. Gc.inioiv .u ..-Ură - după ce peterile centrale au fost definitiv înfrânte — Take Ionescu şi-a pus în slujba ţării*toată- nmetea lui de muncă — surprinzătoare pentru vârsta sa — toată inteligenţa-i superioară, toată puterea de înţeelegere a vremurilor nouă, în serviciul consolidărei unirii politice a ţării româneşti şi a reuşit să lase urme, adânci în opera constructivă de după război şi cu, deosebire în opera de consolidare inrternalională a României noui. R. V. vdinea exerii Ju, ită Lake ^.uiiuiec'-Stusha- sui—*---- ■ bve’nţia pe care guvernul român. o dădea şcoalelor româneşti din Bra .OV. . In 1899 — când partidul conservator a fost chemat la putere-Take Ionescu a fost ministru al instrucțhunii publice şi. apoi, ministru de finanţe. ■ MARI inundaţii în ţară La Huşi Huşi *20. — Ploi torenţiale au căzut azi dimineaţă asupra oraşului nostru, inundând viile din vale, delapunctul Petru Darie. O elevă întorcându-se dela şcoala, surprinsă de puhoiul care ducea hambare întregi de porumb, s’a înecat şi râpele acoperite complect de apă. Identitatea nu i s’a stabilit. . Faţă de Triarice pagube produse de Catastrofă, autorităţile au venit în ajutorul populaţiei. La Iaşi Iaşi, 21. Din cauza ploilor torenţiale care cad asupra judeţului nostru, râurile s’au revărsat enorme. Terenuri vi tins© de semănături aufost distruse de puhoaie. I sunt şi victime omeneşti. , In apropierea satului Ungheu, apele Prutului au scos la mal cadavrul soldatului Petre Ispas, din reg. 1 C. F. In dreptul satului Sculerii apele au aruncatt cadavrul unui ora bine îmbrăcat, a cărui identitate nu a putut fi încă stabilită. impresia în cercurile politice şi diplomatice Vestea morali lui" Take lone"stic răspândită in Capitală■ cu iuţealăfulgerului a produs cea mai profundă impresie in toate cercurile. Adversarii politici cei mai de- claraţi ai marelui dispărut adânc mişcaţi, nu găsiau cuvinte- cu tari să -i exprime regretele lor față de trista veste. In cercurile' diplomatice de' asemenea impresia n’a fostmai mică și până la orele 9 seara, când știrea mor'ii lui Take Ionescu a fostconfirmată in mod oficial, versi- uni cari aduceau desmintirea faptului mai provocau încă slabe licăriri de bucurie şi speranţe. In faţa clubului democrat, unde se arborase drapelul negru, lumea adunată comenta cu aprindere ştirea aflată din ziare. D. Ionel Brătianu, personal s’a interesat de măsurile luate pentru aducerea în ţară a corpului lui Take Ionescu. Pretutindeni în sferele guvernului nu s’a discutat în cursul după amiezei de ori decât moartea fostului preşedinte de consiliu. Se vor face funerarii naţionale Regele încunoştiinţat de cele întâmplate vin mişcat şi-a exprimat dorinţa de a se face funerarii naţionale marelui dispărut. Ministerul de externe a expediat telegrame la toate legaţiunile din străinătate anunţând moartea lui Take Ionescu. Din partea guvernului sârb s’a primit cea dintâi telegramă de condoleanţe adresată guvernului român. » Lucrările nUkiM Ieri după amiază s’au întrunit, la Senat, comisiunile Parlamentare, instituite Pentru redactarea anteproectelor reformei administrative şi electorale Potrivit dispoziţiunilor luate in consiliul de miniştri, la coraisiunile administrative s’a instituit o subcomisune care va aduna şi coordona materialul, necesar şi vă da prima redactare anteproectului Acest anteproect va fi adus în discuţia plenului comisiunii şi apoi va fi supus aprobării consiliului de miniştri Lucrările comisiunii electorale au fost suspendate până ce — în comisiunea pentru redactarea anteproectului de Constituție — se vor fixa principiile generale cari vor sta la baza noului regim electoral. CITITI: ULTIMA ORA IN FAG. IV-a rgiştilor din Cluj Braşov. 21. O ştire, sosiri pe cale particulară din Cluj ne anunţă că toţi patronii din industriile , metalurgice , au declarat lockoutul generalizat in urma conflictuîui cu muncitorii lor In preajma, încheerii, unui contract colectiv al tuturor metalurg’iştilor din’ Ardeal şi Banat. Am anunţat"la vreme’'că atunci când s’a declarat lockoutul în Ţara Bărsei, era vorba, de solidarizarea tuturor patriciilor din ArtSteal şi Banat ca să impună muncitorilor condiţiile voite de ei într’un singur contract colectiv, pistruv ţinuturile de dincoace de Carpaţi, deşi atunci patronii din Ţara iBârsei, au dat desminţire ştirei pp^istjje, . nc^am menţinuto de ogrece avea ui ‘pozitive informatiutii Că, tratative , 'directe 'au fost începute. A’zi în urma 'congresului’ metalurgiştilor' din Întreg - Ardealul, şi Banatul care vs’a. .ţinut la Cluj tocmai Im vederea înch.acerii unui..singur ... contract colectiv avem lockoutul din Cluj ceeace..dovedeşte că ,păi!p, nu încearcă prin închiderea treptată, a fatoricelor foţi, diverse, iaputuri să forţeze situaţia ,pentru a îşi ajunge scopurile-'4ta r- • - -..... ----’ Deocamdată nu este un lockout general ceeace ar fi dat.Ioc la tip tervenţia guvernului,' ci 'declararea de lockouturi parţiale.... y' ./ Pe urma lockoutului, dinCluj'..a ă rămas deocamdată fără lucru tiOO muncitori. T Este temere ca lockoutil,să nu se întindă ;şi -ia, întreprinderi , maimari" .............. ; Credem că ministerul muncii a făcut destule experienţe cu lockoutul din Ţara Bârsei pentru a lua măsuri din vrerhea' şi 'prevină acţiunea violentă a patronilor. Ştirea lockoutului din Qinj a produs , multă, indignare Între' muncitori şi arată succesul acţiunei de prevedere şi înţelegerea situaţiei din partea inspectorului general al muncii, d. Georgian care a ştiut să' rezolve la timp problema grea a contractului colectiv din Ţara Bârsei.. ■ -, ' , Cutia cu scrisori*’ h?.a. fiii k* Primim următoarea scrisoare : DOMNIILE DIRECTOR, Ziarul d-voastră, .car» prin. justele sale campanii în chestia incurajărel construcţiilor este cel itrai indicat de a-şi spune, cuvântul îpt |următorul. caz pe țarc ,îmi permit fgjpnpe apjee-Vlaretid-voastTery, ; In calitate de .arhiife^a'E ^dui |ÎP' nel J’rotopopescu-Pake am- - executat planurile pentru-eonați-ae-ția; ă-sale; •din B-dul I. O. Brătianu Nc« S, care au fost supuse'comisiunel' tehnice : a primăriei.’ *............. ........ Planui.Hle au fost respini gtnd 'îe rând se invocau alte prefesta^*, ba că alinierea, deși dată chiar de comisie, nu a fost bună, ba că curtea era prea mare, ba că era prea «sieft ; mi s'a cerut ca stihii fațadei să fie românesc; după prezentarea planurilor în stil românesc,* comisia :■ a început să prefere' stilul frantuzesc, 'apoi pe cel arab şi după declamaţii mea că mă supun oricărei modificâri, ne mai ştiind ce fel de .pretext«! v'să invoace, un înalt funcţionaral primăriei s‘a prezentat clientului meu, d. Protopopescu-Pake spre a-i spune că nu va obţine antorteaţîunea* pentru construcție,' decât" dacă* prahurile Vor fi făcute de intimul d-sale,, d© cunoscutul om de afaceri Guță Dăvidescu, fost asociatul raposatuldi Bogdan-Pîtești și • actualaiehte protejatul • câtorva membri 'din romînîa Tehniei. Bineînțeles că' elientpi rom nu s‘a 'văzut nevoit să ‘ deă ’ curs --ămenintârei numitului funețîonar «pffe a mi rămâne aiii de zile cu gropile deschise în fă'ța 'imobilulizilitisteat din i.’ C* Brătianu, 3. ' i . ' ; ‘Faţă de acest’ nemaiDânzit procedeu, atu-' maintat d-lui 'priînar Corbescu -o plângere- st' am-'eettit’ b anchetă. Şi cîte'credeţi că'3k' fost însărcinat cu anchetar'ea câzmlăl t* Tot aceiaş’i' comisie' de şicanei tisă’tehbica'.’ înţelegeţi care a fost rezultatul. ■ yhSy([.xVt f--r Primiţi,. .etc, Dft.ING J.. âoSINTAL Arhitect ______- - t‘. ifH, Iff** . • *) Redacţia mus răspunde decele publicate sub această rubrică. Suveranii la Sibiu Sibiu, 22. — Ministrul de război, generalul Mărdărescu. a sosit ori aci. Azi la orbie 9 au sosit regeie. s regina. infantii! Spaniei, şi ţvrificipesele Elena'$î Irina.'însoţiţi, de colonelul Mordzzi şi ,de inspectorul general d poliţie, Cămărăşescu. Au fost. primiţi la gară de d. ministru Mărdurescu, de generalii Gihoski, Pop. Sinescu, de şef. stătu lui major colonelul Teodorescu, toţi ofiţerii garnizoanei, muzica orfanii, prefecţii Udoi şi Hantes, primarul dr. Mărgineanui, d- ministru al muncei, preşedintele tribunalului Leonida Petrescu, primprocurorul Iliescu,, administratorul financiar Tabacaru, judele Cernesky, şeful siguranţei Transilvaniei Bianu, d-nii Gherghel, Martei Balaban, Simionescu, reprezentanţii autorităţilor, precum şi de prim-comisarul regal colonel* Teodorescu- " Regina, căreia i s‘au oferit flori, s’a îmtreţibut cu orfanii; apoi cu automobilele proprii debarcate din tren, suveranii şî prin bipesele au pornit la şcoala speciială a cavaleriei, esejortati de un escadron cu suitele ; cu drapele săseşti; după şcoală, au vizitat grajdurile, apoi, au-' asistat la serbarea de fine. de an executat , în manejun de.. sub conducerea colonelilor Antoniesoiu.şi Copşa, directorii şcoalei, ofiţerii-elevi au executat dresaje de cai, sărituri de obstacole şi de înălţimi. Locotenentul Vasiliu Constantin s-a distins în deosebi la sărituri de înălţime, deasemenea ofiţerii Praporgescu şi Pleşoianu, precum şi locotenenţii Olteanu, Lăzăresciu, Aslan, Zotter, Zaharia, Chirculescu şi sublocotenenţii Paulian, Mihăescu, Grunaru Ion şi Alexandru Teodorescu, al cărui cal nervos a sărit peste public şi Şerbănescu care deşi a căzut cu cat cu tot, totuşi reîncălecând a luat toate înălţimele. Colonelul Iacob a condus manejul- "" ...... . înalţii oaspeţi au felicitat pe ofiţeri, mulţumind pentru splendida reuşită şi trecând apoi la şcoala de tragere a cavaleriei- Aci trupa a executat concursul de sărituri, prezentarea patrulelor în picioare pe cai, exerciţii şi voltije de scrimă, cărare, jocuri naţionale, curse călări, de capete, de inele şi săgeţi, alergări de atleţi, sărituri şi aruncări, conduşi de ofiţeri; deasemenea au fost plăcute înalţilor oaspeţi mişcările de ordin artistic executate de administratorul local Leon; au sărit obstacole şi ofiţerii, manejul fiind condus de colonelul Madancovici, reuşind admirabil. Serbarea sa terminat la orele 2, 30 Suveranii au luat apoi parte la masa oferită de şcoala specială de cavalerie unde generalul Sinescu a ţinut un toast, la care regele a răspuns- La masă au luat parte ofiţerii superiori ai şcoalei, prefecţii Filottiş Hentes, primarul, Prim-preşedintele Leonida Petrescu şi mai multe doamne- La orele 4 suveranii şi principesele au pornit cu automobilele la gară în oralele publicului care a aruncat flori, înapoindu-se la Sinaia. Cu trenul urmăor au plecat şi ministrul general Mărdurescu şi generalul Cihoski, la Bucureşti- Simionescu REPERTORIUL SAPTAMANAL GRADINA CARABUS întreaga săptămână. Până când ? PARCUL OTETELESAU Joi : Prinţesa Olala. Vineri: Prinţesa Olala. Sâmbătă: Prinţesa Olala. Duminică: Floarea din Stambul GRADINA ASTORIA întreaga săptămâna : Ultimul vals TEATRU EFORIEI Duminică 22 Iulie • matineu orei a 3. Ultimul Vals. GRADINA ALHAMBRA întreaga săptămână . ,,Japoneza dansează". GRADINA JIGNITA Joi: Eizik Seftel. VineriGott der Rache. PARCUL OTETELEȘANU. Princesa Olala. Operetă in trei acte de Gilbert. * Compania Leonard a dat aseară pentru întâia oară o nouă operetă a lui GILBERT, autor bine cunoscut şi bine cotat pe piaţa operetei. Pe libret plin de situaţiuni amuzante Jean Gilbert a brodat melodii interesante, cu toate că in general i-a lipsit respiraţiunea fericită din celelalte compoziţiuni ale sale. PRINCESA OLALA va face totuşi o serie mare de reprezentatori graţie ,minunatului joc al interpreţilor. In fruntea lor d-nele Anie Aurian, Elena Mavrodi şi d-şoara Sofica Ionescu şi d-nii Maximilian, Teodorescu şi Gheorghiu au făcut creaţiuni fericite cari asigură spectacolului un succes deplin. Montarea foarte îngrijită iar orchestra la înălțime. * R. Duminică Iunie, va avea loc la Teatru Eforier al doilea matineu dat de Compania de operete Elysee cu Ultimul Vals. Groaznica nenorocire din Brăila ,Brăila, 20. — Eri d. a., tinerii Ion Pavelescu, Marin Stănescu, „Lulu Io- Disou și d-ra LilyNaum, făcând o escnrsiune pe Dunăre cu o barcă, au fost surprinși de furtună. Barca s’a răsturnat. .. " Ajutorul sosind târziu, d-ra Lily Naum și tânărul Marin Stănescu s’au înecat. Cercetări asupra sufletului românesc Cu prilejul publicaţiei „Din Ţara Oltului“ de V. V. Haneş Cercetările asupra sufletului românesc din ţinuturile unite pot fi considerate ca utile din mai multe puncte de vedere , intuiu, din punctul de vedere pur ştiinţific, tinzând a lămuri feluritele probleme, psihologice, istorice, filologice, etc., al doilea, din punct de vedere social, ajutând adâncirea şi aproprierea sufletului românesc, căci numai cunoscându-1 In toate cutele şi ascunzişurile lui, 11 putem pricepe şi ni-1 putem apropria. Asemenea cercetări mai pot avea şi alte rezultate Îmbucurătoare, din punct de vedere educativ: câte pilde nu tragi, câte lucruri nu înveţi din analiza acestui suflet bogat, arătat într’o întreagă înlănţuire de fapte şi de ideii . ' A/.SVCC Studiul d-lui prof. V. V. Haneş, din ,Ţara Oltului“, în afară de valoarea lui ştiinţifică pe care oameni de specialitate o pot aprecia, prezintă interesul acesta, cu caracter general, de a veni la timp şi de a face oarecum parte din cercetările de actualitate, cari sunt chemate a aduce partea lor de contribuţiune la lămurirea şi unificarea sufletului românesc atât de sbudrniat prin ultimele împrejurări politice şi sociale. Din textele publicate de d. Haneş, mai ales din acelea cari reflectează gândiri de actualitate ale ţăranilor din Ţara Oltului, din satele din jurul Făgăraşului, ,se desprinde sufletul aceluia«, ţăran - român, copleşit de greutăţile vremilor, neîncrezător în dreptatea stăpânilor şi dornic de o viaţă nouă, de libertate şi de justiţie umană. / . .. . Consideraţiunile generale, cu cari d. Haneş îşi începe volumul, vin să ne ajute prin bogăţia impresiunilor la pătrunderea acelui suflet românesc, păstrat nepătat şi vin, cu toată asuprirea stăpânirii maghiare. Relevăm din studiul d-lui Haneş, părerile ţăranilor asupra politicei naţionale a d-lui Vaida, Maniu, etc., cari au pătruns, prin faptele lor, în sufletul ardelenesc, find perfecta din expresivitate. Relevăm mai ales stuciimii sufletului transilăvănean, emigrat în America împinsă de nevoile traiului. Textele de legătură cu această notă sufletească sunt de o impresionantă frumuseţe şi dau studiului un caracter de o adevărată originalitate. Credem că studiile pentru cercetarea Românilor din toate colţurile ţarei au o menire de actualitate şi vor aduce foloase netăgăduite la marea problemă de unificare, se preocupă astăzi pe toată lumea. Astfel că, în afară de valoarea de specialitate, studiul d-lui Haneş are, desigur, și acest merit. D-nii C. Diosescu, fost ministru , profesor universitar; CornelU.Manolescu-Râmnîceanu, fost primpreşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şî justiţie şi Sextil Puşcarîb, profesor universitar, fostrector al universităţii din Cluj, au fost numiţi delegaţi ai României pe lângă Liga Naţiunilor, în locul d-lor N. Titulescu, doctor Thomas Ionescu şi Dimitrie Negulescu. Se râde cu lacrimi şi se pe*trece de minune în fiecare seară la Teatrul CĂRĂBUŞ cu splendida revistă Până când? de DURST07 apA USi RHEIN PRETUTINDENI Oficiul de alienaţi Madona Judu situat in Craiova, strada Amaradia, • cu toate pavilioanele, terenul de cultură şi parcul sanatoriului, precum şi toată zestrea spitalicească după inventariul existent, a fost trecut chiar de acum în deplină proprietate a ministerului sănătăţei publice, mincii şi ocrotirilor sociale (direcţiunea generală sanitară). II Sinaia Va avea loc Sâmbătă 24 Iunie Hoteluri-Restaurante de primul rang Distracţiuni, Jazz Band, Dancing, Teatre, Sporturi, etc. Comitetul Asociaţiei Generale a medicilor aduce la cunoştinţa congresiştilor că direcţia C. F. R., a binevoit a le pune la dispoziţie vagoane tip. A. B. la următoarele trenuri : La trenul 10 ce pleacă de la Cluj în ziua de 25 Iunie ora 19 şi ajunge la Bucureşti, în ziua de 26 ora 18. La trenul 1 ce pleacă din Bucureşti spre Iaşi ora 20.30 în ziua de 25 Iunie. La trenul 19 ce pleacă din Bucureşti spre Iaşi, la ora 13.30 în ziua de 26 Iunie. La trenul 55 Iași-Chişinău, în seara de 26 Iunie trei vagoane U. R. . Stațiunea Artrilecilor îmi r- I.■'» VITTEL VOSGES-FRANCE CASINO- G0LF-CURSE miiim mim m mit niu Brand Hotel tril trMte Ml SEZONUL îi hl-I! SlNItM Pentrn ( ®*t* Générale des Eaux iBformtónni Miférales de VITTEL a scris /(sau la Fares 2+ Rue * ‘M1* ( du 4 Septembre Sosirea la Cluj Cluj, 22 iunie. — Pri intre orele 19 a după amiază au sosit aci concurenţii curselor de autor mobile în ordinea următoare: : ' 1) Werner; 2) Eugen Racovîţă; 3) Staia şî Macavei; 4) Bibescu; 5) Leonîda; 6) Mendel; 7) Lappon; 8) Sîmîon; 9) Serghescu; 10) prinţul Carol; 11) Volk; 12). Poli Vacas; 13) Lăzărescu; 14) Eighelbach. La Cluj concurenţii au fost Întâmpinaţi de primarul oraşului, proiectul Meteş, şi procurorul Copescu, comisarul de circulaţie. ’ La 6 seara a avut loc o gustare. . . iar seara s-a dat la operă o reprezentaţie de gală şi după amiază încep cursele de pantă pe dealul Feleacului. Seara se va da un banchet la primărie iar mâine cursele vor continua. Prințul Carol e găzduit aci la d. Teodor Mîhali. — Ce noapte! zise Lialia și se «lipi ușor! de Pavloviei -Ea n'ar fi voit să-l lase să plece. Pavlovici cu cotul apăsă brațul, ei rotund șî cald. — Dar noaptea e minunată, se auzi glasul gres a lui Ivanov. Mi-e sorit.- Noapte buna, signori. ■ Dârnd din mâini ca o moară de vânt, trecu strada luând-o spre casă-Pe urmă - plecară Novikov şi Semenov- Pavlovici mai rămase câtva timp cu Lilia sub cuvânt ca: sa mai, vorbească despre ,excursiv,la mănăstire. Era Popeia, zise Lialia ■ glumind «i când el plecă, întinse braţele şî oftă; îî părea rău să se despar’tă de lumina lunei, de aerul nopței răcoroase şî de ceiace cerea trupul ei tânăr şi robust. Jury se gândi că tatăl său încă nu se culcase* şî de vor rămâne acum singuri va începe o explicație neplăcuta, şî fără rost. — Nu mie somn, zise el privind spre gardul de unde se ridica o ceaţă alburie ce venea de la râu- Am să mă duc să mă plimb puțin. — Cum poftești, răspunse Lialia cu glasul ciudat de curios- Mai întinse brațele odată strânse din ochi ca o pisică, "zâmbi privind lună, apoi intră în casa.,j*«‘ j Jury rămase /_ singur.Câtva timp privi umbrele negre ale caselor și copacilor ce se conturau deslușit pe fondul luminos,— apoi făcând o sforțare porni de urmele lui Semenov. Tânărul bolnav nu se depărtase mult, mergea încet și cavernos. O umbră, neagră îl urmărea: pe strada, poleită de lună-Jury îl ajunse și observă imediat schimbarea ce se operase ladânsul, în timpul mesei Semenov fusese cel care glumise şi făcuse mai mult haz, acum mergea trist şi posomorât, din tuşa lui.:seacă, suna ca o ameninţare, ceva, trist şi desnădăjduitor, ca însuşi boala de care suferea— Ah, d-ta eşti! zise el fără nici o bucurie, sau cel puţin aşa crezu Jury • — Nu mie somn de loc. Te conduc până acasă. / — Bine, să mergem împreună. — Nu ţi-i frig?, întrebă Juryi numai fiindcă tuşea uscată:/î-l e-. xiervâ, //, j’«;, . ,;/ /. Ba, mgreu m,i-g .friij, se delait, cu năduf iar Juryse simţi stingherit ca şi câţid/amipie. ar fi. attps o .chestiune penibilă.,' ’ —T. De mult, şi plecat, de la u-, niversitate— J)e mult, răspunse Senjenov după o pauză lungă-Jury începu ,a vorbi de /starea de spirit cp. xlqnmea/ între studenţi, ‘expunând ce tendinţe şi idealuri aveau- La început vorbi sini-, plu şi calm,apoi se înfierbântă din ce în ce mai mult, vorbind cu foc și entuziasm. Semenyv tăcea și asculta. Jury/'trecu la expuharea decăderei spiritului revoluționar al masselor. • Din felul cum me;;exprima' se cunoștea că era sincer în durerea lui- i —. Ai citit ultimul, discurs al lui Bebel întreba el— Da, 1‘am citit răspunse Semenov , tf ; :— Ei ce zici? ' j. Semenov făcu un gest de mânie qu bastonul său ce părea o .cârjă- Și ufebra lui făcu acelaș gest cu ' ei apgții »acU. aimnti lui Jury de amenințătoarea lovitură de aripă a unei negre păsări .de P.i'âdă. Știi. ce am să-ţi spun — (Semenov vorbea repede cam gângăvind) — îţi spun că voi muri.. Şi din nou agită bastonul, din nou , umbra cea neagră făcu acelaş gest. De data asta a. văzut şî Semenov, cea ce-1 făcu să exclame cu amărăciune: . — Vezi1’ La spate îmi stă moartea şî îmi pândeşte toate mişcările. Ce-mi pasă mie de Bebel! Upul flecăreşte de una, altul de alta. Mie prea puţin îmi pasă. De nu mor astăzi, o să mor mâine. Jury tăcea uluit. Era apăsător şi dureros cele ce auzea. — D-ta socoţi că, e foarte important ce se petrece la universitate şi ce a spus Bebel. Eu cred insă că de-ar fi să-ţi fie, moartea aproape cumîmi este mie, şi de ai şti-o d-ta, nu ţi-ar mai veni să te gândeşti de au vr-un rost discursurie' ]ui Bebel, Netzscher sau Tolstoi. . ^wnenczy tăcu,. Lună * strălucea albă și melancolică iar pe urmele lui se ţinea mereu umbra cea neagră. — Organismul meu se descompune, zise el deodată,cu glasul schimbat, slab, tânguitor. Dacă ai şti cum d’aşi vrea eu să mor... Mai ales pe o noapte aşa de caldă şi de, senină, zîse el cu durere întorcând spre Jury faţa lui urâtă şî osoasă cu ochii cufundaţi în orbite dar strălucitori, ciudaţi.. Toţi trăesc, numai eu trebue să mor... D-ta negreşit, eşti plictisit de ce Vezi şi auzi... Eu însă mor. Nu se petrece asta intri un roman realist, ci e realitate, eu mor cu adevărat şi deci nu e vorbă goală. Şi d-ta o să înţelegi odată ce înseamnă asta. Mor şi totul se sfârşeşte ! Semenov începu a tuși. — Mă gândesc uneori că în curând voiu fi în întuneric în pământul rece, cu nasul putred, cu mâinile putrede, iar sus pe pământ totul va rămâne, așa cum e astăzi când siliți viu. D-ta vei trăi, vei. ..vmabla, yti privi, ia luaSt... respira, vei trece pe lângă mor- mântul meu sau te vei opri ca să. •• iţi satisfaci necesitatea, iar eu voiţi zacepe spate şi voiu puţi dezgustător. Ce-mi pasă mie de Rebel, Tolstoi, şi chiar de milioane de măgari caraghioşi, exclamă el , cu furie. Jury tăcea supărat şî zăpăcit. . . — La revedere, zise Semenov încet, trebue să întru colo. Jury îi strânse mâna privind cu... adâncă milă pieptul lui scofâlcit,.1 umerii strâmbi și bastonul cu mânerul gros joe care Semenov șî-l prinsese de o butonieră a pelerinei lui studențești. Ar fi vrut să-i spună ceva, să-l mângâe să-i de ia 7 speranțe, dar simți că era peste ,. putință și oftând răspunse: — La revedere. ' Semenov salută ușor cu șapca apoi deschise portița. De după gard se auziră încă pașii lui și tuse seacă. Apoi se făcu lîrrîște. (Va urma) . 11 Suflete sbuciumate tare roman dramatic din biata intelectualilor ruși de M. AETZIBASCHEW