Lupta, septembrie 1922 (Anul 2, nr. 210-232)
1922-09-15 / nr. 222
m Caa mai mare reducere a prețurile Pneumaticelor s 'a flăcaat fie către ma» WBkTWii ■'■■■ 1 vjwA * ’y?' i a Noul Tarif In detalii dleia IS S@pt@mish@ 1922 PSate si Antiderapante Casnerata Camere 765X105 lei 1955 lei 2350 lei 350 015X105 95 2135n 2550 99 365 820X120 5» 2050 3350 99 450 880X120 59 3160« 3700 99 485 820X120 55 3050 99 3600 59 505 820X135» 3550 95 4150 99 505 880X135 95 3900 99 4580 95 550 895X235 95 4000 99 4250 59 525 935X135 5» 4470 59 5250 99 555 Singure Pneumaticele PIVELLI nu fost câștigătoare Sa sursei© mari de automobil© Circuitul din Strasburg 15 Iulie 1922 pe mașina Fiat Circuitul din Milano 3 Septembrie 1922 pe maşina Fiat Circuitul din Milano 10 Septembrie 1922 pe maşina Fiat nea că este contrariu tratatului dela Sevres. Note destul de vii fură schimbate între Paris şi Londra până când, după multe amânări, se convocă conferinţa din Paris pentru Orient din Martie 1922 care conchise la modificarea radicală a tratatului dela Sevres. Până şiAnglia admise principiul renunţăreî la Asia Mică de către Grecia si se propuse un armistiţiu celor doi beligeranţi Guvernul din. ÎAngora răspunse că este gata să încheie armistiţiul cu condiţia ca grecii să evacueze mai întâi Asia Mică. Guvernul grec insă nu voia să accepte condiţia; el era dispus la un armistiţiu, însă nu şi la evacuare. La Smirna constitui „Consiliul apărărei naţionale a Ioniei“ cu intenţia de a urma lupta chiar dacăAtena ar fi primit să lichideze întreprinderea conform cererei aliaţilor. Grecia continuă să spere în sprijinul englez şi nu se dete vreo urmare propunerea de armistiţiu. Anglia ceru atunci să se numească o comisiune de anchetă asupra atrocitaţilor turce cari alarmaseră opinia engleză. Franţa răspunse cerând să se facă ancheta şi asupra atrocităţilor greceşti. Intre timp, guvernul grecesc crezu necesar să ridice moralul foarte scăzut al trupelor greceşti printr’un mijloc eroic: ocuparea Constanntinopolului. Entuziasmul era mare printre rândurile grecilor cari se vedeau deja intrând victorioşi în vechea capitală a împăraţilor bizantini. Dar Mustafa Kemal se folosi de faptul că atenţia grecilor, îndreptată asupra Constantinopolului, nu mai era concentrată asupra Anatoleu, şi, în noaptea din 25 pe 26 August, el îşi deslănţui noua ofensivă căreia armata greacă, deja demoralizată de un efort prea mare pentru puterile ei, nu-i putu rezista. Medici tăinuitori Un medic ne scrie: In campania dusă da presă în chestia uciderii lui Aroneanu constat că se omite o categorie de vinovaţi: medicii, cari au făcut autopsia victimei şi au ascuns adevărul. Şi ■ ei trebuesc prinşi în cercul acuzaţilor. Dacă Aroneanu a fost ucis — şi nimeni nu se mai îndoeşte de asta — atunci pe banca acuzaţilor trebue să stea şi medicii ca tăinuitori ai crimei. Aceasta din punctul de vedere al dreptului. Moralmente însă crima lor e mai mare ca a brutelor, cari ne fac, să ne fie ruşine de numele de români. Crima lor e mai abjectă ca acea săvârşită de cei, cari au ordonat şi de inconştienţii, cari au săvârşitasasinatul.. Medicii, cari au tăinuit crima, sunt mai vinovaţi pentru că sunt oameni culţi, a căror conştiinţă ar fi trebuit să vibreze la infama încercare a asasinilor de a ne despuia de atributul de oameni. .Sunt mai vinovaţi pentru că au mânjit un sfânt sentiment de solidaritate colegială şi s‘au coborât mai adânc chiar ca asasinii, solidari cel puţin, în crima lor. înainte de a fi trimişi la puşcărie, medicii tăinuitori ai crimei trebuesc desbrăcaţi de titlurile lor academice, aşa cum s-ar face în oricare ţară din Europa, pentru că in practica lor medicală au putut concepe până şi crima cea mai mişelească ca fapt moral. t Politica la Brăila Disensiunile de la ţărănişti.—Trei tracţiuni. Un excomunicat care acţionează. — Operă de dezagregare Dintre partidele politice locale, cel care a început a da semne de viaţă vădită, în preajma deschiderei Parlamentului, este fără de îndoială partidul ţărănist. Ţărăniştii locali reuşiseră săşi facă în judeţ, o frumoasă popularitate. Consecvenţi cu atitudinea pe care şi-o impuseseră, electorii săteni au trimis fără de contenire în Parlament aleşi„deai lor“. Germenul distrugător al emulaţiei rău înţelese a pătruns însă în rândurile conducătorilor de aci ai partidului şi ceea ce era fatal să se întâmple, s’a întâmplat : întregul organism brăilean nu prea bogat în elemente de conducere, s’a fracţionat în două : o grupare în frunte cu d. Petre Bălan, avocat şi fondator al secţiei ţărăniste locale şi o a doua grupare, condusă de d-nii C. Costinescu, fost primar şi Virgil Grosu avocat.* Cu prilejul vizitei pe care a făcut-o aci d. dr. Lupu, s’a cerut elucidarea situaţiei care se prezinta într’o ipostasă nu tocmai agreabilă. Atunci d-sa a dat soluţia de circumstanţă : a exclus din partid pe d. P. Bălan şi pe amicii d-sale şi a trecut conducerea d-lui C. Costinescu. Se părea că lucrurile au luat o cale normală. Dar, după scurtă vreme, intervine o nouă neînţelegere : prietenii politici ai d-lui V. Grossu, susţin că acesta „a fost lucrat“ în alegeri de d. D. Radacovici, ales deputat şi că, dacă cel de pe urmă s’ar fi comportat ca un adevărat tovarăş, d. Grossu ar fi reuşit să intre în Parlament. Rezultatul sfadei ? O nou sciziune, cu noui grupări: grosişti şi radacovişti. * De cât, d. Petre Bălan nu vrea să se dea bătut. D-sa nu înţelege să abandoneze o luptă pe care a început-o şi să plece din rândurile partidului al cărui întemeetor a fost. Şi atunci, continuă să lucreze, îşi adună amicii politici în altă sală, alege un alt consiliu orăşenesc şi judeţean, formează o „bancă a Ţăranilor“ cu capital de 5.000.000 lei adunat din pungile sătenilor, dă telegrame de credinţă d-lui Mihalache, ş. a. m. d. Incontestabil că d. Petre Bălan e azi un adversar serios. Totuşi, întâietatea o deţine gruparea grosistă. D. Virgil Grossu a ştiut să-şi asigure simpatiile mulţimei, care îl secondează cu încredere. Consfătuirile pe care d-sa le face din când în când, simt bine populate, iar din judeţ delegaţii ţărani aduc cu dânşii asigurări de dragoste şi de ascultare. Ceea ce însă se poate spune fără teamă de a greşi, este că aşa fracţionat cum e, acum, partidul ţărănist din localitate perde pe fiecare zi din forţa sa de altă dată. Şi e păcat. E păcat în special pentru că scurta guvernare din trecut a ţărăniştilor a dovedit că cei de la Brăila ştiu să fie gospodari harnici şi cinstiţi, cari se ocupă cu pricepere şi cu inimă de nevoile mulţimii. împărţiţi în grupuri şi grupuleţe, ţărăniştii brăileni nu vor prezenta nici o valoare, pentru că lipsiţi în parte de conducători în destulători, se vor dispersa repede. Soluţia salvatoare, constă numai în adunarea laolaltă a tuturor forţelor, într’o acţiune comună a celor cari azi îşi perd energia în lupte fraticide. I. FETEA Congresul comunităţilor armene Congresul delegaţilor comunităţilor Armene din România, a trimis următoarele telegrame: M. S. Regelui : Delegaţii comunităţilor Armene din întreaga Românie Mare întruniţi în congres azi 12 Septembrie în localul Şcoalei Armene din Bucureşti în scop de a unifica administraţia bisericească depune la picioarele Tronului Majestăţei Voastre ,sentimentele de neţărmurit devotament şi de profundă recunoştinţă. In numele acestor comunităţi care de veacuri se bucură de ospitalitatea României, şi progresează sub scutul legilor româneşti, delegaţii congresului eparhial îndreptează rugile lor fierbinţi pentru mărirea şi gloria României sub conducerea Gloriosului ei Rege FERDINAND I. Trăiască Regele. Trăiască Dinastia. Trăiască România Mare. * Domnului prim ministru I. I. C. Brătianu : Delagaţii comunităţilor Armene din România întregită întruniţi în congres în localul Şcoalei Armene din Bucureşti în scopul unificărei administraţiei , bisericeşti roagă pe Excelenţa Voastră Primul Sfetnic al M. S. Regelui să binevoiască a primi expresiunea sentimentelor de devotament şi recunoştinţă a armenilor din România Mare pentru Patria Română. * Domnului O. Banu, ministrul cultelor : Delegaţii comunităţilor Armene din România Mare, întruniţi în congres în localul Şcoalei Armene din Bucureşti în scopul de a unifica administraţia bisericească (roagă pe Excelenţa Voastră să binevoiască a primi expresiunea mulţumirilor lor pentru înaltul interes ce păstraţi pentru cultul armean şi se folosesc de acest prilej pentru a reînoi sentimentele de iubire şi devotament pentru Patria Română. Preşedintele de onoare al congresului, şeful eparhiei Arhimandritul Hasig şi preşedintele congresului A. Manisalian. ......... ai li brăila Brăila. 13. — Azi urma ca Tribuna, secţia II, să se pronunţe în procesul de declarare în stare de faliment a comerciantului Enrico Cohen, declarare cerută de Banca Comercială Italiană a României din Brăila. Ivindu-se divergenţe de opinii între d. preşedinte Basnaş şi d. judecător Brăescu, primul fiind contra, iar al doilea pentru, procesul s-a amânat pentru 18 octombrie, când urmeaza să fie judecat de complectul tribunalului. ULTIMA ORA $ CUPTA Palatul Justiţiei CONTENCIOS ADMINISTRATIV înalta Curte de Casaţie, secţia IlI-a Contencios Administrativ, a judecat era recursul unui ofiţer superior pus în disponibilitate printr’un înalt decret regal, pe baza legei asupra poziţiei ofiţerilor modificată în timp de războiu. Motivul recursului era următorul: D. colonel Cristodulo a fost pus în disponibilitate pe motiv că i s-a luat comanda pe care a avut-o în prima parte a campaniei la armata de Nord. Recurentul susține că această punere în disponibilitate este contrarie legei suscitate, modificată în timp de războiu, care dădea dreptul căpeteniei oștirei să pună în disponibilitate fără nici* o formă, pe aceia cărora li s’a luat o comandă pe câmpul de luptă, — deoarece imediat după luarea comenzeî, pe care o avea la armata de Nord, a fost detaşat comandant al unei unităţi în grupul dela Certa cu care a căzut prizonier. Ori pe baza faptului că luându-i-se o comandă i s’a dat imediat o alta, legea în chestiune nu i se mai poate aplica. înalta Curte după deliberare a respins recursul. PROCESUL EFORIEI SPITALELOR CIVILE CU SOC. SINAIA Elî urma să se judece în continuare la Trib. Com. s. I la procesul intentat de Eforia Spitalelor Civile, Societăţei Sinaia pentru dizolvarea acestei întreprinderi, care exploatează hotelul şi cazinoul din Sinaia. Din cauza lipsei d-lui preşedinte I. Perieţeanu-Buzău care prezidează complectul care judecă acest proces, afacerea s-a amânat la 20 Septembrie. Hete Parchet A fost înaintat arestat parchetului, individul I. Moroşanu, conductor poştal implicat în noile fraude descoperite la poştă. La o percheziţie făcută la domiciliul acestuia, parchetul a descoperit şase saci mari, plini de obiecte furate din coletele poştale pe care numitul funcţionar era însărcinat să le împartă ladiferiţii destinatari. Afacerea a fost repartizată la cab VII instrucţie unde d. jude-instructor T. Dobrescu, instrueşte şi celelalte fraude descoperite în ultimul timp la poştă. D. BANU la CLUJ A dat o soluţiile chestitnei teatralui româno - magyar la frarea mare. • (Dela corespondentul nostru) CLUJ. — Ministrul artelor d-l C. Banu care a sosit Duminică la Cluj, chiar în aceia zi s’a şi pus, pe lucru, ca să rezolve aci o serie de probleme cari aşteptau de mai mult o soluţiune. La Teatrul Naţional din Cluj, ministrul artelor a primit mai multe delegaţiuni. întâi a fost, o delegaţiune a artiştilor acestui teatru, cari s-au plâns că retribuţia lor este foarte redusă în comparaţie cu scumpetea de aicea. D-l ministru Banu a declarat că deocamdată poate fi vorba numai de o îmbunătăţire a lefurilor pe aceste 4 luni din urmă, a anului 1922, deoarece în viitor bugetul teatrului se va socoti cu începutul anului, (cu luna ianuarie). Tot la Cluj ministrul artelor a fost aşteptat de o delegaţiune din Oradea Mare în frunte cu prefectul de poliţie d-l Ştefan Mărcuş, care în prima linie este un om de teatru, care cu ani înainte, ca apreciat tenor a repurtat succese la opera din Viena, Karlsbad şi Dresda. D-sa a prezentat acum câteva luni un interesant memoriu, în care a arătat modalităţile practice de a se da o soluţiune problemei teatrului românesc la Oradea Mare, Satu-Mare, Baia Mare şi alte centre ardeleneşti, unde continuă să funcţioneze numai teatre ungureşti. Propunerile făcute de d-l Ştefan Mărcuş au fost acceptate de ministrul artelor. Eri d-l ministru Bana a continuat tratativele la Cluj cu d-l Ştefan Mărcuş şi cu directorul teatrului unguresc din Oradea Mare, Parlaghy. Rezultatul tratativelor a fost că s-a dat o soluţiune chestiunei teatrului din Oradea Mare. Teatrul unguresc din acel oraş va primi o subvenţiune şi concesiune pentru reprezentanţii ungureşti şi româneşti. In schimbul subvenţiei, direcţia Teatrului ungar pune la dispoziţie românilor sala teatrului de două ori pe săptămână pentru reprezentaţii româneşti. D-l Parlaghy rămâne director la teatrul Regina Maria din Oradea Mare. Despre proiectul d-lui Ştefan Mărcuş de a înjgheba o trupă românească care să dea reprezentaţii câteva luni la Oradea Mare şi alte câteva luni la Arad, Braşov, Baia Mare, Satu-Mare, ne vom ocupa într'alt articol. L. P. Situația în Irlanda Roma, 13. — Comunicația anglo-irlandeză este compleet întreruptă in cauza grevei generale în Irlanda a poştelor, telegrafelor telefoanelor. Pentm d. ministru de răsfoi Domnule Director, Vă rugăm a aduce la cunoştinţa celor în drept prin ziarul Dvs., următoarele : „După ce greutăţile vieţei sunt aşa de mari şi nu putem face faţă nevoilor vieţei cu solda ce avem, se iau şi măsuri care ne îngreunează mai rău. Astfel promoţia ofiţerilor 1914 Geniu (căpitani) sunt chemaţi la Şef de aplicaţie la 1 Octombrie 1922 până la Februarie 1923, iar la 1 August 1923 urmează să vie la Şcoala de informaţii. Suntem nevoiţi astfel să ne deplasăm din toate colţurile ţărei de două ori în cursul unui an la intervale diferite, când aceste cursuri puteau să fie o continuitate, astfel cum a fost pentm seria Căpitanilor promoţia 1913, cam de la 1 Februarie 1922 până în Iulie 1922 au făcut Şcoala de aplicaţie, iar la 1 August 1922 au continuat informaţiile. Greutăţile de deplasare fiind aşa de mari, ar fi logic şi echitabil să se ia aceiaş măsură şi pentm promoţia 1914. Cu deosebit respect Mai mulţi ofiţeri promoţia 1914 din provincie. i iala artistica si intelectuala Joi 14 Septemnbre 1922 TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu: „Scampolo”; seara: „Macbeth,”. PARCUL OTETELEŞANU. — ..Lăutar®!”. GRADINA CĂRĂBUŞ. — „Rabdă inimă”. GRADINA ALHAMBRA. — ,,Eîn ama în alta” TEATRUL CAROL CEL MARE — „lankele”. ..Necunos-TETRUL CENTRAL, oria”./ TEATRUL ,MOULIN ROUGE”. — 5. Varietăţi”. CINEMA CERCUL MILITAR. — „Tainele Oceanului cu Eddie Polo”. TEATRU Teatrul Popular deschide stagiunea mâine seară Vineri cu comedia lui N. Burlănescu „Două cumetre“. Stagiunea trupei evreeşti de artă M. Fiszon de la teatrul Central, începută sub atât de fumoase auspicii cu Revizorul lui Gogol, continuă cu un mare succes. Miercuri seara d-na Vera Zaslavskaia în Necunoscuta (La femme X) , Bisson a repurtat un succes imens. Mâine seară, Vineri, pentru întâia oară Ascultă, Israele! (Sma Isméi). Mâine seară Sâmbătă, opereta Micul Milionar. Duminică după ariază matineu cu Micul milionar, iar Duminică seara pentru a treia oară Necunoscuta. MUZICA Concertul Znaida. Tenoml liric evreu A. Znaida, a apărt în faţa publicului bucureştean, în seara de Sâmbătă 9 Septembrie, în sala Liedertafel. Cu un repertoriu în care muzica populară evreiască, alterna cu frânturi de operă clasică, — A, Znaida, a izbutit să câştige în chip spontan, mulțimea de spectatori, care umplea sala. Znaida — cu o voce caldă și puternică, uimitoare prin sonoritatea emisiunii, prin marea artă pe care o posedă — a dat simplicităţii* melodiilor populare o sclipire de o rară desăvârşire. Muzica populară evreiască dominată înn special de o notă sentimental tragică, — a găsit în d. A. Znajjda, un tălmacin că mia publicat a Ştiut să-i exprime recunoştinţa prin aplauze entuziaste. Prin concerte — ca cel de Sâmbătă, publicul nostm, face cunoştinţă cu comorile cari zac în adâncul sufletului popular, — în cazul de faţă în sufletul celui mai oropsit popor, cel evreesc ale cărui dureri, le scoate la lumină cu atâta profundă înţelegere, marele artist care este A. Znaida. D. Michail Zaidman, a complectat seara, executând la vioară câteva bucăţi de muzică rusească, fiind răsplătit de public prin aplauze binemeritate. La Piano, d. Margulius, merită toate laudele. ŞTIINŢA In Canada s-a instituit o zi a Focului: 9 Octombrie, această zi va fi închinatăîn toată ţara educaţiei locuitorilor cu privire la felul de a preveni şi combate incendiile. La noi o zi a Focului ar fi şi mai interesantă: ar trebui să învăţăm pe cetăţeni să stingă focul fără apă!.. CĂRŢI ŞI REVISTE A apărut Curierul Judiciar No. 130 anul 31 cu data de Duminică 10 Septembrie col., sub direcțiunea d-lui N. C. Schina, cu un bogat sumar. (wstw HSBa&'iii MSSíi O BANCA a frumfionarilor publici Deblocarea cotelor de 63 şi 90 Sunt doi ani de când am scris în această chestiune, arătând avantagiile ce le-ar putea avea clasa funcţionărească, având o Bancă a lor. Creaţiunea şi modul de funcţionare a acestei bănci, le-am expus pe larg fostului ministru al muncei, d. Traneu-Iaşi, care le-a găsit bune şi ne promisese concursul său, căci prin realizarea practică a acestei bănci, multe din problemele funcţionăreşti se pot realiza. Se cerea însă ca masă funcţionărească să îmbrăţişeze ideea, ca să poată fi transformată în realitate. Deşi cerusem aderarea prin articolele publicate, nu ştiu din ce cauze, prea puţini au răspuns. Dacă această idee era realizată, credinţa mea este că multe nevoi funcţionăreşti erau înlăturate, căci prin bancă s’ar fi putut face împroprietăriri, aprovizionări lesnicioase, case de sănătate, ajutoare copiilor la învăţătură, etc. Este bine ştiut că în urma mişcărei funcţionarilor din 1919 prin Uniunea generală s’au obţinut acele cote de 63 şi 90 la care aveam dreptul şi care s’au dat sub formă de rentă cu o dobândă de 5 %, însă din cauza vânzare! ce începuse a se face de către funcţionari pe sume ridicole pentru acoperirea urgentelor nevoi, guvernul a blocat această rentă. Acum, dacă jumătate sau chiar un sfert din totalul acestor cote, s’ar debloca şi cu această sumă s’ar întemeia zisa bancă, am credinţa, că ar fi una din cele mai mari instituţiuni financiare din ţara noastră şi când o bancă posedă un capital de 100—200 milioane sunt convins că mai găseşte credit de cel puţin pe atâta şi atunci s’ar uşura cu mult greaua situaţie economico-financiară a clasei funcţionăreşti. In ce chip s’ar putea face aceista, sunt chestiuni techninice de detaliu, care se vor pune atunci, dacă ideea ar triumfa spre binele tuturor. Fiecare funcţionar ar fi acţionar, astfel că capitalul depus, din rentă, este asigurat. Dacă această frumoasă şi salutară chestiune ar fi îmbrăţişată de toţi funcţionarii, credem, că orice guvern ar fi la cârma ţărei, nu ar avea nici un motiv, ca să nu deblocheze o parte din zisa rentă ajutând prin aceasta în mod real clasa funcţionărească, care se află într’o stare precară de nedescris. Indiscutabil că şi Statul este dator să vină cu partea lui de contribuţie sub diferite forme, ce vor fi necesare, în constituirea şi susţinerea zisei bănci, căci funcţionarii fiind organismul viu al său se impune acest sprijin, din toate punctele de vedere , pentru însăşi consolidarea sa. Primesc orice obiecţiuni sau prop®ineri în legătură cu această chestiune importantă. NICOLAE H. VECHIULESCU Secretarul g-ral al sindical ministr de finanţe Duminică 17 Septembrie orele 11 a. m. are loc în localul şcoalei de băeţî din strada Epureanu No. 10, solemnitatea deschiderii noului an şcolar al şcoalelor comunităţii Iereliților de rit spaniol din București. „CIrifeys*4 Joi 14, Vineri 15 Septembrie Sâmbătă 16, Duminică 17 Sep-Iliiul M II ,„R U L T A“ IFW. Iolji 1. i L. iiiUirg Bărăţiei 2 (Piaţa Sf. Gheorghe) I Animfa oho?, sa eisenieSa sa primeşte slims Soi fetus de NOUYATI pentru sezonul de şi 1 ________ CĂUTĂM CORESPONDENŢI HARNICI LA ARAD ŞI ALExandria. CERERILE SE VOR ADRESA SECRETARIATULUI DE REDACŢIE Se aşeză pe iarbă trecându-şi o mână prin păr— Ce frumoase sunt prostiile astea ! gândi el zâmbind fericit, închise ochii ridicând din umeri părând că ar voi cu acest gest să se scuture de toate gândurile sale, de toate îndoelile şi suferinţele din trecut. Sina fugise până la portiţă şi se opri. Inima-i batea tare, obrajii-i ardeau- îşi apăsă mâna pe sânul stâng şi se sprijini un minut de zid. Apoi deschise ochii privind ciudat înjur, oftă uşor şi adunându- şi cutele fustei largi fugi cu picioarele ei tinere şi svelte spre clădirea ospiciului. Din depărtare strigă bătrânei mătușe care stătea pe scară așteptând-o. — Vin tusico, iată am sosit!CAP- XXXVII Mai întâi se întunecară zările îndepărtate, apoi dispăru râul în negură- De jos din imașurile verzi răsuna nechezatul cailor-Ici și colo se zăreau focurile aprinse de paznicii lor. Jury sta tot pe marginea râpei aşteptând şi numărând focurile din zare. — Unul, doi, trei — ba nu, mai este unul la orizont colo, abia se zăreşte — ca o steluţă! Acolo stau ţăranii cari vor veghea toată noaptea, fierb cartofi şi flecăresc.Focul a,rele vesel, pâlpâie şi trosneşte iar la o parte stau caii şi pasc--. Iar de aci nu se vede decât un punctuleţ de foc-.-- iată se şi stinge-Nu putea gândi la nimic, fericirea ce-l copleşise îi risipise toate gândurile-Stătu mult aşa simţind cum se adunau în trupul tău energia şi forţa de parcă s’ar fi pregătit pentru ceva de care nici nu trebuia să-şi dea seama. Simţea încă atingerea calda a trupului din stofele subţiri şi răsuflul dulce al buzelor tinere. Din când în când îşi zicea cu spaimă: — Acum trebue să sosească! Inima-i tresărea şi par’că’şi oprea bătăile, tot trupul îi se înfiora părând mai vânjos mai tânăr, mai plin de seva vieţei Astfel stătu în aşteptare pe marginea râpei ascultând în neştire îndepărtatul nechezat al cailor, ţipătul gâştelor de pe celalt mal al râului* şi miile de sgomote,nedefinite ale pădurei şi amurgului ce se lăsa încet spre pământ Şi când auzi paşii repezi, foşnetul fustelor, ştiu fără să ridice capul că venea ea, şi se cutremură de dragoste de dorinţă şi de spaima în faţa momentului. Sina se apropie; se auzea respiraţia ei pripită. Jury se ridică şi luând-o în braţe o duse pe sus prin iarbă pe mal în jos— O să cădem! șopti fata topită de fericire şi ruşine. Jury o strânse iarăşi lapiept şi i se părea că e când micuţă ca un copil, când mare şi robustă ca o femee- Prin rochie îi simţi coapsele şi se cutremură de spaimă la gândul că era atât de aproape-Jos sub copaci era întuneric şi numai de sus, de la marginea dealului ce se contura pe cerul limpede, se zărea o palidă lumină roșietică. O depuse pe iarbă și se așeză lăngă dânsa .(Vaturmay u Suflete sbuciumate ilare mmm dramang liilî!â intelectualilor ruși de H. AmiBAMIW .