Lupta, octombrie 1922 (Anul 2, nr. 239-262)

1922-10-14 / nr. 247

2 Iacob Haffner & Heinrich Harth BIROU TECHNIC — CENTRALA, București, Strada Regală, 16—18. Telefon 22|72, 38|75 IAȘI CERNĂUȚI CRAIOVA Str. Stefan-cel-Vlare, 21 Str. Regina Maria, 19 Str. Al. Cogălniceanul6 Telefon 120 Telefon 65 Telefon 92 Adresa Telegrafică: HAFFNERHARTH Depozit permanent de tot felul de articole technics si industriale Carete psteot js tot fehil etc.«­t®. transmisiuni, originale englezeşti; din piele, simple şi urle; din păr de cămilă simple si speciale pr. sonde; de Didk", carele de cusat; Impreunătoare de curele de­­ de fier sl ţevi fierbătoare In toate dimensiunile, accesorii pen­­,cVn tru ţevi, robinete din bronz şi fontă; clape, tăetori, cleşti de ţevi, pompe de aburi, pompe da incendiu, Pompe Allweller, etc. Familiet pentru Înaltă presiune, nise şi grafi­tate; plăci de as­­uarmuill best şi cauciuc, Klingerit, compoziţie pentru lagăre, cositor pur englezesc, oţel pentru scule de tot felul, ferustrae pentru metal, antimoniu, plumb, bronz, şlaglet, etc.,tete. Ch­ila diferite ca: aparate de uns „Molerup“, tot felul de ungători, JLUK­ aparate de nivel „Klinger“ cu sticle de rezervă, sticle de ni­vel, burghii spirale, pentru ghiveni şi pentru lemn­; menghine, nico­Schichi­ale, ciocane, macarale, vinciuri, filiere pentru şuruburi, scăte, pânje , ferăstrae, gatere, circulare şi panglică, cântare şi bascule etc. .» Diesel In toate mWinile, motoare de benzină et» rjmW I Moare tru cupe etc. Uleiuri • iSrfîrnla Pr* MORI, pietre de moară franceze „La Fertie Sb«s SftltUlC Jouarré-j’burate, maşini pentru curăţit gr­âu, pânză de rfiătase originală elveţiană, chingă de cănepă, cupe şi ’şuruburi pen' ■M i­­ • x® i" minerale indigene şi străine, valvolină americănă, unsoare consistentă, petrol, benzină, țiței, bumbac de șters etc. ,-v Instalatiuo! c0PîP*e.9țe.­'1.8 -m01?’ făbrici de cherestea, fabrici de spirt, făbrici de cărămidă, etc. «v»iw» v, wt" i gospodina prudeiul Infrevuihteazl" numai V ■* w ‘ . \ 'J:, ' , . - . ' 'j, ’ •' .. ' WlMMÎul, pr!» curăţenia şi spornicia sa, neîntrecutul »' áNy mm SCHICHT Schicht Marca „CERB64 pâstrându-şi ^Wol’ pentru mulţi ani rufăria, economi­­­ani şi muncă eqnservându-şi mâinele albe şi fru- * ^ !!Bu|bu^pân(lu?sevde rufa sclipitoare şi parfumată. Observaţi marca „CEBB“ (marca depusă) »»rare­a, ei se * impunea de ur­gentă. V '%* * ^ 'r: ■ •*”_ In timp de război, armatele de Kenia construesc an pod în două zie. In timp de pace, ungurii au consîrmi un pod cu totul nou la Solonc pe Tisa într’un an. Și acolo era vorba de un pod u­­riaș cu linie dublă. La noi ne va *i dai să asistăm la rușine» pe care o va oferi spectacolul sosi­­rei în Capitală a oaspeţilor stră­ini în automoale riscând ca la o­ eventuală întrebare a mareşa­lului Focu­ de pildă de ce nu vine cu trenul special ci cu maşina. Să i se răspundă: trenul nu cir­culă fiindcă de trei luni se prăbu­şesc toate podurile căilor ferate Mărturisim că astfel de lucruri ar face să roşească şi fetele cafri­lor. La noi totul se petrece ca’n zilele cele mai fericite. Şi’tt vremea aceasta, o lume întreagă e dată afară din locuin­ţe. o altă parte e luată de-acasă pentru a fi transportată la Alba Iulia cu trenuri cari nu mai plea­că şi o alta pusă să-şi rişte via, la cum e cazul călătorilor din re­giunea C.­Lungurin, unde o ul­timă ştire spune că podurile au fost luate de ape. Ce ruşine şi totodată ce strălu­cită ilustraţie a incapacităţii ce­lor ce conduc ţara! G. ROSIN Călugării maltrataţi de autorităţi IAŞI, 12.­­ Catedrala mitropolita­nă din Iaşi a primit plângerea gra­vă de la călugării români de la mă­năstirea „Naşterea Domnului“ de pe Muntele Athos, că sunt persecutaţi şi maltrataţi de autorităţile din par­tea locului şi de călugării greci din mănăstirile învecinate. Superiorul călugărilor români con­firmă plângerea, care a fost comu­nicată Sf. Sinod. Mitropolitul Mol­dovei şi guvernul nostru au fost se­­sizat pentru a lua măsuri. TELEFOANELE „LUPTEI“ DIRECŢIA POLITICA . 58/73 DIRECŢIA................. . . 58/75 SECRETARIATUL . . . 58/74 ADMINISTRAȚIA .... .10/60 aiţa sau alt teatru din Văcăreşti, cu actori şi public evrei“. D. Nicolae Iorga în ,,Sămănăto­­rul“ (1 Maiu 1905) abundă în acelaş sens. După ce vorbeşte de celelalte scrieri ale lui Ronetti Roman, se o­­preşte la ,,Manasse“. ,­­.. După multe luni de zile, iată efi direcţia teatrelor din Bucureşti pune pe afiş ,.Manasse“. ..Succesul e mare. Zelig Şor de la Făl­ticeni — unul din personagiile „dra­mei“, e de o necuviinţă, de o tică­loşie desăvârşită, şi actorul căruia i s-a încredinţat acest rol de un talent superior. E o plăcere să asculţi aşa un jargon întrebuinţat pentru a spu­ne lucruri aşa pipărate: însuşirile ,Lipitorilor satului“ (nu e nici­ o a­­lusie) se unesc cu acelea ale canţo­netelor de cafa-clantani“. .....Manase (nu „Manasse“) e un bătrân jidov de la Fălticeni care a­­jungând văduv, vine să stea la fiul său din Bucureşti. Acesta e bancher şi primeşte creştini la el, lăsând pe fiica sa Lelia să se împrietenească cu el. Ea se împrieteneşte atât până se amorezează de unul, care e făcut numai şi numai din zahăr. Frunză, vă rog, un frunză verde de halat să-i fie, va să zică. Cu Manase a venit M­amuţa aceia de Sor care târgueşte d o căsătorie pentru Lelia. Se şi fapt ca un individ păcătos, care nu dă greş la nici o socoteală şi e evreul bogat, parvenitul. Mai una, mai alta, — Lelia, fuge cu Frunză. Manase merge s’o cumpere dela acesta (sati­ra e menită însă ca să facă de râs pe creştin). Şi Manase, neputând în­­chea afacerea, moare. „Autorul a zis la această scrier­e dramă“, fără să creadă poate că ea va ajunge să se reprezinte. In ade­văr, tipurile dramatice lipsesc cu to­tul, afară de a luî Şor, care e de farsa, nu de comedie“. Părerea mijlocie e susţinută de d. Ovid Densuşianu, care scrie în ,,Viaţa Nouă” din 15 Martie 1905. Piesa are unele părţi bune, dar ca valoare literară generală, ca limbă mai ales, e slabă. Şi totuşi lume multă s’a dus s’o vadă, cum rar se duce la noi; s’a dus pen­tru că piesa se razimă pe o temă ce dă loc la discuţii, atinge preju­diţi! Sentinaeniala, conflicte viaţa, noa­stră, sunt puşi faţă în faţă Români şi Evrei, lucru care atrage curiozita­tea publicului“. Ultimul care scrie, — după prote­stul studenţilor din anul 1913 — e marele nostru învăţat A. D.­ Xenopol. Acesta în ,,Noua revistă română“ (Nov. 1913) găseşte că piesa e realistă şi nici­decum tendenţioasă. ..Drama poate să figureze la Na­ţional“. .,,.. .Din punct de vedere naţio­nal nu se poate întâmpina nimic în contra piesei lui Ronetti Roman din acel estetic este o lucrare de valoare şi producerea pe tărâmul frumosu­lui este întodeauna internaţională. Am fi vrut să vedem Români oprind bunăoară pe Sarah Bernard, sau pe numeroşii muzicanţi evrei de a se urca pe scena teatrului Naţional sau a Ateneului“. In mijlocul acestor încrucişări de spade, ce făcea şi ce credea publicul? — Acest public care, ori ce s’ar zice, rămâne supremul judecător al opere­lor de artă, şi are de cele mai multe ori merită omagiul adagiului fran­cez: ,,tout Ie monde a plus d’esprit que Monsieur de Voltaire“ ? Publicul a fixat de la început valoarea strălu­citei opere a lui Ronetti Roman. Mă limitez doar la câteva cita­­ţiuni: Adevărul” (27 Mai 1904). „Grădina era arhiplină şi succesul moral foarte mare. Autorul pe care publicul l-a descoperit în fundul gră­dinii e aclamat şi dus pe scenă în aplauze furtunoase“... „Dimineaţa” (7 Feb 1905). „Manasse a fost ascultat cu mult interes d© public care a apreciat.. etc.“. ..Conservatorul“ constată că la a cincea reprezentaţie a piesei la Tea­trul Naţional, publicul se îngrămă­dea mai mult ca la premieră. De altfel în tot ce s’a scris despre piesa „Manasse“ e o observaţie una­nimă: primirea excepţională pe care publicul a făcut-o acestei piese, pri­mire de care s’au bucurat până a­­tunci doar­ lucrările lui Alexandri şi Caragiale. Şi nu e nici un pericol ca genera­ţiile viitoare să facă altfel Dovadă că Teatrul Popular o reprezintă în anul de graţie 1922. . * N CONST, L. FLAVIAN LUPTA Sosirea oaspeţilor străini LA LUGOS Timişoara, 12­ — In gara Lu­goj, frumos pavoazată,­ aşteptau pe peron miniştrii Franţei, Spa­niei şi Italiei delegaţii militare, Antoniu şi Dominic directorii căilor ferate, episcopul Nicoles­­cu, Catunnari inspector general administrativ, prefectul Buzdu­gan, inspector Alimănescu, etc. Onorurile au fost date de o companie din 17 inf. La orele 9 dim. sosește Sim­plonul din care descinde ducele de Genova, în uniformă de ami­ral al marinei italiene, care îm­­prună cu d- geițeral Petala au trecut în revistă trupele de pe peron. Au mai scoborât: ducele de York, mareşalul Foch, generalul Weigand, generalul Berthelot şi colonelul Wassergand. Mareşalul Foch şi generalul Berthelot Mareşalul a vorbit afabil cu ofiţerii noştrii, despre armată­ Generalul Berthelot a spus că odinioară a luptat pe frontul ro­mânesc şi că se simte fericit că asistă azi la efectul măreţ al durerilor şi zbuciumului de emi, pe care l-a împărtăşit cu arma­tele noastre. Generalul vădit emoţionat când a revăzut pe generalii cu care a luptat în marele război, i-a îmbrăţişat. Atât Foch cât şi Berthelot poartă insignele „Mihai­ Vitea­zul“. Din tren au mai descins In­fantele Alfons şi Beatrice sora reginei Maria, Mitropolitul Gher­manos delegatul patriarhului din Constantinopol şi Iohanes Ur­­gens ministrul plenipotenţiar de­legat al regelui Norvegiei. După aceia toţi au luat loc i­n trenul regal unde la orele 9 și un sfert s’a servit ceaiul­ Spre Sinaia vor pleca in două rânduri. Primul tren cu Foch și Berthelot va fi primit, în gara Sinaia de rege. Al doilea tren care va pleca după o oră cu du­cele de York, ducele de Genova şi Infantele Alfonso va fi primit în gară de regina Maria- D. Vintilă Brătianu şi a însuşit reforma fiscală a d-lui Titulescu Comitetul comisiunei fiscale a terminat lucrările de revizuire şi modifeare a anteproectului d-lui Vintilă Brătianu. Acest anteproect urmează să fie supus discuţiei plenului co­­misiunei de 80, care va fi convo­cată după încoronare. Noua lege fiscală este o sim­plificare a legei fiscale a d-lui Ti­­tulescu, din care s’a suprimat cuvântul „cedulă“ menținându se toate impozitele, afară de im­pozitul pe capital. Anteproectul­ n’a fixat nici o cotă de impunere, urmând ca ea­­să fie hotărâtă de plenul comisiu­noi fiscale. Declarațiile sunt obligatorii. O cerere a funcţiona­rilor ieşeni IAŞI, 12.­­• Funcţionarii publici din Iaşi au înmânat o adresă tu­turor parlamentarilor ieşeni rugân­­du-i ca în Parlament să susţie sta­tutul unic al funcţionarilor elaborat de uniunea lor generală, respin­gând ori­ce alt statut ce se va pre­zenta din iniţiativa guvernului sau a Parlamentului. Condamnarea unui speculant la Brăila BRAILA 12.­­ Tribunalul secţia I-a a respins apelul lui Gh. Cânciu, zarzavagiu din piaţa Regală, specu­lant recidivist, condamnat de com­i­sia de speculă la 6 luni şi o zi în­chisoare şi 30.000 lei amendă, pre­cum şi Închiderea magazinului. Cronica hipică 0 punere la punct Am publicat în numărul de ori scrisoarea d-lui George Ranetti. In calitate d© proprietar al armăsarului Teneriff, d-sa s’a simţit obligat să dea câteva lămuriri publice asupra ultimelor performanţe ale calului, punând în diubiu afirmaţiunile noas­tre referitoare la fraudele săvârşite de unii jockei incorecţi. Ieşirea d-lui Ranetti privind exclu­siv pe Teneriff este justificată prin atitudinea hotărâtă a proprietarului cinstit, care nu numai că nu poate îngădui falsificarea umed alergări, dar respinge orice discuţie care a­­tinge corectitudinea personalului de grajd. Numai că n această calitate, d-sa este victima bunei credinţe. Intr’adevăr , Ranetti afirmă că după două curse, în care Teneriff termina ultimul, pensionarul său ©© plasează al douilea, cât pe aci să câştige. Vom adăuga că Teneriff ar fi raportat la mutual 277 : 10. Nu ne îndoim nici un moment că d-sa era străin de lovitura proectată, fie de antenor, fie de jockey, după cum d-sa a fost primul decepţionat de ultima exibiţie a calului, care în premiul Vifor nu putea urma par­cursul. Că Teneriff va câştiga odată şi o­­dată, fiind un descendent al faimo­sului etalon Sylene, este o chestiune d­e viitor şi am dori ca victoria lui să fie scontată de proprietar şi pu­blic după valori reale. Unde ne despărţim de vederile d-lui Ranetti, care s’a simţit atins că am alăturat pe Teneriff lui Fran­­kopan sau Denikin, toţi făcând parte din acelaş antrenament du­bios şi încredinţaţi aceluiaş jockeu iicorect, este că d-sa ne consideră pe noi eronaţi când vorbim de frau­dele de la Băneasa pe când în reali­tate d-sa este victima acestor ban­diţi ai fârfului, care speculează to­leranţa publicului­­şi dragostea de sport a proprietarilor. Şi cum nu o­­dată am văzut pe d. Ranetti protes­tând contra unei indulgenţe, care­ periclita însumi aşezământul institu­ţiei de curse, avem drept pentru a nu fi surprinşi de clemenţa ce le-o acordă acum. Alergările de eri Iată rezultatul technic: PR. MERI NANIF.I : (1600 m.) Dur daneh 55 jurn., (G. Horvath); Colos 50 jum., Polisson 53, Vieux Boche U jum., Macketes 51, Fapresto 56 jum., Than 57, Tiberius 52 jum. Sigur 2 jum., jum., 2 1. F. M. 10: 24, 17, 30, 19. H CAP BRANEŞTI : (1500 m.) Alba Iulia 55 jum., (GUI); Rackette 61 jum., Andrea 54, Yeny Keny 54, Ba­ronin 62, Faraon II 62 jum., Debora 54, Edgardo 54, Dandy 56 jum. Uşor 2, 1 jum., 1 jum., 1. P. M. 10 , 63,50, 26, 23, 61. Pfi- MILITARI : (1400 m). Bună Dimineața 48 jum. (Langford); Lele Dragă 58 jum., Kerensky 50, Tribun 50, Mărăşti 50, Lady Rascal 57 jum, Opereta 57 jum. Uşor 2, 1 jum., 1., gât. P. M. 10: 110, 36, 16. PR. OCTOMBRIE : (2000 m.) Leli­ţa (Kasper) 61 jum., Doina 59 jum. (Milton), Mireasa 52. Net jum., 1., departe. P. M. 10: 28. PR. COTROCENI: (1600 m.) Alfa 58 jum., (Gill), Lacsi Bácsi 58 jum., Roma 54 jum., Rămăşag 56 jum., Verdun 60 jum., Baba Zinca 61, Goarna 59, Poeta 60 jum. Foarte uşor 4, 1 jum., 1­1, P. M. 10, 18, 11,50, 31, 13. PR. BUZĂU : (2100 m.) Dar 59 (M. Intyre), Magduska 56 jum., Norma 55, Denever 54, Morning Light 52 jum., Snop 59, Chilipir 54, Filam 61 jum. Uşor 4, 3 1., cap. PR. BRAN : (3600 m.) Coco 47 (An­derson), Vicleim 52, Fărâmița 64, Dor de Ducă 48 jum., Varadia 44 am., Bufu 45 jum., Aranyom (r. start). Luptă 1 jum., 1., departe. P. M. 10 : 28, 15,50, 28 ­l V Magazinul „RULETA“ Bucureşti, Str. Bară­liei 2. (Piaţa Sf. Gheorghe) Este cel mai bine asortat cu Ultimele Noutăţi ale sezonului Viaţa artistică şi intelectuală SPECTACOLE Vineri 13 Octombrie TEATRUL NAŢIONAL: „Mac­­beth“. TEATRUL LIRIC : „Bărbierul din Sevilla“. TEATRUL REGINA MARIA : „Răzbunarea“. TEATRUL POPULAR : „Ha­­nasse“. TEATRUL EFORIA­ : „Wiener Blatt". TEATRUL „MOULIN ROUGE“ : Varietăţi“. CINEMA CERCUL MILITAR : Tainele Oceanului cu Edie Polo. TEATRU REPERTORIUL OPERETEI VIENEZE : Vineri ,,Fledermaus“. Sâmbătă ,,Fledermaus“. Duminică matineu „Fledermaus“. Duminică seara ,,Baiadera“. Luni matineu ,,Baj­adera“ Luni seara ,,Eva“. Marţi seara „Graf von Luxen­­burg“. » Trupa evreească de artă de la teatrul Central va juca mâine seară, Sâmbătă pentru întâia oară o zguduitoare dramă, Con­­dilcuţa galbenă, a cărei acţiune se desfăşoară între studenţii e­­vrei din Rusia. In rolurile principale apar d-na Vera Zaslavskaia şi d-nii Fiszon, Al. Fenigstein și S. Iris. Duminică ziua Alma , seara Kean de Dilmas, cu d. Fiszon în rolul titular*. MUZICA — Sâmbătă 21 Octombrie, ora 9 seara, va avea loc la Ateneu, concer­tul talentatului nostru violonist, A­­lexandru Albu. In programul de Sâmbătă, figurează : 1. Trille du Diable de Tartipi. 2. Concertul de Beethoven. 3. Fantezia de d. I. Suk (prima au­diţie la noi). 4. Rondo de Mozart. 5- Bagatella de Scărlătescu Acompaniamentul la piano ţinut de d. I. Filipnescu. Biletele se găsesc la Jäckel şi Doina.­­ Sâmbătă seara, „Opera Ro­mână“ reprezintă prentru a 6-a oară „Vasul fantomă” marele succes al siigiunei. Rolurile­ prin­cipale vor fi cântate de d-nii­: Lupescu, Folescu şi Rabega şi de d-na Rodrigo. Conduce maestrul G. George­scu. — Primul matineu al Operei Române, din această stagiune va avea loc Duminică 15 Octombrie. Se va cântă Opera „Lakme" cu d-na Drăgulinescu-Stinghe în ro­lul titular, având ca parteneri pe d-nii: Georgewsky şi Lupe­scu. In actul al II-lea mare balet. — Duminică seara „Opera Ro­mână“ va reprezenta „Carmen“ cu d-na Lucezarskaia în rolul ti­tular şi cu d-nii Caravia şi Mag­­geari în principalele roluri băr­băteşti. DELA S. S. R. A apărut însemnări şi dări de seamă privind Societatea Scriitori­lor Români între anii 1908—1922. Depozitul la Cartea Românească. * Domnii membri ai societăţii Scrii­torilor Români sunt rugaţi să-şi a­­chite cotizaţiile şi să-şi trimeată a­­dresa d-lui casier B-dul Elsabeta 37, Bucureşti. Comitetul a ales în ultima şedinţă ca membrii ai S. S. R. pe d-nii : Matei Luca Caragiale, Vintilă Paras­­chivescu, D. Dracea şi A. Procopo­vici. Dintre cele mai bune cărţi litera­re apărute în cursul anului 1922, co­mitetul S. S. R. va alege şi va de­cerna la vitoarea adunare generală următoarele premii: 1. Un premiu de poezie lei 6000 (şease mii) pentru cel mai bun vo­lum de poezii; 2. Un premiu de proză lei 4000 (patru mii) pentru cel mai bun vo­lum de proză, roman, nuvele, călă­torii, etc. 3. Un premiu de lei 2000 (două mii) (donaţiunea d-lui S. Benvenisti) pen­tru volumul de proză sau versuri al unui debutant. 4. Un premiu de lei 2000 (două mii) (donaţiunea d-lui Radu D.­­Ro­­setti) pentru cea mai bună poezie sau poemă tipărită în cursul anu­lui 1922, în una din revistele noastre literare. Lucrările spre premiare se vor a­­lege de comitet, indiferent dacă auto­rii vor trimite sau nu operile lor societății. .•«(US«»•««•») •»«•fi . Informaţiuni Din Galaţi ni se scrie că şi acolo s’au făcut fraude cu con­tingentarea vitelor. Locotenentul de adminis­traţie Şahan, falsificând un re­ferat, s’a obţinut un certificat prin care se arată că s’a dat armatei un mare număr de vite, deşi lucrul nu era exact. Locotenentul a fost arestat, dar­ opinia publică ridică şi alţi vinovaţi, mai mari în grad contra cărora însă nu s’a luat nici o măsură. Credem că nu cu sistemul ţapilor ispăşitori şi cu pedep­sirea numai a celor mici, se va pune odată ordine şi se va întrona cinstea. Preşedinţia Comisiunei încoro­nării, prin adresa No. 1594, din 10 crt., face cunoscut că:* Cinematografierea încoronării fiind concesionată firmei I. Bel­diţeanu şi V. Ghica, care au ex­clusivitatea, se pane In vederea generală că asemenea operaţiuni pentru alte arme, societăţi sau particulari, în scop de comercia­lizare, sunt interzise. Contravenienţii vor fi urmă­riţi conform legei. Publicul doritor să asiste la trecerea cortegiului regal în ziua de 16 octombrie a. c., poatee obţine bitele de botoar de la mini­stere, şcoli secundare, Prefec­tura Poliţiei, Primăria Capitalei, Administraţiile financiare, per­cepţii, Circumscripţii de Poliţii, şi alte autorităţi publice. D-na Elena Ştefănescu Anunţă distinsa sa clientelă că în­­torcându-se în Capitală a redeschis Atelierul de­ Rochi şi Mantouri­­ din Str. Arcului 19 m­mmmmaT"! Revista CLOPOTUL care apare la 20 Octombrie va cuprinde un fiecare număr alături de articole, polemice, literare şi artistice câte un articol economic şi financiar bine documen­tat scris de un specialist In primul său număr va avea un articol despre chestiunea zahărului, atât de arzătoare şi la ordinea zilei in care va destăinui amănunte nes­cunoscute marelui public. Prefectura Poliţiei Capitalei, roa­gă pe d-nii Preşedinţi ai Societăţi­lor, care doresc să asiste la serbă­rile încoronărei din ziua de 16 Oct. să vină la Prefectură Sâmbătă 14 Oct., ora 3 jumi. p. m. pentru a li se fixa locurile. Firma LANGHAUS & PROT­­TER, mercerie şi galanterie en gros din calea Văcăreşti No. 1, etaj, posedă în permanenţă un mare stoc de mărfuri şi aprovi­zionează convenabil comercianţii mari şi mici din întreaga ţară. Suflete sbuciumate Mar© roman dramatis Un lucru însă rămâne ascuns în veşnică taină. Dacă este o răsplată, atunci mai bine e pen­tru om să facă binele şi să se jertfească pe dânsul, iar de nu este, atunci mai bine e pentru el să-şi ia singur Partea de bucurie pe acest pămănt. încă una din dovezile ca min­ciuna, domneşte între oameni:— Trăeşte un om jertfindu-şi viaţa pentru semeii lui- Ii se spune ori­când: — Sufle­tul tău va supravieţui, spiritul tău va fi nemuritor, faptele tale vor fi pomenite de întreaga ome­nire şi va da roadele cu o sămân­ţă neperitoare Dar iată ca şi asta e minciună, a intelectualilor ruşi de M. ARTZIBASCHOW căci ei ştiu că dealungul veacu­rilor în lanţul fără sfârşit al tim­pului, trăeşte alături de spiritul cre­ator şi spiritul distrugător şi nu e putere omenească să ştie ce va trăi şi ce­ va cădea în uitare şi în haosul morţei eterne, întorcând câteva pagini Jury citi: — „Oamenii se gândesc la viaţa urmaşilor şi socot că bine va fi şi copiii lor vor culege roadele faptelor bune săvârşite de ei. Dar noi nu ştim ce va fi mai tărziu şi nici cu mintea nu putem socoti generaţiile cari ne vor ur­ma şi cari vor călca pe urmele noastre-Noi nu le putem nici iubi, nici ura, după cum nici cei cari au trăit înaintea noastră n’au putut s’o facă-Sfâşiată este legătura dintre epoci prin moartea generaţiilor noastre-Şi ni se mai spune: — Să fa­cem pe oameni egali în faţa iz­voarelor bucuriei şi durerilor Şi cu dreptate să fie împărţite la toţi in acelaş fel. Dar nu e om care să poată primi bucuria, durerea sau des­fătarea mai mult decât îl ajută puterile sale-Şi dacă soarta oamenilor nu este la fel, este fiind­că nici ei nu sunt toţi la fel şi de li s’ar măsura cu aceiaşi măsură la toţi, inimele lor în veci nu vor fi­­la fel“.­­ — Zise curteanul : — „Sunt şi mari şi mici“. Dar în tot o­­mul este un început şi un sfârşit, o culme şi un abis, un atom şi un univers. Şi se spune: — Mare este spiri­tul omenesc. Dar asta e minciu­nă căci ochiul lui e mărginit; omul nu-şi vede nici rătăcirea lui, nici înţelepciunea în haosul total, unde nebunia şi înţelepciu­nea se topesc ca eterul în scur­gere. Şi ce este omul? Şi Adam ştie să mănânce şi să bea, să se îmbrace după ne­voile ce avea şi să-şi asigure o progenitură. Nu ştim aceleaşi lucruri şi pro­genitura noastră se perpetuează. Dar Adam n’a ştiut ce să facă pentru a nu muri şi a nui fii fri­că de moarte şi tot aşa nu ştim nici noi.Multe ştiinţe au fost născocite, multe au fost descoperite, dar viaţa şi fericirea n’au putut îi prelungite. Omul în toate timpurile a mun­cit şi a luptat ca să-şi apere cor­pul de durere şi de moar*te. Dar ce vedem? Oare Cain n’a ucis pe fratele său Abel cu o lovitură de cio­mag şî nu se poate şi astăzi cu un nar ucide un om care ar sta pe cea mai înaltă treaptă a cul­ture* şî ştiinţelor? N’a trăit Mathusalem mal mult decât toţî învăţaţii? Dar şi el a trebuit să moară: n’a fost tot mai fericit decât totî şî to­tuşi mâhnirea l-a doborât. Oare nu totî oamenii după ce în viaţă au suferit sî bune 8Î rele, la urma urmeî nu trebue să moară la fel ca şi strămoşul lui?... Acum într’o epocă în ca­­re oamenii încoronează pe zeîî ştiinţei, slăvindu-î, fălindu-se cu toate cuceririle știinteî!— Pe totî de o potrivă îi mănân­că viermii“... Jury se opri înfiorându-se la gândul viermilor albi cari dela un capăt la călălalt al pământu­lui foese prin morminte. Cele scrise de dânsul i se păru foarte înțelepte șî frumoase. (Va urma). 81 .

Next