Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)
1923-03-22 / nr. 380
AnuTrimMO Director Politie CONST. MILLS ABONAMENTUL 200 le ■î 100 lei , . 60 lei REDACŢIA ŞI ABI£XNTSTR NAŢIA BUCUREŞTI. STR. SĂRINDAR 12 Pe 12 Kni Pe 6 Iuni • Pe 3 Iuni Joi 22 Martie 1923 Director. EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la Administraţia zidului şi la toate Agenţiile de publicitate 1 LEU NUMĂRUL IN TARA 2 LEI IN STRAINATATE .&MvExcluderea majorităţei Unui regim de lovitură de stat, de fals şi de teroare trebuie să-i dovedeşti că cuiu pe cuiu scoate. Majoritatea ieşită din furtul urnelor a luat ca sistem excluderea din Cameră a membrilor opoziţiei spre a putea astfel încerca să proclame ca născut ,avortonul constituţional. La acest sistem de violentare a ©poaiîs© i, cu ce ar fi putut ea răspunde î Cu rezistenta activă, legitimată de toţi juriştii ca legitimă apărare? Dar pentru ca această rezistentă să nu devie fleică, ci să râwaâS© morală, violenţa trebuia exclusă. Aşa a şi fost. Eri opoziţia, ultragiată prin excluderi, a dovedit că oricât ar fi furat umale, majoritatea nu a putut fura şi a tot-puternicia. Un praf a fost suficient ca, prin odoarea lui, întreaga majoritate să fie exclusă deja dezbateri. Boxerii şi atleţi din majoritate văzăndu-se reduşi la neputinţă, cai toate „forfeie“ tor, au devenit furioşi, afectând revolta fală de asemenea mijloace g.necivilizate1*. Şi reciieram la realitate reamintindu-le cuvintele istorice ale lui Guito Maniu : „La lovitură de sfat şi furturi de urne, răspundem cum răspundem“. Guvernul dictatureî va dormi cum şi-a aşternut Şi va muri cum a trăit: nu ticăloşie şi batjocura. »«L u p . , Groteşti, lugubri, scârboşi, ’Stau atârnaţi ele balconul clubului opoziţiei, cadavrele a trei şobolani, cari simbolizează regimul şi halul în care se află el. Cei trei şobolani morţi spun , pâ în părerea ţărei, la figurat, ’ cadavrele celor trei fraţi atârnă de balconul ţărei întocmai cum altă dată pe timpul marei revoluţii, atârnau de felinare cadavrele acaparatorilor şi ale speculanţilor. • Oricând muribundul acesta care se chiamă regimul Brătianu ia aere de a se afla în plină viaţă, îşi brodează obrazul său cuprins de gălbuneala morţei, bravează prin acte de violenţă opinia publică, ţara ştie că a CGStea nu sunt decât ultimele lui zvârcoliri, ultimele spaimuri antemergătoare ale morţei. Un regim care nu poate să trăiască decât înconjurat de armată şî de jandarmi, care a transformat Capitala într’un vast lagăr militar şî a pus-o într'un fel de stare de război, care a proclamat de fapt starea de asediu în ţara întreagă, un asemenea guvern putred de rele şi care nu mai are contact cu ţara decât prin mijlocirea armatei, acest guvern nu se poate zice că există, că trăeşte. El trăeşte ce e dreptul, dar trăeşte în chip artificial, cu baloane de oxigen, cu injecţii de cafeina care să-i susţie inima. Se poate ca guvernul Infam al d-lui Brătianu să-şi voteze Constituţia sa, se poate ca, în lipsa opoziţiei, să obţie unanimitatea, se poate chiar ca să încerce să guverneze şi după ce Constituţia va fi votată. Dar nu e mai puţin adevărat că el de fapt trebue considerat ca morat, că nu va putea supravieţui acestui eveniment, cu trebue să-şi facă testamentul şi că moştenirea lui e deschisă. Când d. Brătianu zăreşte la clubul opoziţiei cadavrele ridicole şi greţoase ale celor trei şobolani, cadavrele dinastieisale, el îşi vede cum se zice, moartea, cu ochii, şi cela ce trebue să-l îngrijoreze mai mult e că publicul, ridicând privirea în sus şi zărind pe cei trei şobolani bufneşte de râs şi nici nu spune măcar guvernului pe care-l reprezintă şobolanii : „Dumnezeu să-l erte“. Nici oamenii, nici Dumnezeu nu pot urta pe ticăloşii cari au pus mâna pe ţară, care o exploatează şi o speculează în folosul lor, cari trăesc şi se înavuţesc din viaţa şi sărăcia generală. Nu pot fiertaţi de Dumnezeu şi de oapucni şobolanii siniştri şi odioşi, pacostea şi ruşinea neamului românesc. CONST. MILLE ------ 9. Mulţi Patru replici repezi şi scurte în şedinţa de alaltăeri a Camerei au făcut să reiasă, ca într-un basorelief, fizionomia morală a d-lui Iuliu Maniu, conducătorul de azi al opoziţiei. D. Brătianu şi-a găsit stăpânul. O Cameră întreagă, cu tribune cu tot, a simţit că dictatorul intrase în gaură de şarpe. Care a fost superioritatea forţei d-lui Maniu în replicele lapidare pe cari le-a pecetluit în fruntea despotului desfigurat? * Nimic alta decât — adevărul. Când i-a spus că „la lovitura de stat şi la furturi de urne se răspunde cum se răspunde”— conştiinţa generală a ţărei era martoră că, numai provocată, exasperată şi “târâtă de nevoia înlăturare cu orice preţ a primejdiei, opoziţia s a văzut silită să lupte cu mijloacele care -i sunt la îndemână împotriva unui regim de teroare. Când i-a spus că acesta nu e parlament, ci dlubele partid, Maniu afirma un lucru în convingerea adâncă a ţărei. Când i-a spus că se miră că e atât de slab încât trebue să se refugieze în spatele inexactităţilor, toţi simţeau că omul acesta spune adevărul. In capul bancei ministeriale era minciuna, bizantinismul. In capul opoziţiei era nu numai un om nou, ci o concepţie nouă: că omul politic trebue să-şi tragă, forţa nu din falsificarea şi a adevărului şi a instituţiilor şi a voinţei naţionale, ci din respectul adevărului, al suveranităţei naţionale şi al demnităţei personale. In superioritatea aceasta Iuliu Maniu s-a arătat de o energie dârză care complectează omul și arată de ce e în stare atunci când a sleit, rând pe rând, toate resursele răbdărei. Saturn -«««Mares* 0 * 4 GRANATE mmmsmmm Diverse trageri Eri a fost la Cameră o şedinţă cu miros ! OHOrtţia vazflnd că majrwHatea şi-a luat nasul la purtare, a lovit-o tocmai unde e mai susceptibilă, dând drumul — ps cale umană sau artificială. — nu s a stabilit Incăî — unei uriaşe, vaste si asasin© odort ! Majoritarii au evacuat într’o clipă arena, retrăgându-se în subterane. Dar zadarnic : „chestia** cu miros îî urmărea implacabilă ! La urmă a fost scos vinovat părintele Braghîeb tîică „chestia* era. popească, după dimensiunile mirosului! In sfârșit, ă. Ionel Brătianu o fi dispus să tragă și cu tunul ca si îşi apere Constituţia, dar erî s’a convins ca mai sâni şi alte... trageri pe lumea asta ! 1 DESOA O lovitură de moarte dictaturei britieniste Majoritatea a mai organizat ori, la Cameră, o mică mascaradă: deputaţii guvernamentali cari au lipsit de la votul pentru luarea în consideraţie a Constituţiei au defilat, la tribuna pentru a îmbrăţişa noua Constituţie! Alţi deputaţi din majoritate au cerut apoi d lui Vintilă Brati am să împartă excedentul de miliarde la toate categoriile de funcţionari. Dar d. Vintilă Brătianu le-a recomandat prudenţă şi moderaţiune. Opinia publică va pricepe ce înseamnă manopera aceasta: se pregăteşte platforma de opoziţie. Cu manifestaţiuni ca acele «ieeri de la Cameră nu se va înşela un singur funcţionar. * D. VaMa a exasperat ori guvernul şi majoritatea ddind imperturbabil o nouă declaraţie din partea opoziţiei aliate prin care pentru a suta oară se înrolît, de nulă şi fără putere de lege te face face acest parlament. La această persistenţă diabolică a opoziţiei in atitudinea ei se răspunde cu urlete şi apostrofărî, dar banca ministerialii, îşi dă seama perfect că opoziţia a adoptat o atitudine absolut intransigentă la chestia constituţională. D. Ionel Brătanu s-a revoltat în şedinţa de Luni, şi-a învineţit pumnii batftsd în masă şi şi-a exprimat mirarea sa că opoziţia a putut cădea întră asemenea greşală! D. JSrăvianu nu poate concepe cum un partid politic se poate hazarda să declare de lovitură de stat procedarea' brătîenistâ fuch«stîa cwusiilîiv'v'oaiă şi să adopte chiar şi o atitudine corespunzătoare cu gravitatea unei lovituri de stat. Im trecut partidul liberal a mai făcut multe • lovituri de stat, s a protestat la gazetă, sau rostit câteva discursuri şî lovitura de stat a rămas. Asî însă opoziţia nu mai vrea să se închine unei lovituri de stat şi răspunde ca o contra revoluţia ne, fără vărsare de sânge, cu alte mijloace cu cari încearcă să zădărniceascăo guvernare prin lovituri de stat * 1). Brătianu ramane uluit in faţa unor astfel de concepţiuni asupra rezistenţei contra unui regim despotic. De aceea înşiră armata pe străzi, nu ridică stana de asediu, expulzează opoziţia din Ca ■merii, închide şi baricadează cu armată şi pompieri Hatic opoziţiei, pune să bată chiar în incinta Camerei pe deputaţii opoziţiei şi apoi perorează la tribună ca un potenţat că guvernul nu va dezarma. _ ^ Nu va dezarma? Iata ca ori opoziţiai după ce şi-n formulat protestele, în momentul când majoritatea a voit să procedeze la vo- tarea pe articole a Constituţiei, cineva■ a aruncat o bombă,, dar o bombă care run rănit de cât despotismul guvernultd. O bombă pestilenţială a stispei, dar ori câtva timp discuţia. Comisia de disciplină a bănuit că autorul acestui „atentat“ ar fi părintele Drăghici. S-a hotărât expuiarea lui din Cameră. Aceaşi soartă, au mai împărtăşit-o şi: d-nii Gr. Itmian, Sever Bodi, Victor Moldovan, Bivol Nicolae, X. Ciornei şi Abdulahii Selim. * Opoziţia însă va continua acţiunea ei de rezistenţă fiindcă ea se consideră sub lovituri de Stat, în afară de legi şi în a.Asemenea condiţîuni nu s'a mai pomenit să se voteze o Constituţie şi deci vor recurge treptat la diferite mijloace pentru a zădărnici votarea ori câte expulzări s'ar mai face. Despotismul ferăilenist, concepţia de guvernare teroristă, suferă o lovitură de moarte, îngroparea acestui despotism, iată rostul acţiunei opoziţia- U8Î, _ ____H. P. CAMERA la final nlf al Guvern, mentalii se laudă că a au fost la Cameră de câte voturi contra luărei în considerare a exoectului Constituţiei. Acele 5 voturi contra par a fi tot liberale date într adins pentru a se acredita că opoziţia a participat la votarea Constituţiei. întreaga opoziţie s’a abţinut dela vot, chiar şi d. Iorga. Prin urmare in unanimitate liberalii prezenţi au luat in considerare noua Constituţie. Pentru ca să se evite o demonstrare la votarea în total a Constituţiei, au început târgueli cu celî guvernamentali cari se împotrivesc modificărilor mai importante. In special se tratează cu d. Fexechide chestia naţionalizărei subsolului. Deunăzi „Viitorul” a insinuat că petroliştii au pus minoame îa dipozîţia pentru a împedeca naţionalizarea subsolului. Dacă opoziţia se abţine de la vot ar putea „Viitorul” sa spună la cine a făcut aluzie cu insinuația că se încearcă a se obține voturi contra prin corupțiune ? întocmirea tabelelor de înaintare in armată de generalul Rovina. Ziarele anunţă că consiliul superior al armatei se întruneşte spre a întocmi tabelele de înaintare şi că la şedinţele acestui consiliu, ia parte şi A. S. R. Principele Carol moştenitorul tronului. Atât prin broşura ce am publicat în 1911 asupra organizărei armatei, cât şî prin articolul asupra înaintărilor în armată, apărut în ziarul „Lupta“ din 27 Decembrie 1922, am arătat nu numai netrebuinţa acestui consiliu în alcătuirea tabelelor de înaintare în armată, dar am arătat cum, la adăpostul neresponsabilităţii, atât a membrilor acestui consiliu, cât şi a Ministrului de război, preşedintele de drept al consiliului, se înfăptuesc cele mai strigătoare noleptăţi, fără ca cel năpăstuit să poată să-şî dobândească dreptul luat, deoarece fiecare membru în parte se leapădă unul de altul şî chiar pe ministru, iar acesta pe consiliu. # : Am arătat singura măsură, ce se poate lua ca, întocmirea tabelelor de înaintare să se facă cu cea mai mare nepărtinire şi răspundere de nedreptăţile, ce s-ar putea face şi am propus ca aceste tabele sa se întocmească de Şeful Marelui Stat Major, Eul comandantului de căpetenie și limpid războiului, împreună cu comandantul Corpului de armată sau Inspectorul general technic respectiv șî supuse apoi controlului șî aprobăm Ministrului de războiu, după care nu mai sunt considerate definitive. Speram ca prin noua Consti- t tuţie să se ţie seamă de alarma, ce am dat, atât prin ■ era menţionată, cât şi prin articolul asupra Comandamentului de căpetenie îni armată apărut în ziarul „Lupta“ din 2 Ianuarie 1928, ca să se introducă persoana răspunzătoare din timpul de pace pentru buna pregătire a armatei în vederea războiului în atribuţiunile căruia intra negreşit şi înaintarea ofiţerilor. Deşi în proectul de Constituţie, studiat la clubul liberal înainte de a veni la guvern, se prevăzuse această persoană răspunzătoare totuşi, in proectul în discuţia parlamentului această persoană s-a înlocuit prin un consiliu superior al apărărei ţăreî, a cărui răspundere va fi deasemenea fictivă ca şi până acum a ministrului de război. Asupra acestei importantechestiuni, vom reveni cu un studiu mai complect. Până când însă se va hotărâ persoana răspunzătoare de bună pregătire a armatei pentru război a fi cât timp va dura sistemul ca tabelele de înaintare să se ineaseă. ca şi până acum, prezenţa A. S. Regale Principele Moştenitor în acest consiliu este neoportună. El, ca viitor Rege, nu trebue să ia parte îitr'un consiliu în care se prea măreşte unii ofiţeri şi se descalifică alţii, dintre unii nu merită nici una din aceste două calificări decât" din cauza simpatiilor şi antipatiilor omeneşti ale membrilor consiliului, după cum am arătat rândul trecut Luând parte la aceste discuţiuni, A. S. Regală Principele Moştenitor va fi influenţat de hotărârile luate într'un fel sau altul şi îşi va întocmi carnetul in care va nota pe diferiţii ofiţeri aşa cum au rezultat din acesta discuţiuni, ca apoi, la anumite ocazii, să ,opue veto când i se va face propuneri ce nu corespund însemnărilor din carnet. Cum A. S. R. Principele Mileriilor nu va putea să aibă ocazia ca personal sa controleze exactitatea tuturor aprecierilor notate in carnet, când va fi chemat să sancţioneze propunerile Ministrului de războiu, va fi şi atunci influenţat de acele aprecieri, ce vor continua a fi întreţinute de o camarilă, care, spre a plăcea, se va înjgheba în jurul său. Principe Moştenitor şi apoi Rege comandant de căpetenie al armatei, trebue să fie ultimul refugiu al ofiţerilor celor nedreptăţiţi care trebue să găsească în El siguranţa dreptăţei. Această dreptate nu o va putea da având acel carnet şi fiind la curent cu toate păcatele oricât de mici, ale reclamanţilor. GENERAL N. ROVINARU , D. soitGA şi situatianta La luarea în considerare a pretenului mort-născut de revizuire Constituţională, d. lorga şi-a făcut datoria, a respins proectul şi a declarat că nu va fi guvern care să respecte asemenea operă. De ce a vorbit aşa d. lorga? Desigur fiindcă aşa îi dictează convingerile. Dar omului politic i se impun şi situaţiunile şi d. Iorga, care e acuzat adesea — uneori spre lauda d-sale — ca „nu vede realităţile“ — de astă-dată le-a văzut. D-sa şi-a dat seama că d. Brătianu a exasperat spiritele cele mai potolite şi, în forul conştiinţei d-sale, d. lorga şi-a zis că, dacă anumite împrejurări şi motive, nu sar fi despărţit de opoziţia aliată, ar fi stat azi în fruntea ac-Itunei sale de opoziţie. Pe noi nu ne preocupă ceea ca desparte azi pe d. lorga de restul opoziţiei — ci ceea ce îl poate uni cu ea mâine. De aceea înregistrăm cu mulţumire, că bază principială în critica adusă de d. lorga proectului de Constituţie şi felului de a o impune permite şefului naţionaliştilor-democrat o apropiere de opoziţia aliată. Cu cât d. lorga o va încerca mai curând, cu atâta va aduce şi clarificărei situaţiei şi grupării d-sale servicii mai reale. Şi voim să credem că opoziţia aliată va căuta să înlesnească asemenea posibilitate. S. U. R LUAREA IN CONSIDERARI... "