Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)
1923-03-23 / nr. 381
ACTIV Casa, numerar şi disponibil la bănci Acţionari, emisiunea ll-a. . . . Efecte publice şi acţiuni . . . . Concesiuni de Cariere de M.ca . Secţiunea Exploatării Minelor de Aur şi cărbuni din Brad Concesiuni şi Permise de Expo, achiziţionate in cursul an. 1S22 Concesiuni de păduri...................... Conces. ExpL Carierei de piatră . Amortizare ....... Imobile București * • • • • Amortizare ....... Imobile VoineasaMagazii barăcii Amortizare imobile Brad Amortizare ....... Mobilier Amortizare ....... Inventarul Exploatării Voineasca Amortizare ....... Garanții depuse ...... Diverși debitori judete te Anonimă Bilanțul general încheiat la 31 Decembrie 1922 688.000. 9.000.000.-5.828.010.• •••••• LEI LEI 15.526.000 1.228 745 1.800.000.-200.000. 1.600.000 14.163.502.- 1 — 863.502.— 113.300.000 303.405.40 151.705.40 257.670.46 25 770.46 28.146.75 281 046.75 110.926.71 43.474.80 2.589.202.-202.000.— 310.000. -140.000. — 151.700 231500 ,F'~~—* * Minieră Capi al . . . . Fond de rezervă .. ......... Fond de prevedere pentru ajutorul Personalului Fond pentru impozite . . • . . » . .. . Diverși Creditori Dividende pentru 1920 şi 1921 ...... Sarcini hipotecare asupra imobilelor . . . • Cont Tranzitoriu cu Secţiunea Exploatarea Minelor de Aur şi Cărbuni din Brad . . . Profit şi Pierdere . .. ....... * Beneficiul reportat din exerciţiul 1921 ■ . * Beneficiul net al exerciţiului 1922 • • • . 17.402.570 41 24.330 8,476,176 80 18,354,745 13,683600 1 67.451 50.300 5181719 2.791,202 170 000 - 176,202.116 ‘ CONTURI DE ONDINE SI EVIDENTE LEI fB. Garanții Statuare .............................................................•§ 585. 01 -Efecte In Garanții . i ■ , • • ■ ............................... * jl 1 •l (10 237.000 -169.0 M....... " LEI B.J • • • • • © 460.000|f ezite, Intre• ••••• 2.730.34199 2.430.0646« • ••••• (20.368.461I7l —-----------125.988,86? v Deponenți de Garanţii Statuare . Deponenți de Efecte in Garanţie Deponenţi de Efecte depozit liber Deponenţi de Efecte depozit liber Preşedintele Consiliului de Administraţiune, Director General, General Al. Aver eseu Ing. I. Gigurtu Verificat şi găsit conform registrelor: Cenzori: Al. Apostolii, Th. Deleanu, H. Gucker, tiu t. ..Mm “1 • » J * • 1 • •' • * • ♦ • • PASIV LEI 1». ... 26.000.001 —1.330.46638—151.107OS— —3.000 000— 8766.27097— 70,23550— 374.280m9 210.78746 — 16.141.29405 _tarzeci» xrvxxrm pi >.c: .1 tu7Ü LEI B. I 85.00,1 100.00 237.000 1 '.169.500 j 3.'91.500 i l Şeful Contabilităței, R. Ed. Bubeneck — Preşedintele Consiliului de Administraţie, Director General, General Al. Aver eseu Ing. I» Gigurtu Verificat şi găsit conform cu registrele î Cenzori: Al. Apostola, Th. Defeanu, H. Gucker, Dr. E. Micşîunescu* Dr. M. Zahareanu CONTUL PROFIT & PIERDERE încheiat la 31 Decembrie 1922 ORSIDIT LEIB 9.756 23.979.lll 58 24 Şeful Contabilităţii, R. Ed. Bubeneck M.csîunescu, Dr. H. Zahareanu. Aur şi Argint In lingouri , Mică brută şi prelucrată « Automobile Uzajul . 3D 23331*3? Redevenţa Voineasa.................. Cheltueli Generale de exploatare, ţinerea imobilelor, etc.. • • • Amortismente ......... Beneficiul net pr 1622 .... T V Report din Exercițiul 1921................................... Beneficii din exploatarea iihirin .iivvive beneficii ... (25.988,8678 )s A SOSIT din Uzinele din Birmingham (Anglia) ■SSSSSp« DUNLOP ss. Depozit: G Ilii Sir. Franklin, București Telefon 56*12.-- Adrese telegrafică „POLYGO“ un nou și proaspăt transport de (fără talon) CORD In cercurile liberale se afirmă: Când a văzut d. Ionel Brătianu că nici teroarea militară nu poate înăbuşi mişcarea populaţiuneî contra Constituţie!, s’a gândit să deschidă supapa de siguranţă a remanierii. Printre ce meniţi a fi sacrificat!, era şi d. C. Banu, ministrul cultelor şi artelor, care în timp de un an a reuşit să se învrăjbească cu biserica basarabeană, în aşa chip, încât cu concursul generalului Popovici, unitatea naţională era primejduită. Alegerea episcopilor basarabeni Se ştie că asupra conducătorilor bisericei basarabene, în cap cu arhiepiscopul Gurie, planează o grava hotârîre a Sinodului, care a făcut vinovaţi pe fruntaşii , preoţime basarabene de instreinare de averi bisericeşti în valoare de mai multe sute de milioane, înlăturarea legilor în vigoare şi înlocuirea lor cu legi anarhice, etc. In această condamnare dată de Sinod, figurează expresiile : „uzurpatori şi hrăpăreţi“, adresate clerului basarabean. Guvernul, prin d. ministru Banu şi în contra vederilor d-luî Inculeţ, a luat contact cu preoţii din Basarabia şi le-a admis ca la nouile alegeri de episcopi să formuleze un deziderat. Clerul basarabean a formulat dezideratul dar a mers mai departe : a dat mandat celor şease preoţi delegaţi în Marele Colegiu electoral, ca în caz când guvernul nu va alege candidaţii propuşi de eparhia Chişinăului, să se retragă şi să nu ia parte la vot. D. Banu a comunicat consiliului de miniştri dezideratul eparhiei, ca fiind o hotărîre ce trebue împlinită. De altă parte, deşi termenul acordat de Sinod clerului basarabean ca să restitue averile înstreinate, a trecut de mult, totuşi d. ministru Banu, după cum se ştie, în loc de sancţiuni, a dat banchete acelui cler. Seulmfeare de trăit de un teze pe preoţi basarabeni să dea înapoi statului ceea ce ei afirmă, că este al lor, acum d. Banu merge până acolo cu concesiunile, încât le permite, contra părerilor celor mai mulţi dintre miniştrii şi contra majorităţii prelaţilor români, să aleagă pe arhimandritul Soriban episcop. Se maî spune de asemeni, că această concesiune făcută bisericeî basarabene ar face parte dintr’o lungă serie de concesiuni, pe cari guvernul le anunţă zi cu zî, încercând să înlocuiască prin concesiuni o cădere, sau în cazul cel mai bun o remaniere. Astfel, ca să potolească spiritele, şi-a asigurat mai întâi sprijinul ofiţerilor, mărindu-le soldele, a anunţat că va da despăgubiri, că va mări salariile funcţionarilor, că lasa în suspensie discuţia asupra naţionalizării subsolului, etc. Deci d. Vintilă Brătianu şi-a spart sistemul de economii, care s’a dovedit astfel ineficace, iar d. Ionel Brătianu a lăsat-o mai domol cu naţionalizările sale. «I ecropitanta in locul alteia... Totuşi, se crede că de remaniere cabinetul nu va scăpa, — bine înţeles în cazul când nu va fi doborât Căci chestiunea basarabeană, una din cele maî încurcate şi grave, aduce prin seria de concesiuni proectate de d. Banu, noul complication!. Astfel de concesiuni nu intră in vederile d-luî Inculeţ, care proecta instituirea unui inspectorat general al cultelor în Basarabia, descentralizarea conducerii economice a bisericii de acolo, trecând-o din mâna Uniunii preoţilor dela centru, la cei trei episcopi, şi executarea hotărireî sinodale, relativ la înstreinarea averilor. D. Banu se află într’o situaţie fără eşire. Şi, în cazul când va fi sacrificat ,se afirmă că se va da d-luî Inculeţ, după votarea Constituţiei, portofoliul cultelor, pentru a se tranşa într’un fel penibila chestiune a averilor mănăstireşti cfin Basarabia. Noi credem că nici d. Ju. Deci schimbare de front de până acum d. Banu instituise culeț nu va fi capabil să tranşeze anchete severe, comisiuni de îhal-j această chestiune, am lifertî magistraţi şi sinoade/ să for-1 S. V. Biserica Basarabeană Remaniere sau concesiuni! iu LAPTA mari furturi la trenuri IAŞI, ÎLSS a putut preciza în urma cercetărilor făcute, că din trenurile de marfă venite din diferite puncte ale ţării spre Moldova in trecerea lor prin staţiile situate între Roşeşti şi Vaslui se sustrăgeau mari cantităţi de mărfuri. Cele mai mari hoţi se făceau pe lângă cantoanele c. f. r., No. 58, 59, 60 și 61. S’au operat mai multe arestări. Ancheta continuă. Viata artistică si intelectuali iPHOTAfiOLE JOI 22 MARTIE TEATRUL NAŢIONAL Matineu nopţi „Taifun“. Seara „Visul unei de vară“. OPERA ROMANA: „Faust“. TEATRUL POPULAR matineu: „Cererea în căsătorie“ şi seara „Băiat de viaţă“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Das Süsse Madel“. TEATRUL CENTRAL: „Sburatorul“. TEATRUL ALHAMBRA . Varietă L Din Iași ni se comunică că d. Vintilă Brătianu nu a vrut să acorde suma necesară pentru refacerea teatrului din Capitala Moldovei. Suma oferită de ministrul finanțelor este cu totul insuficienta. D. Penescu directorul Teatrului a solicitat o audienţa regului pentru a-i aduce la cunoştinţă acest fapt. SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI Scriitorii de teatru românesc s’au constitui într’o Societate pentru apărarea intereselor lor materiale şi morale, sub numele de „Societatea Autorilor Dramatici Români“. Fondatori sunt autorii dramatici următori: Arhip Ticu, Aslan I. C„ Bârsan Zaharia, Bengescu Papadat Ortensia, Brătescu Voineşti I„ Eftimiu Victor, Floru Igena, Goga Octavian, Gusty P., Herz Ade, Milian Claudia, Moldovanu Corneliu, Minulescu Ion, Moşoiu Alfred, Paşcanu M„ Peretz J„ Petrescu G^mjL Popa Ion Victor, Rădulescu Mircea, Rebreanu L., Rîuleţ C., Sabaru Al., Sorbul M., Theodorian Caton, Ursachi G., Valjan şi Voinescu Romulus. Dintre aceştia, cu o mare majoritate s’a ales întâiul comitet astfel alcătuit : Preşedinte : Caton Theodorian ; Vice-Preşedinte : Valjean ; Membrii : M. Sorbul, L. Rebreanu, Mircea Rădulescu; Casier: P. Gusty ; Secretar: Victor L Popa. Noua societate şi-a serbat constituirea în seara de Luni 19 Martie printr-o masă colegială la Restaurantul Iordache. Autorii dramatici jucaţi pe scena Teatrului National cari îndeplinesc condiţiunile de admitere prevăzute în statute pot cere înscrierea lor comitetului. . SERATE Duminică 24 Martie, orele 3 d. a va avea loc in saloanele lecaţiunei franceze (str. Lascar Galargi 13 un bazar şi ceai dansant organizat de soc. ,aDames‘ de charite“ in folosul orfelinatului Sft. Vincent de Paul, sub presedenţia d-nei marchize de Belîoy . Sâmbătă 24 Martie, la orele da. va avea loc un ceai dansant ,organizat de soc. ,,Ortodoxa-naţională‘‘ a femeilor române, (pasochiile sf. Iîie din Gogani, Schitu Măgureanu "şi cuibul cu Barză) în folosul grădinelor sale de copii din Capitală Conferinţe Academia Română va ţinea şedinţă publică vineria viitoare 23 Martie curent, la ora 3 d a, D-l N. Iorga va face o comunicare cu subiectul ‘SS.ateriam nouă privitoare la UnireaPrincipatelor şi alui lui Victor Placă" Azi la orele 6 d a-, C Stătescu va ţine o" d profesor conferinţă lc Fundaţia. Carol, vorbind despre. ..Constituţia atomului din punct de vedere optic (cu demonstraţii) DIVERSE Eri, d-na Maria Giurgea minunata artistă, a fost operată de d. prof. Djuvara. Operaţiunea a reuşit. l)-na Gi'gea avut o nopte calmă. VITRINA LIBRĂRIEI Primim la redacţie „Gamnflarea averilor morale*, trei scrisori deschise adresate d-luî Vintilă Brătianu — documente ale vremii — de inginer C. Hoisescu, I ———. —-exo--------- Buletin arlamentar CAMERA SesSBngalS@la 21 Suferii® După propunerea celui luca se admite ca" Adunarea deputaţilor sa ţină două şedinţe pe zi: una dela 3—7 d. a., şi alta dela 9—12 seara. Kateziizsm BtaUiiUpr Se trece la discuţia pe articole a procesului de Constituţie. " La art. 7, relativ la naturalizarea străinilor cu cuprinsul: , „Deosebirea de credinţe, religioase şi "confesiuni, de origină etnică şi de limbă nu constitue in România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi a le exercita. „Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu românul pentru evercitarea drepturilor politice. ..Naturalizarea se acordă în mod individual de consiliul de miniştrii, în urma constatării unei comisiuni compusă din primul preşedinte şi preşedinţii Curţii de apel din Capitala ţărei că solicitantul îndeplineşte condiţiunile legale. ,,O lege specială va determina condiţiunile şi procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. ..Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soţia şi copiii minori profită, în condiţiunile prevăzute de lege de" naturalizarea soţului sau tatălui“ Vorbesc . d-nil Era. Dan, Simion Mândrescu, P. Jecu, D. Negură, D. Toni, V. Athanasovici, N.Iorga I. Grădişteanu şi Leonte Moldovanu. In urma propunerii d-lui Vintilă Brătianu se trece peste acest articol, rămânând să se revie asupra lui la sfârşitul şedinţei. Se votează fără modificări art. 9, cu următorul cuprins : ,,Toţi străinii aflători P®" pământul României se bucură de protecţia dată de legi persoanelor şi averilor în genere", libertatea individuală S® votează nemodificat art. 10 cu cuprinsul: „Toate privilegiile de orice natură scutirile şi monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdeauna în statul român. .,Titlurile de nobleţe sunt şi rămân neadmise în statul român. ..Decoraţiunile străine se vor purta de români numai cu autorizarea regelui“. Şi 11. cu următoarea redactare: ,,Libertatea individuală este garantată. .,Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziţionat decât în cazurile şi după formele prevăzute în legi. „Nimeni nu poate fi deţinut sau arestat decât in puterea unui mandat judecătoresc motivat, care trebue să-i fiecomunicat în momentul arestărei sau cel mai târziu în 24 de ore după deţinere sau arestare’1. Se mai votează fără modifică articolele 12, 13, 14 şi 15. Pedeapsa estsartea La art. 16 privitor la pedeapsa cu moarte care are următorul cuprins: „Pedeapsa cu moarte nu se va putea reînfiinţa afară de cazurile prevăzute în codul penal militar, în timp de resbel“. D. luca cere înlocuirea cuvântului ,reînfiinţa"." Mai vorbesc d-nul Iorgu Toma. nu corespunde cu importanţa operei Se votează apoi articolul nemodificat. Art 18 privitor la români şi străini, se votează în redacţia următoare : Numai românii şi cei naturalizaţi români pot dobândi cu orice titlu şi deţine imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile. Biserica ortodoxă tainantă la Stat Se votează art. 22 intr’o redacţie propusă de d. P. Gârboviceanu si în care e de remarcat pasagiul: ,,Biserica creştină ortodoxă este biserica dominantă a statului. Biserica unită are întâietate faţă de celelalte confesiuni“. Luând cuvântul d. Iorga, cere ca biserica să fie scoasă de sub influenţale politice şi închee spunând că mitropoliţii şi episcopii să fie aleşi de credincioşi nu de parlamentari, cari de multe ori nici nu sunt creştini. Mai vorbesc d.nii Wilhelm Binder cerând autonomia bisericii şi pr Dragoş protestând contra, caracterului de dominaţie, dat bisericii ortodoxe şi cerând egalitatea ambelor biserici, după care şedinţa de zi se suspendă până la orele 9 seara, şedinţa de noapte In şedinţa de noapte, d. luca propune ca majoritatea să renunţe la interpelări, până când discuţia proiectului de Constituţie va fi terminată. Majoritatea admite propunerea d-lui luca.Această manevră este în legăturî cu faptul că pe ziua de azi opoziţia urma să intre în Cameră spre a face câteva interpelări. Comisia de disciplină hotărăşte escluderea pe 30 zile a preotului Drăghici bănuit a fi adus fiolele cu sulfura de carbon. Se votează două proecte de Sega. După propunerea d-lui Iamandi, se trece asupra discuţiei în jurul articolului privitor la libertatea prasei, acesta comportând o discuţie mai vastă. In chestia bisericească vorbeşte un preot. Răspunde d. C. Banu, ministru al cultelor printr’o inimoasă şi judicioasă expunere conchizând la votarea art 23 aşa cum a fost redactat La sfârşitul şedinţei, d. N. Iorga a repurtat un mare succes împotriva d-lui N. D. Chirculescu, — raportorul procesului de Constituţie. D.sa a reuşit să influenţeze majoritatea care a admis — la art. 7 — un amendament care dă Parlamentului dreptul de a atribui străinilor naturalizarea prin lege, în mod individual. D.L TH. FLORESCU mîsitrul justiţiei Şedinţa senatului universitar din Iaşi IAŞI, 21. — Membrii senatului universitar s’au întrunit azi sub preşidenţia d-luî prorector Bacaloglu. S’a menţinut decizia ca biblioteca universităţii să fie administrată de către senatul universitar. Din cauză că numărul studenţilor din căminurî s’s'a micşorat s’a sporit cota de întreţinere a studenţilor dela 10 leî la 12 leî pe zi. _ S’au maî rezolvat şi diferite chestiuni de ordin administrativ. care susţine pedeapsa cu moarte, d. V. V. Pella şi N. Iorga, care susţine că pedeapsa cu moarte „sălbătăceşte societatea“. Se admite amendamentul d-lui luca. Propunerea guvernului de a se lăsa in suspensie art. 17—20, referitoare la naţionalizarea subsolului e admisă. Se discută art. privitor la ..libertatea muncii*'. La un moment dat, d. Mircea Djuvara, supărat că majoritatea cere mereu închiderea discuţiei, spune că ar fi mai bine să plece cu toţii acasă, iar damandi face constatarea că atmosfera in care se discută Senatul, pe ziua de eri, s’a arătat foarte activ. Ocolind cu precauţiune zona periculoasă a art. 18-21 referitoare la definiţia şi regimul proprietăţii, cu vezuviile „subsolului“ — condamnat de d. Vintilă Brătianu la confiscare în scop de cointeresare, a maturul corp a încheiat ciclul libertăţilor publice, şi a trecut ca o săgeată prin capitolul puterii executive, judecătoreşti şi legislative, ajungând până la art. 76. Senatul a votat, deci, mai bine de jumătate din articolele proiectului de Constituţie, care în total numără 134. Pretenţios saşilor Nici un incident, nici o tentativă măcar de protestare sau de împotrivire mai serioasă din partea vreunui deputat. Doar d. Schullerus şi-a repetat cererea, rostită ori de câte ori găseşte prilejul, de a se recunoaşte în noua Constituţie dreptul Saşilor de a se instrui, judecă şi administra în limba lor. Au intervenit în discuţie d-nii Toni Iliescu, Pangrati şi ministrul Al. Constantinescu, care au respins pretenţia Saşilor, întemeindu-se pe următoarele motive : 1) Statul român este un stat unitar şi NU un stat federal; 2) Pretenţia Saşilor duce la creiarea de stat în stat; 3) Constituţia egalizează pe toţi cetăţenii ţării în drepturi şi acest lucru reiese chiar din formula cu care începe fiecare articol referitor la libertăţile publice, redactată astfel: „ROMANII, FARA DEOSEBIRE DE ORIGINA ETNICA, DE LIMBA SI DE RELIGIE au dreptul, etc., etc.; 4) Ceea ce pretind Saşii înseamnă regim de privilegii in egalitate de drepturi. Alcătuim Senatului O foarte anemica discuţie a mai avut loc la capitolul asupra modului de alcătuire a Senatului prin noul proiect. Dacă s’au ridicat câteva glasuri răsleţe, acestea n’au formulat proteste împotriva principiului în sine al instituirii senatorilor de drept şi pe viaţă, ci s’au mulţumit să ceară extinderea privilegiului senatorial şi asupra altor corporaţiuni. S’a făcut onoarea şi breslei noastre ziaristice de-a fi propusă printre aceste corporaţii, dar propunerea a căzut cu un succes foarte firesc. Fără să fi avut în faţă vreun adversar temut, d-nii C. Dumitriu şi ministrul Al. Constantinescu au ţinut totuşi,din exces de zel şi mai mult ca o documentaţie pentru opinia publică, să respingă toate argumentele ce s-ar fi putut formulă împotriva instituirii senatorilor de drept şi să apere cu îndârjire această inovaţie, chemată să excrimateze şi să saboteze instituţia su- I fragiului universal. Ambii apărători ai tezei au susţinut Kr, rezumat următoarele: 1) Necesitatea creierii unui corp deliberariv Select, în compoziţia căruia să intre comeptinţele reprezentative ale tuturor corporaţiilor şi instituţiilor mai importante în stat; 2) Utilitatea de a îi reprezentate îr. Senat interesele locale prin aleşii consiliilor comunale şi judeţene ; 3) Prin această inovaţie numărul senatorilor nu va depăşi cifra de 225, dintre cari 85 la sută vor fi aleşi prin vot universal direct, 80 la sută prin vot universal indirect (aleşii consiliilor judeţeen şi comunale), iar restul vor fi senatorii de drept. 4) Această bază de alcătuire este o garanţie puternică a seriozităţii şi a controlului în opera de legiferare. iertitoni de drept Printre senatorii de drept fost indicaţi: D. I. I. C. BRATIANU, singurul politician care satisface condiţiunile cerute primilor miniştri. D-nii AL. CONSTANTINESCU şi AL. MARGHILOMAN - printre cei ce satisfac condiţiunile cerute miniştrilor. D-nii C. DISSESCU şi P. BRATAŞANU ca parlamentari. D. PHERIKIDE ca prezident de corpuri legiuitoare. D-nii: PRESAN, AVERESCU şi MARDARESCU printre generalii cari au comandat armate timp de cel puţin 3 luni in faţa inamicului. Un prim preşedinte de tribunal, etc. Faceţi calculul şi deduceţi proporţia : Câţi numai din categoriile acestea enumărate de însuşi d. Al. Constantinescu, sunt liberali şi câţi aparţin opoziţiei ?■■■ * După naţional-liberalizarea subsolului, ne trezim cu naţional-liberalizarea perpetuă a Senatului..., — h — — 0X0-SENATUL Majoritatea a votat litoralizarea pe veci a Senatului au D. N. IORGA t1 informaţiuni Eri a avut loc la şcoala normală din,Satul Mare conferinţa părintelui Lucaci împotriva emigrărilor românilor în America. Părintele Lucaci a arătat cum lucrătorii români muncesc în uzine în care le curge încontinuu şiroaie de apă în cap — altfel n’ar putea sta din cauza temperaturii prea mari — în fabrici de ciment in cari li se petrifică plămânii etc Mulţi când ajung nu sunt primiţi şi sunt înapoiaţi pe vapor spre a fi întorşi în Europa. Mortalitatea în rândurile emigranţilor este foarte mare. In urmă au avut loc, sub conducerea d-lui director I. Roman, coruri diferite recitări și dansuri naționale. Ghapeîlarie fiemggs a înfiinţa un ateliar special de lingerie bărbătească cu ultimele noutăţi în mătăsuri şi zefiruri. Până la tot imitarea lucrărilor de consolidare a podului de cale ferată dintre staţiunile Filiaşî şi Butoeştî, acceleratul 3 cu plecarea din gara de Nord la 7.10 dimineața* a fost suspendat. In locul sau direcțiunea C. F. a dispus ca de aseară Miercuri să circule numai până la Craiova un alt accelerat cu plecarea din Capîtală la 11 noaptea. D-nii Comerciant din întreaga ţară se pot aproviziona convenabil cu mărfuri de MERCERIE şî ANILîNA en gros, în calităţi şi preţuri avantajoase, de la firma STANOIU & Co. Str. Gabroveni, No. 20 Telefon 35/32 De azî s’a reluat circulaţia tuturor trenurilor de marfă între Crasna şi Munteni pentruVaslin şi Iaşi. D. Vasiliscu-Valjan, deputat şi avocat a fost numit director general al teatrelor în locul d-lui Al. Mavrodi, demisionat Noul director îşi va lua azî postul în primire. Administraţia căilor ferate a dat ordin regionalelor să nu se mai aprobe particularilor vagoane pentru a fi reparate în schimbul transporturilor cu precădere. Această dispoziţie a fost luată pentru a nu se aduce nemulţumiri în rândul comercianţilor în detrimentul cărora concesionarii de repararea vagoanelor erau favorizați. V