Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)

1923-03-23 / nr. 381

ACTIV Casa, numerar şi disponibil la bănci Acţionari, emisiunea ll-a. . . . Efecte publice şi acţiuni . . . . Concesiuni de Cariere de M.ca . Secţiunea Exploatării Minelor de Aur şi cărbuni din Brad Concesiuni şi Permise de Expo, achiziţionate in cursul an. 1S22 Concesiuni de păduri...................... Conces. ExpL Carierei de piatră . Amortizare ....... Imobile București * • • • • Amortizare ....... Imobile Voineasa­­Magazii barăcii Amortizare imobile Brad Amortizare ....... Mobilier Amortizare ....... Inventarul Exploatării Voineasca Amortizare ....... Garanții depuse ...... Diverși debitori j­ud­ete te Anonimă Bilanțul general încheiat la 31 Decembrie 1922 688.000. 9.000.000.-5.828.010.­• •••••• LEI LEI 15.526.000 1.228 745 1.800.000.-200.000. 1.600.000 14.163.502.- 1 — 863.502.— 113.300.000 303.405.40 151.705.40 257.670.46 25 770.46 28­­.1­­46.75 281 046.75 110.926.71 43.474.80 2.589.202.-202.000.— 310.000. -140.000. — 151.700 231500 ,F'~~—* * Minieră Capi al . . . . Fond de rezervă .. ......... Fond de prevedere pentru ajutorul Personalului Fond pentru impozite . . • . . » . .. . Diverși Creditori Dividende pentru 1920 şi 1921 ...... Sarcini hipotecare asupra imobilelor . . . • Cont Tranzitoriu cu Secţiunea Exploatarea Mi­nelor de Aur şi Cărbuni din­ Brad . . . Profit şi Pierdere . .. ....... * Beneficiul reportat din­ exerciţiul 1921 ■ . * Beneficiul net al exerciţiului 1922 • • • . 17.402.570 41 24.330 8,476,176 80 18,354,745 13,683600 1 67.451 50.300 5181719 2.791,202 170 000 - 176,202.116 ‘ CONTURI DE ONDINE SI EVIDENTE LEI fB. Garanții Statuare .............................................................•§ 585. 01 -Efecte In Garanții . i ■ , • • ■ ............................... * jl 1 •l (10 237.000 -169.0 M­­....... " LEI B.J • • • • • © 460.000|f ezite, Intre­­• ••••• 2.730.34199 2.430.0646« • ••••• (20.368.461I7l —-----------125.988,86? v Deponenți de Garanţii Statuare . Deponenți de Efecte in Garanţie Deponenţi de Efecte depozit liber Deponenţi de Efecte depozit liber Preşedintele Consiliului de Administraţiune, Director General, General Al. Aver eseu Ing. I. Gigurtu Verificat şi găsit conform registrelor: Cenzori: Al. Apostolii, Th. Deleanu, H. Gucker, tiu t. ..Mm “1 • » J * • 1 • •' • * • ♦ • • PASIV LEI 1». ... 26.000.001 —1.330.46638—­­151.107OS— —3.000 000— 8766.27097— 70,23550— 374.280m9 210.78746 — 16.141.29405 _tarzeci» xrvxxrm pi >.c: .1 tu7Ü LEI B. I 85.00,1 100.00 237.000 1 '.169.500 j 3.'91.500 i l Şeful Contabilităței, R. Ed. Bubeneck — Preşedintele Consiliului de Administraţie, Director General, General Al. Aver eseu Ing. I» Gigurtu Verificat şi găsit conform cu registrele î Cenzori: Al. Apostola, Th. Defeanu, H. Gucker, Dr. E. Micşîunescu* Dr. M. Zahareanu CONTUL PROFIT & PIERDERE încheiat la 31 Decembrie 1922 ORSIDIT­­ LEIB 9.756 23.979.lll 58 24 Şeful Contabilităţii, R. Ed. Bubeneck M.csîunescu, Dr. H. Zahareanu. Aur şi Argint In lingouri , Mică brută şi prelucrată « Automobile Uzajul . 3D 23331*3? Redevenţa Voineasa.................. Cheltueli Generale de exploatare, ţinerea imobilelor, etc.. • • • Amortismente ......... Beneficiul net pr 1622 .... T V Report din Exercițiul 1921................................... Beneficii din exploatarea iih­irin .iivvive beneficii ... (25.988,8678 )s A SOSIT din Uzinele din Birmin­gham (Anglia) ■SSSSSp« DUNLOP ss. Depozit: G Ilii Sir. Franklin, București Telefon 56*12.-- Adrese telegrafică „POLYGO“ un nou și proaspăt transport de (fără talon) CORD In cercurile liberale se afirmă: Când a văzut d. Ionel Brătianu că nici teroarea militară nu poate înăbuşi mişcarea populaţiuneî con­tra Constituţie!, s’a gândit să des­chidă supapa de siguranţă a re­manierii. Printre ce­ meniţi a fi sacrificat!, era şi d. C. Banu, mini­­strul cultelor şi artelor, care în timp de un an a reuşit să se în­vrăjbească cu biserica basarabea­nă, în aşa chip, încât cu concursul generalului Popovici, unitatea na­ţională era primejduită. Alegerea episcopilor basa­­rabeni Se ştie că asupra conducătorilor bisericei basarabene, în cap cu ar­hiepiscopul Gurie, planează o gra­va hotârîre a Sinodului, care a fă­cut vinovaţi pe fruntaşii , preoţi­me­ basarabene de instreinare de averi bisericeşti în valoare de mai multe sute de milioane, înlătura­rea legilor în vigoare şi înlocuirea lor cu legi anarhice, etc. In aceas­tă condamnare dată de Sinod, fi­gurează expresiile : „uzurpatori şi hrăpăreţi“, adresate clerului basa­rabean. Guvernul, prin d. ministru Banu şi în contra vederilor d-luî Incu­­leţ, a luat contact cu preoţii din Basarabia şi le-a admis ca la noui­­le alegeri de episcopi să formule­ze un deziderat. Clerul basarabean a formulat dezideratul dar a mers mai departe : a dat mandat celor şease preoţi delegaţi în Marele Colegiu electoral, ca în caz când guvernul nu va alege candidaţii propuşi de eparhia Chişinăului, să se retragă şi să nu ia parte la vot. D. Banu a comunicat consiliului de miniştri­ dezideratul eparhiei, ca fiind o hotărîre ce trebue împlini­tă. De altă parte, deşi termenul a­­cordat de Sinod clerului basara­bean ca să restitue averile înstre­­inate, a trecut de mult, totuşi d. ministru Banu, după cum se ştie, în loc de sancţiuni, a dat banchete acelui cler. Seu­lmfeare de trăit de un­ teze pe preoţi­ basarabeni să dea înapoi statului ceea ce ei afirmă, că este al lor, acum d. Banu merge până­ acolo cu concesiunile, încât le permite, contra părerilor celor mai mulţi dintre miniştrii şi con­tra majorităţii prelaţilor români, să aleagă pe arhimandritul Sori­ban episcop. Se maî spune de asemeni, că a­­ceastă concesiune făcută bisericeî basarabene ar face parte dintr’o lungă serie de concesiuni, pe cari guvernul le anunţă zi cu zî, încer­când să înlocuiască prin concesiu­ni o cădere, sau în cazul cel mai bun o remaniere. Astfel, ca să potolească spiritele, şi-a asigurat mai întâi sprijinul ofi­ţerilor, mărindu-le soldele, a anun­ţat că va da despăgubiri, că va mări salariile funcţionarilor, că la­sa în suspensie discuţia asupra na­ţionalizării subsolului, etc. Deci d. Vintilă Brătianu şi-a spart sistemul de economii, care s’a dovedit astfel ineficace, iar d. Ionel Brătianu a lăsat-o mai do­mol cu naţionalizările sale. «I ecropitanta in locul alteia... Totuşi, se crede că de remanie­re cabinetul nu va scăpa, — bine înţeles în cazul când nu va fi­ do­borât Căci chestiunea basarabea­nă, una din cele maî încurcate şi grave, aduce prin seria de conce­siuni proectate de d. Banu, noul complication!. Astfel de concesiuni nu intră in vederile d-luî Inculeţ, care proecta instituirea unui ins­pectorat general al cultelor în Ba­sarabia, descentralizarea conduce­rii economice a bisericii de acolo, trecând-o din mâna Uniunii preo­ţilor dela centru, la cei trei epis­copi, şi executarea hotărireî sino­dale, relativ la înstreinarea averi­lor. D. Banu se află într’o situaţie fă­ră eşire. Şi, în cazul când va fi sa­crificat ,se afirmă că se va da d-luî Inculeţ, după votarea Constituţiei, portofoliul cultelor, pentru a se tranşa într’un fel penibila chestiu­ne a averilor mănăstireşti cfin Ba­sarabia. Noi credem că nici d. Ju­. Deci schimbare de front de până acum d. Banu instituise­ culeț nu va fi capabil să tranşeze anchete severe, comisiuni de îhal-j această chestiune, am lifer­­tî magistraţi şi sinoade/ să for-1 S. V. Biserica Basarabeană Remaniere sau concesiuni! i­u LAPTA mari furturi la trenuri IAŞI, ÎL­S­S a putut preciza în urma cercetărilor făcute, că din trenurile de marfă venite din dife­rite puncte ale ţării spre Moldova in trecerea lor prin staţiile situate între Roşeşti şi Vaslui se sustră­­geau mari cantităţi de mărfuri. Cele mai mari hoţi­ se făceau pe lângă cantoanele c. f. r., No. 58, 59, 60 și 61. S’au operat mai multe arestări. Ancheta continuă. Viata artistică si intelectuali iPHOTAfiOLE JOI 22 MARTIE TEATRUL NAŢIONAL Matineu nopţi „Taifun“. Seara „Visul unei de vară“. OPERA ROMANA: „Faust“. TEATRUL POPULAR mati­neu: „Cererea în căsătorie“ şi seara „Băiat de viaţă“. TEATRUL CAROL CEL MA­RE: „Das Süsse Madel“. TEATRUL CENTRAL: „Sbu­ratorul“. TEATRUL ALHAMBRA . Varietă­ L Din Iași ni se comunică că d. Vintilă Brătianu nu a vrut să a­­corde suma necesară pentru refa­­cerea teatrului din Capitala Mol­dovei. Suma oferită de ministrul finan­țelor este cu totul insuficienta. D. Penescu directorul Teatrului a solicitat o audienţa regului pen­tru a-i aduce la cunoştinţă acest fapt. SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI Scriitorii de teatru românesc s’au constitui într’o Societate pen­tru apărarea intereselor lor mate­riale şi morale, sub numele de „Societatea Autorilor Dramatici Români“. Fondatori sunt autorii dramatici următori: Arhip Ticu, Aslan I. C„ Bârsan Zaharia, Ben­­gescu Papadat Ortensia, Brătescu Voineşti I„ Eftimiu Victor, Floru Igena, Goga Octavian, Gusty P., Herz A­de, Milian Claudia, Moldo­­vanu Corneliu, Minulescu Ion, Mo­­şoiu Alfred, Paşcanu M„ Peretz J„ Petrescu G^mjL Popa Ion Victor, Rădulescu Mircea, Rebreanu L., Rîuleţ C., Sabaru Al., Sorbul M., Theodorian Caton, Ursachi G., Valjan şi Voinescu Romulus. Din­tre aceştia, cu o mare majoritate s’a ales întâiul comitet astfel al­cătuit : Preşedinte : Caton Theodorian ; Vice-Preşedinte : Valjean ; Mem­brii : M. Sorbul, L. Rebreanu, Mircea Rădulescu; Casier: P. Gusty ; Secretar: Victor L Popa. Noua societate şi-a serbat con­stituirea în seara de Luni 19 Mar­tie printr-o masă colegială la Re­staurantul Iordache. Autorii dramatici jucaţi pe scena Teatrului National cari îndeplinesc condiţiunile de admitere prevăzute în statute pot cere înscrierea lor comitetului. . SERATE Duminică 24 Martie, orele 3 d. a va avea loc in saloanele lecaţiunei franceze (str. Lascar Galargi 13 un ba­zar şi ceai dansant organizat de soc. ,aDames‘ de charite“ in folosul orfelina­tului Sft. Vincent de Paul, sub prese­­denţia d-nei marchize de Belîoy . Sâmbătă 24 Martie, la orele­­ d­a. va a­vea loc un ceai dansant ,organi­zat de soc.­ ,,Ortodoxa-naţională‘‘ a fe­meilor române, (pas­ochiile sf. Iîie din Gogani, Schitu Măgu­reanu "şi­ cuibul cu Barză) în folosul grădinelor sale de copii din Capitală Conferinţe Academia Română va ţinea şedinţă publică vineria viitoare 23 Martie curent, la ora 3 d a, D-l N. Iorga va face o comunicare cu subiectul ‘SS.ateriam­ nouă privitoare la Unirea­­Principatelor şi alui lui Victor Placă" Azi la orele 6 d a-, C Stătescu va ţine o" d profesor conferinţă lc Fundaţia. Carol, vorbind d­espre. ..Constituţia atomului din punct de ve­dere optic (cu demonstraţii) DIVERSE Eri, d-na Maria Giurgea minunata artistă, a fost operată de d. prof. Dju­­vara. Operaţiunea a reuşit. l)-na­ Gi'­­gea a­vut o nopte calmă. VITRINA LIBRĂRIEI Primim la redacţie „Gamn­­flarea averilor m­oral­e*, trei scrisori deschise adresate d-luî Vintilă Brătianu — documen­te ale vremii — de inginer C. Hoisescu, I ———. —-exo---------­ Bule­tin arlame­ntar CAMERA SesSBnga­lS@la 21 Suferii® După propunerea celui luca se ad­­mite ca" Adunarea deputaţilor sa ţină două şedinţe pe zi: una dela 3—7 d. a., şi alta dela 9—12 seara. Kateziizsm BtaUiiUpr Se trece la discuţia pe articole a procesului de Constituţie. " La art. 7, relativ la naturalizarea străinilor cu cuprinsul: , „Deosebirea­ de credinţe, religioase şi "confesiuni, de origină etnică şi de limbă nu constitue in România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi a le exercita. „Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu românul pentru ever­­citarea drepturilor politice. ..Naturalizarea se acordă în mod individual de consiliul de miniştrii, în urma constatării unei comisiuni compusă din­ primul preşedinte şi preşedinţii Curţii de apel din Capi­­tala ţărei că solicitantul îndepline­­şte condiţiunile legale. ,,O lege specială va determina con­­diţiunile şi procedura prin care străi­nii dobândesc naturalizarea. ..Naturalizarea nu are efect re­troactiv. Soţia şi copiii minori profi­­tă, în condiţiunile prevăzute de lege de" naturalizarea soţului sau tatălui“ Vorbesc . d-nil Era. Dan, Simion Mândrescu, P. Jecu, D. Negură, D. Toni, V. Athanasovici, N.­­Iorga I. Grădişteanu şi Leon­te Moldovanu. In urma propunerii d-lui Vintilă Brătianu se trece peste acest arti­col, rămânând să se revie asupra lui la sfârşitul şedinţei. Se votează fără modificări art. 9, cu următorul cuprins : ,,T­oţi străinii aflători P®" pămân­tul României se bucură de protecţia dată de legi persoanelor­­ şi averilor în genere", libertatea individuală S® votează nemodificat art. 10 cu cuprinsul: „Toate privilegiile de orice natură scutirile şi monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdeauna în sta­tul român. .,Titlurile de nobleţe sunt şi ră­mân neadmise în statul român. ..Decoraţiunile străine se vor purta de români numai cu autorizarea re­gelui“. Şi 11. cu următoarea redactare: ,,Libertatea individuală este ga­rantată. .,Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziţionat decât în cazurile şi după formele prevăzute în legi. „Nimeni nu poate fi deţinut sau arestat decât in puterea unui man­dat judecătoresc motivat, care trebue să-i fie­­comunicat în momentul a­­restărei sau cel mai târziu în 24 de ore după deţinere sau arestare’1. Se mai votează fără modifică articolele 12, 13, 14 şi 15. Pedeapsa es­tsartea La art. 16 privitor la pedeapsa cu moarte care are următorul cuprins: „Pedeapsa cu moarte nu se va putea reînfiinţa afară de cazurile prevă­zute în codul penal militar, în timp de resbel“. D. luca cere înlocuirea cuvântului ,reînfiinţa"." Mai vorbesc d-nul Iorgu Tom­a. nu corespunde cu importanţa operei Se votează apoi articolul nemodi­ficat. Art 18 privitor la români şi stră­ini, se votează în redacţia urmă­toare : Numai românii şi cei naturalizaţi români pot dobândi cu orice titlu şi deţine imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile. Biserica ortodoxă tainantă la Stat Se votează art. 22 intr’o redacţie propusă de d. P. Gârboviceanu si în care e de remarcat pasagiul: ,,Biserica creştină ortodoxă este bi­­serica dominantă a statului. Biseri­ca unită are­ întâietate faţă de­ cele­­lalte confesiuni“. Luând cuvântul d. Iorga, cere ca biserica să fie scoasă de sub influen­ţale politice şi închee spunând că mitropoliţii şi episcopii să fie aleşi de credincioşi nu de parlamentari, cari de multe ori nici nu sunt cre­ştini.­­ Mai vorbesc d.nii Wilhelm Bin­der cerând autonomia bisericii şi pr Dragoş protestând contra, carac­terului de dominaţie, dat bisericii ortodoxe şi cerând egalitatea ambe­­lor biserici, după care şedinţa de zi se suspendă până la orele 9 seara, şedinţa de noapte In şedinţa de noapte, d. luca pro­pune ca majoritatea să renunţe la interpelări, până când discuţia pro­iectului de Constituţie va fi termi­nată. Majoritatea admite propunerea d-lui luca.­­Această manevră este în legătu­rî cu faptul că pe ziua de azi opoziţia urma să intre în Cameră spre a face câteva interpelări. Comisia de disciplină hotărăşte es­­cluderea pe 30 zile a preotului Dră­­ghici bănuit a fi adus fiolele cu sul­fura de carbon. Se votează două proecte de Sega. După propunerea d-lui Iamandi, se trece asupra discuţiei în jurul ar­ticolului privitor la libertatea pra­­sei, acesta comportând o discuţie mai vastă. In chestia bisericească vorbeşte un preot. Răspunde d. C. Banu, ministru al cultelor printr’o inimoasă şi judi­cioasă expunere conchizând la vo­tarea art 23 aşa cum a fost redactat La­ sfârşitul şedinţei, d. N. Iorga a repurtat un mare succes împotriva d-lui N. D. Chirculescu, — raporto­rul procesului de Constituţie. D.sa a reuşit să influenţeze majo­ritatea care a admis — la art. 7 — un amendament care dă Parlamen­­tului dreptul de a atribui străinilor naturalizarea prin lege, în mod in­dividual. D.L TH. FLORESCU mîsitrul justiţiei Şedinţa senatului universitar din Iaşi IAŞI,­ 21. — Membrii senatului universitar s’au întrunit azi sub preşidenţia d-luî prorector Baca­­loglu. S’a menţinut decizia ca biblio­teca universităţii să fie administra­tă de către senatul universitar. Din cauză că numărul studenţi­lor din căminurî s’s'a micşorat s’a sporit cota de întreţinere a studen­ţilor dela 10 leî la 12 leî pe zi. _ S’au maî rezolvat şi diferite chestiuni de ordin administrativ. care susţine pedeapsa cu moarte, d. V. V. Pella şi N. Iorga, care susţine că pedeapsa cu moarte „sălbătăceşte societatea“. Se admite amendamen­tul d-lui luca. Propunerea guvernului de a se lăsa in suspensie art. 17—20, refe­ritoare la naţionalizarea subsolului e admisă. Se discută art. privitor la ..liberta­tea muncii*'. La un moment dat, d. Mircea Djuvara, supărat că majoritatea ce­re mereu închiderea discuţiei, spune că ar fi mai bine să plece cu toţii acasă, iar d­­­amandi face constata­rea că atmosfera in care se discută Senatul, pe ziua de eri, s’a arătat foarte activ. Ocolind cu precau­­ţiune zona periculoasă a art. 18-21 referitoare la definiţia şi regimul proprietăţii, cu vezuviile „sub­so­­lului“ — condamnat de d. Vintilă Brătianu la confiscare în scop de cointeresare, a maturul corp a încheiat ciclul libertăţilor publice, şi a trecut ca o săgeată prin capi­tolul puterii executive, judecătore­şti şi legislative, ajungând până la art. 76. Senatul a votat, deci, mai bine de jumătate din articolele proiec­tului de Constituţie, care în total numără 134. Pretenţios saşilor Nici un incident, nici o tentativă măcar de protestare sau de împo­trivire mai serioasă din partea vreunui deputat. Doar d. Schulle­­rus şi-a repetat cererea, rostită ori de câte ori găseşte prilejul, de a se recunoaşte în noua Constitu­ţie dreptul Saşilor de­ a se instrui, judecă şi administra în limba lor. Au intervenit în discuţie d-nii Toni Iliescu, Pangrati şi ministrul Al. Constantinescu, care au respins pretenţia Saşilor, întemeindu-se pe următoarele motive : 1) Statul român este un stat uni­tar şi NU un stat federal; 2) Pre­tenţia Saşilor duce la creiarea de stat în stat; 3) Constituţia egali­zează pe toţi cetăţenii­ ţării în drepturi şi acest lucru reiese chiar din formula cu care începe fiecare articol referitor la libertăţile pu­blice, redactată astfel: „ROMANII, FARA DEOSEBIRE DE ORIGINA ETNICA, DE LIMBA SI DE RELI­GIE au dreptul, etc., etc.; 4) Ceea ce pretind Saşii înseamnă regim de privilegii in egalitate de drep­turi. Alcătuim Senatului O foarte anemica discuţie a mai avut loc la capitolul asupra modu­lui de alcătuire a Senatului prin noul proiect. Dacă s’au ridicat câ­teva glasuri răsleţe, acestea n’au formulat proteste împotriva princi­piului în sine al instituirii senatori­lor de drept şi pe viaţă, ci s’au mulţumit să ceară extinderea pri­vilegiului senatorial şi asupra altor corporaţiuni. S’a făcut onoarea şi breslei noastre ziaristice de-a fi propusă printre aceste corporaţii, dar propunerea a căzut cu un suc­ces foarte firesc. Fără să fi avut în faţă vreun ad­versar temut, d-nii C. Dumitriu şi ministrul Al. Constantinescu au ţi­nut totuşi,­din exces de zel şi mai mult ca o documentaţie pentru o­­pinia publică, să respingă toate ar­gumentele ce s-ar fi putut formulă împotriva instituirii senatorilor de drept şi să apere cu îndârjire a­­ceastă inovaţie, chemată să excri­­mateze şi să saboteze instituţia su- I fragiului universal. Ambii apărători ai tezei au sus­­ţinut Kr, rezumat următoarele: 1) Necesitatea creierii unui corp deli­be­rari­v Select, în compoziţia căruia să intre comeptinţele reprezenta­tive ale tuturor corporaţiilor şi in­stituţiilor mai importante în stat; 2) Utilitatea de­ a îi reprezentate îr. Senat interesele locale prin aleşii consiliilor comunale şi judeţene ; 3) Prin această inovaţie numărul senatorilor nu va depăşi cifra de 225, dintre cari 85 la sută vor fi a­­leşi prin vot universal direct, 80 la sută prin vot universal indirect (a­­leşii consiliilor judeţeen şi comu­nale), iar restul vor fi senatorii de drept. 4) Această bază de alcătui­re este o garanţie puternică a se­riozităţii şi a controlului în opera de legiferare. iertitoni de drept Printre senatorii de drept fost indicaţi: D. I. I. C. BRATIANU, singurul politician care satisface condiţiu­­nile cerute primilor miniştri. D-nii AL. CONSTANTINESCU şi AL. MARGHILOMAN - printre cei ce satisfac condiţiunile cerute miniştrilor. D-nii C. DISSESCU şi P. BRA­TAŞANU ca parlamentari. D. PHERIKIDE ca prezident de corpuri legiuitoare. D-nii: PRESAN, AVERESCU şi MARDARESCU printre generalii cari au comandat armate timp de cel puţin 3 luni in faţa inamicului. Un prim preşedinte de tribunal, etc. Faceţi calculul şi deduceţi pro­porţia : Câţi numai din categoriile acestea enumărate de însuşi d. Al. Constantinescu, sunt liberali şi câţi aparţin opoziţiei ?­­■■■ * După naţional-liberalizarea sub­solului, ne trezim cu naţional-libe­­ralizarea perpetuă a Senatului..., — h — — 0X0-SENATUL Majoritatea a votat litoralizarea pe veci a Senatului au D. N. IORGA t1 informaţiuni Eri a avut loc la şcoala normală­ din,Satul Mare conferinţa părintelui Lucaci împotriva emigrărilor româ­nilor în America. Părintele Lucaci a arătat cum lucrătorii români mun­cesc în uzine în care le curge încon­tinuu şiroaie de apă în cap — alt­fel n’ar putea sta din cauza tem­­peraturii prea mari — în fabrici de ciment in cari li se petrifică plămâ­­nii etc Mulţi când ajung nu sunt primiţi şi sunt înapoiaţi pe vapor spre a fi întorşi în Europa. Mortali­tatea în rândurile emigranţilor este foarte mare. In urmă au avut loc, sub condu­cerea d-lui director I. Roman, co­ruri diferite recitări și dansuri na­­­ționale. Ghapeîlarie fiemggs a înfiinţa un a­teliar special de lingerie bărbătească cu ulti­mele noutăţi în mătăsuri şi zefiruri. Până la tot im­it­ar­ea lucrărilor de consolidare a podului de cale ferată dintre staţiunile Filiaşî şi Butoeştî, acceleratul 3 cu plecarea din gara de Nord la 7.10 dimineața* a fost suspendat. In locul sau direcțiunea C. F. a dispus ca de aseară Miercuri să circule numai până la Craiova un alt accelerat cu plecarea din Cap­î­­tală la 11 noaptea. D-nii Comerciant­ din întreaga ţară se pot aproviziona convena­­bil cu mărfuri de MERCERIE şî ANILîNA en gros, în calităţi şi preţuri avantajoase, de la firma STANOIU & Co. Str. Gabroveni, No. 20 Telefon 35/32 De azî s’a reluat circulaţia tu­turor trenurilor de marfă între Crasna şi Munteni pentru­­Vaslin şi Iaşi. D. Vasiliscu-Valjan, deputat şi avo­cat a fost numit director general al teatrelor în locul d-lui Al. Mavrodi, demisionat Noul director îşi va lua azî postul în primire. Administraţia căilor ferate a dat ordin regionalelor să nu se mai aprobe particularilor vagoane pen­tru a fi reparate în schimbul trans­porturilor cu precădere. Această dispoziţie a fost luată pentru a nu se aduce nemulţumiri în rândul comercianţilor în detri­mentul cărora concesionarii de re­pararea vagoanelor erau favori­zați. V

Next