Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)
1923-03-24 / nr. 382
wT * EXPOZIȚIE DE MOBILE Mărfuri fine, strains ■' . 7m Beny Haimovici Plata kin, Lahovary 8 ' (fostă Borcea Buior) luţie. Această soluţie poate fi de diferite feluri: Restituirea „in integrum“ a puteri temporale a Sf. Scaun, aşa cum a existat îainte de 1871; un acordîntre anumite puteri în scop de a fixa şi garanta statutul juridic al Sfântului Scaun; un angajament al Italiei, luat faţă de anumite puteri, de a respecta acest statut juridic aşa ...um ar fi fixat, nu de către aceste puteri, ci de Italia însăşi — aceste trei soluţii, din cari două sunt internaţionale, s’îi izbi de dificultăţi de neînvins. Mai rămân încă două, din cari una este aceia pe care Italia a adoptat-o in 1871 şi alta la care Italia fascistă aspiră acum. Soluţia din 1871 este legea garanţiilor, statutul juridic al Sfântului Scaun, fără ingerinţe străine, printr’o lege internă italiană. Soluţia de acum este un concordat,, tot fără intervenţie străină, discutat şi încheiat in mod liber între Statul italian și Sfântul Scaun. Această soluție a chestiunei romane pare a fi tina din problemele pe cari d. Mussolini și-a propus să le realizeze.. w 10? ) Întrunirea feisitistă dele a „Liga pentru drepturile și dato- riile femeeî“ a ţinut aseară o ma- * ref întrunire în sala „Dacia“. Sala și gangurile au fost supra-încărcăte de femei din toate clasele sociale. Predomină, elementul muncitoresc. Pe tribună sunt doamnele: Ianculescu de Beuss, Calypso Botez, Jin, Mileva Marcovici şi d-na Caxandrina Stoica, Cantacuzino, precum şi d-nii Al. Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Gr. Pipescu, Gr. Innia®, Aurel Lazăr, Madgearu, etc., etc. Prezidează d-na Ianculescu de Beuss. D-sa citeşte o telegramă a prezidentei ligei din Bârlad, care fiind bolnavă, nu poate participa la o întrunire. Vorbesc, d-ra Veturia Mileta Marcovici şi d-na Calypso Botez, cari arată că ţările civilizate au acordat de mult drepturi femeilor. Acelora cari spun că fomenismul este o utopie, noi le răspundem : nu sunteţi Românii D. AUREL LAZAR (deputat), spune: Este ruşinos să se convoace întruniri pentru revendicări, cand ar fi trebuit să fie de mult acordate. Situaţia în care se află femeia romană, ilustrează starea în care ne aflăm, şi este o ruşine pentru actualul regim. In acest timp sosesc d-nii Vaida şi Maniu, cărora li se face o caldă printîre. D-na HENRIETA GAVRILESCU (Tg.Ocna), critică articolul 6 din Constituţie, însă, spune d-sa, partidul liberal are un mare merit. VOCI: Jos liberalii. Se naşte un tumult, şi numai în urma intervenţiei d-lui Vaida oratoarea poate termina. D-ra LENUŢA FILIPOVICI, începe prin a spune că d-sa ca lucrătoare nu va face teoria feminismului, ci va arăta care este punctul de vedere al femeiei muncitoare. Noi, ducem lupta în sindicate şi în partidele muncitoreşti, pentru emanciparea totală a femeiei. In manifestul „Ligei“ se vorbeşte de dreptul femeiei de-a vinde şi cumpără, precum şi de-a dispune de moşteniri şi avere. Femeia muncitoare nu poate să vândă decât braţele de muncă, nu are moşteniri, şi nu are cu ce cumpără. In străinătate, sindicatele muncitoreşti duc luptapentru egalizarea salariilor femeilor cu ale bărbaţilor Noi luptăm împotriva prostituţiei şi a corupţiei de azi. Azi, copila muncitoare, batjocorită de stăpân, nu-şi poate apără cinstea, ea nu poate luptă cu puternicul capitalist. Femeile să lupte alături de bărbaţi pentru înlăturarea actualului sistem bazat pe nedreptate, jaf şi prostituţie. D-na MARIA PEPENARU, vorbeşte în numele femeii de la ţară, D. VAIDA VOEVOD, primit cu lungi aplauze, arată punctul de vedere al partidului naţional în chestia femenină. D-sa încheie spunând că femeia română este tot atât de vrednică şi cinstită ca şi celelalte femei de la glob şi ca atare se impune să li se acorde drepturi. Prin unirea tuturor femeilor şi cu sprijinul bărbaţilor cari simt că a ţine pe femeie in starea de până acum este o monstruozitate vor fi siliţi guvernanţii, ori curi ar fi ei, să acorde drepturi femeilor. D.ra ALEXANDRASTOICA (Ploeşti), arată, sacrificiile făcute de femei în timpul războiului. D-nii MAGEARU şi MANIU vorbesc şi d-lor pentru drepturile femeilor şi spun că numai prin unirea tuturor se va rezolvi această chestiune. D-na IANCULESCU încheie seria cuvântărilor, şi anunţă noui întruniri D-ra MARCOVICI dă citire unei «noţiuni în sensul celor vorbite. Intrasiuea M sfârşit la orele 12 SufeuptMl «nfcSPBe* wtrăgându.se în linişte.. ’ GIEP. Intre timp un nou incident isbucneşte între d. Ionaş Grădişteanu şi păruitele Manu. D. Mihalache intenţine în polemică. — D-ta, care n’ai făcut nimic pentru idealul naţional, n’ai drept să vorbeşti, se adresează eroul, furtului de urne dela Braşov, eroului ceva mai mic care pe frontul de luptă a obţinut „Mihai-Viteazul“. D. Popp continuă arătând că unirea s’a făcut nu sub presiunea armatei cum s’a spus,ci din voința unui popor suveran. Întreaga Cameră aplaudă în picioare pe vorbitor. D. Bălănescu din majoritate declară oratorului: — Nimeni n’are dreptul să pue la îndoială patriotismul d-v.! D. Moldoveanu vrea să ia cuvântul în replică, dar preşedintele refuză să il dea în urma consemnului d-lui Vintilă Brătianu complect zăpăcit de succesul fruntaşului opoziţionist. Urmează o întrebare pe care d. Gr. Filipescu o pune primului-ministru cu privire la amestecul regelui şi a camarilei de la Palat în treburile politice. D. Filipescu își bazează interpelarea pe unele destăinuiri apărute în ziarul LUPTA, cea ce atrage o criza de nervi d-lui Osvald Racoviță din majoritate. — Să răspundă Honigman care le scrie, urlă d-sa, apostrofând pe colegul nostru care se afla în tribuna presei. Deputaţii din majoritate încep să se strângă în jurul nevricosului întrerupător. ’ — Honigman, Honigman ! el să răspundă la aceste infamii! D-nii Duca şi Mavrodi fac semn d-lui Racoviţă că nu e cuviincios să se dea astfel în spectacol. Dar furia nevricosul e mai mare chiar decât ceea ce se numeşte bună cu Buletin Parlamentar CAMERA SedinSa tiela 22 Martie iritieuli şi alipirea Ar^©a»ytyî Si iată cum odată mai mult se avirată sau în limbaj politic, discideve este zicătoarea că socoteala plină parlamentară, de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Majoritatea era sigură că în şedinţa de eria Camera, opoziţia va veni pornită pe scandal, în care scop chestorii adunării făcuseră vreo câteva zile un susţinut antrenament de box. Or, contrar aşteptărilor, reprezentanţii opoziţiei, deşi reveniţi în parlament pentru a lua parte la comunicări şi interpelări, nu numaî că n’au putut fi bătuţi de atleţii camerei, dar ceva de necrezut, unul din aceşti reprezentanţi, a fost ovaţionat de întrega incintă în cap cu d. Vintilă Brătianu. Intr’adevăr, răspunzând unei afirmaţiî a d-lui Leonte Moldovanu, după care unirea Ardealului cu Patria-Mamă s’a făcut nu din voinţa poporului de peste Carpaţi, ci sub presiunea armatei române, d. St C. Popp, membru marcant al partidului naţional român, a făcut un inimos istoric , al unirea Ardealului Cu date precise, cu amintiri de cele mai emoţionante, deputatul ardelean descrie evenimentele cari au premers actul unfrei. D-sa arată căm sub auspiciile comitetului executiv al partidului naţional-român s’au pus bazele acelor cunoscute gărzi naţionale cari au apărat Ardealul până la venirea trupelor române, cum d-sa personal a făcut un depozit de arie pe cari le-a distribuit românilor de dincolo şi cum pe baza unei deciziuni a comitetului executiv ardelean, deputaţii români din parlamentul de la Budapesta au declarat spre sfârşitul lui Septembrie 1918 când germanii se mai aflau la Bucureşti, că Ardealul se Consideră deslipit de monarhia austroungarii.. Majoritatea întreagă aplaudă pe orator, alături ac membrii opoziţiei. Inutil de descris capul d-lui Leonte Moldoveanu. D. Vintilă Brătianu este într’o dilemă foarte mare , cum rămâne cu toată campania dusă de liberali şi ziarele sale contra partidului naţional ? D. Duca încearcă să producă o diversiune, interpelând pe d. Mihalache cu cuvintele : ■ — D. Mihalache face tot posibilul pentru a mă pune zilnic într’o nouă îndoială asupra inteligenţei d-sale. La care fruntaşul ţărănist replică : — Eu sunt mai fericit d-le ministru, car niciodată mi - am îndoit de lipsa d-tale de inteligenţă. Şi continuând ameninţările spre loja presei unde se afla d. Honigman, lansează o înjurătură de cea mai parlamentară speţă. D. Manolescu-Struriga intervine pentru a potoli pe enervatul său coleg. Întrebând pe confratele nostru ce crede despre „interpelarea" d-lui Racoviţă, am prinjit răspunsul : „Conform regulamentului voi răspunde în termen de trei zile. Cât priveşte partea ultimă a acestei „interpelări“, răspunsul este firesc, dar prea parlamentar pentru a-l putea spune cu glas tare. Acest incident vidat, se dă cuvântul d-lui Virgil Madgearu care continuă o interpelare relativă la pungășia flagrantă pe care o constitue camuflarea „Stelei Române“. D. Vintilă Brătianu replică și de astă dată prin câteva fraze scoase din buzunarul vestei. Aplaudă şi opoziţia. Se depune apoi bugetul după care începe discuţia în jurul proectului de constituţie. Opoziţia părăseşte Camera. D Orleanu face mai întâiu propunerea adusă de Cameră, de a se ţine şedinţe până la ora 9 seara. Se votează apoi articolele 33, puterile statului; 34. puterea legislativă; 35. iniţiativa legilor; 36. interpretarea legilor; 37. promulgarea legilor; 38. obligativitatea legilor; 39. încredințarea puterei executive regelui; art. 40, privitor la puterea judecătorească; 42—63 referitoare la Adunarea deputaţilor. Art. 52 primeşte o mică modificare. La art. 6î. d. Iorga cere ca alegerile să se facă pe baza reprezenta. * orei proporţionale care e o ..supapă de siguranţă'flar după cererea d-lui ministru de justiţie, loan Th. Fioresesu. articolul e lăsat in suspensie. D. Iorga reaminteşte interpelarea anunţată de d. Filipescu la începutul şedinţei, cu privire la unele cuvinte spuse de rege la o conferinţă a d-lui Iorga, dar susţine că regele nu şi-a exprimat nici o opinie asupra noului proect. Şi relevând unele , indiscreţi’mnii' ale oamenilor ‘ politici, d. lorga socoate călistele invitaţilor M. Sale ar trebui supuse la o revizie foarte atentă”. Senatul Primul articol referitor la Senat, dă naştere la o discuţie interesantă între d.nil lorga, Duca şi Duca. D. lorga cere ca Senatul să fie redus la un for de competinţe spre a se evita conflictele cu Camera; d. Duca arată că in alte ţări e acelaş sistem ca la noi. Se votează apoi fără nici o modificare art. 67 68,61, 70 71. La art. 72, privitor la senatorii de drept, cere câteva modificări d. L Simionescu, D. Iorga la părereacăruia se realiază ,şi d. Duca, e contra modificării. Aliniatul D al acestui articol se lasă în suspensie. La art. 73, d. Iorga propune ca senator de drept pe „Abraham şi Matusalim“ ceia ce produce o imensă ilaritate. SUCCESIUNEA Se votează apoi art. 74 şi 75 şi 76 privitor la succesiune, articol la care initervine d. Iorga, cerând o modificare, ce nu se admite. Se mai votează fără modificări art. 80—92. Şi deşi doar 51 deputaţi se mai aflau în şedinţă la orele 8, totuşi. Orbeanu ţinea cu tot dinadinsul să se voteze art. 92—100, referitor la miniştri şi responsabilitatea ministerială. Şi articolele s’au votat fără ca nimeni să ia cuvântul până ce d. Mârzescu, obosit de viteză, a intervenit ca să sterifice şedinţa la orele 8 şi 10. SENATUL Şedinţa data 22 martie .0 surprizi : Guvernul duclară el regele este autorul Goisatufiei Condomnându-se cuvântului de ordine primit din partea guvernului în consfătuirea de eri dim., majoritatea senatorilor a votat „tambour-battani“ restul articolelor din Constituţie. Au mers de-a rostogolul capitolele consiliului legislativ, regalităţii miniştrilor, responsabilităţii ministeriale şi puterii judecătoreşti. CoQStitQ|ionaîitat@a légkor La acest din urmă capitol s-a ivit o divergenţă interesanta intre d. C. Dissescu raportorul Constituţiei „en titre“, pe de o parte, şi d-nul Tony Iliescu raportor supleant şi banca ministerială reprezentată prin d. Al. Constantinescu, pe de altă parte. Punctul în litigiu era aceasta : dreptul de constituţionalitate rămâne numai un atribut al Casaţiei (secţiuni unite), cum prevede noua Constituţie, sau el se extinde asupra tuturor instanţelor judecătoreşti ? ; D. Tony Illescu, locţiitor de raportor, a susţinut prima teză şi în ajutorul său a sărit şi d. ministru Al. Constantinescu, care a invocat in repetate rânduri precedentul jurisprudenţial din procesul cu Soc. Tramvaielor comunale. D. C. Dissescu a susţinut teza contrară, pe care d. Gr. Procopiu o şi formulase intr’un amendament. După un eşafotaj de argumente în favoarea dreptului tuturor judecătorilor de-a pipăi constituţionalitatea legilor şi de-a refuză aplicarea legilor neconstituţionale, d. Crissescu raportorul titular, se mulţumeşte, în cele din urmă, să lase la buna dispoziţie a Senatului, preferinţa pentru o soluţie sau alta. După altă serie de articole votate, cele mai multe fără nici o modificare sau prea puţine — cu simple modificări de redactare — Senatul ajunge la Capitolul Revizuirii Constituţiei. Constituţia e opera Regelui Acest capitol tratează tocmai despre operaţia legislativă, la care asistăm actualmente. Pentru a înţelege incidentul petrecut cu ocazia desbaterii acestui capitol, e bine să stabilim următoarele : art. 128 din actuala veche Constituție indica puterea legiuitoare ca singur factor-initiator, al propunerii de revizuire. Si acest lucru a rămas și în urma desbaterilor din surtul comisiunei constituţionale. In noul proect tipărit şi supus discuţiunii parlamentare ne vedem în faţa unui text nou care dă iniţiativa revizuirii atât în mâna puterii legiuitoare cât şi în mâna Regelui. Iată-l pe Rege, cadonat dintr’o dată, cu o nouă prerogativă. Mai mult, în aliniatul 3 al fostului art. 128, după ce mai sus se vorbeşte de alegerea camerilor de revizuire, se adaogă.: Adunările cele nouă proced în acord cu Regele la modificarea punctelor supuse revizuirii. La acest aliniat d. C. Dissescu a cerut guvernului o lămurire asupra intelesului care trebue dat expresiunei „în acord cu Regele“. In numele guvernului d. Al. Constantinescu a declarat în esenţă, că Regele participă la revizuire prin două acte de voinţă : întâi prin decretul de convocare a corpului electoral In scopul precis de a alege un parlament cu puterea de a revizui şi al 2-lea, prin sancţiunea pusă pe Constituţia confecţionată de parlament. In concepţia d-lui Constantinescu, deşi Regele nu participă direct la desbateri, totuşi el poate fi considerat ca autor al Constituţiei alături de puterea legiuitoare, întrucât la actul unilateral de voinţă al acestuia, Suveranul adaugă propria sa adeziune atât la începutul cât şi la sfârşitul lucrărilor constituţionale. Această măsură trebuia luată de guvernul liberal — şi, printr’o meşteşugită măsluire de texte şi de pretexte constituţionale, ea a şi fost luată — în scopul de a se acoperi şi de astă dată „sub mantia Regelui“ — cum s’a exprimat d. Vaida — înfăţişând Opoziţiei şi opiniei publice Constituţia, ca opera mai mult sau mai puţin personală a Regelui. Manevra va fi sesizată desigur de membrii opoziţiei, cari nu vor tolera o asemenea excrocherie şi alt asemenea abuz cu prestigiul Regelui și amestecul lui în luptele politice. — h — ni tiuni -Regele a numit în audienţă eri d.a. în pardid Cotroceni pe d-nii dr. Răulescu şi Anton Camhuropol preşedintei, şi secretând gemral al Ligei Chiriaşilor cari prezente' dezideratele Ligei ivire io prelungirea contrac-Şa Împărţit la Cameră de cei interesaţi, tf^Kitdtul proect de ai'u’iaaiUent pentru legea chiriilor. „Iuncţionai ii proprietari cari . loc.iiesc. in case îndiriate, pot intra m imobilul lor la 6 Mai 1923. CMrijlsul evacuat în aceste condim. ii var putea ocupa imobilul in care locuia proprietarul sau, intrind în toate drepturile acestuia. Gnaphi Seria Gorges D-na dr. Rosa Bojkchmill, delegata conferinţei universale din Paris, după un turneu făcut în Ceho-Slovacia, Belgia şi Olanda a sosit în România şi va conferenţia Duminică, 25 Martie c. ora 10 dim. la Sinagoga Mare despre „Situaţia copiilor înfometaţi din Ucraina.”imputaţia evreească este rugată st vie în număr cât mai mare. Intrarea liberă. .. . Mâine, Sâmbătă 24 Martie, la oră ,după-amiază. d- Radu. D. Rosetti va ţine o conferinţă la Palatul elejustiţiei despre Libertatea intiivfluala Pălării, ultimele creaţiuni la Comunitatea evreilor din Bucureşti a hotărât organizarea de mele rituale (seder), pentru toţi soldaţii evrei din garnizoana Capitalei cari vor rămâne de Paşti în Bucureşti. Pentru a se putea şti ce cantitate de alimente e necesară, Comunitatea roagă pe toţi soldaţii evrei cari vor să ia parte la aceste mese să se anunţe de pe acum la sediul Comunităţii, str. Sf. Apostoli 40—42. Sunt de asemenea rugaţi să se înscrie toţi soldaţii evrei ortodocşi originari din provincie, dar cari rămân în Capitală şi cari ţin strict la ritual în tot timpul celor 3 zile. . . Aseară , s’aintetn., consiliu a Băncii Naţionale adunarea de constituire ‘ a Aero-Clubulţu român. S’a ales tunătorul comitet: Preşedinte activ : Prinţul Carol; vice-preşedinte: Constăheescu, V. Bibescu şi Oromolu; membrii : Aristide Blank, col. Rujínski şi "ing. Seselysky; • secretar col popovici ! Administrator delegat ..al.asociaţiei afost proclamat de Ar. B'iank^ 0 Societatea generală a fucţîonarilor publici aduce la cunoştinţa membrilor acestei societăţi şi tutulor funcţionarilor că, la depozitele eî din str. Poştei a sosit un transport însemnat de încălţăminte pentru bărbaţi, fete, băeţi şi copii cu preţuri foarte reduse. In aceleaşi magazine se găsesc diferite stofe de haine pentru bărbaţi, dame şi copii, pânză, albituri etc. şi tot felul de articole de coloniale, cu preţuri mult mai reduse decât preţurile din comerţ. Toate acestea sevând numai la funcţionari. Sa gardist Garmi , postul său R.Vâlcea 22 Martie. O crimai oribilă s’a săvârșit azi în plină stradă,în împrejurările următoare frânării. Gavrilă Mihai și Anghei Nicolae în urma unui dascălii avută cu sergentul pe stradă Const. Giuroiu, care se afla în post pe bulevard lângă Podul Oltului, s’au năpustit cu cuţitele asupra lui, omorându-l. Criminalii cari au luat-o la fugă după comiterea crimei, au fost prinşi şi arestaţi. --------------OXO----------- O adunare generala a fuCţionariei psite. Primim spre publicare următorul comunicat: Comitetul Uniunii Generale a funcţionarilor şi pensionarilor publici, în şedinţa de la 21 Martie crte a decis convocarea funcţionarilor şi pensionarilor din Capitală în Adunare Generală pentru Luni 26 Martie, orele 8 luni seara, în sala „Amiciţia“, (intrarea Zalomit), când vor fi aduse în discuţiune, între altele două chestiuni de o mare importanţă :1) Situaţia creiată funcţionarilor şi pensionarilor prin noul buget la care se afectează ca spor de scumpete a traiului pentru funcţionari o sumă derizorie, iar pensionarii fiind lăsaţi în aceeaş stare de mizerie de astăzi. 2) Măsura luată de Ministe de Industrie şi Comerţ, care suprimă integrul personal al Direcţiunei mărfurilor şi lichidărei, compusă din 47 funcţionari de carieră, din cari , unii cu vechme de 6-10,15-29 și 23 ani. * e**s Illata artistică „ PREMIER 99 şi intelectuală FAUST“ la Opera români Desigur că Faustul lui Gounod fxăeşte — şi ca şi opera lui Delibes şi Massenet va înfăţoşa încă multă vreme o latură, caracteristică a muzicii franceze. După mai bine de 60 de ani, putem fi încă seduşi de firmecul lui poetic, puţin efeminat, de toată această sinceră inspiraţie melodică ra răpite bogăţia ei, de formele echilibrate şi clare, proprii bunei muzice latine. Pagini ca scena întâlnirii dintre Gretchen şi Faust apariţia ei la fereastră sub lumina lunii scena de geniu a bisericii avântatul trio final sunt desigur pline de frumuseţe. Altele insă, cu monologurile şi dialogurile lui Faust în Noaptea învierii ori cu vestitul marş militar din actul al 4-lea, ne par astăzi deadreptul fastidioase ori demodate. Peste tot Întâlnim, ahturi de scăderi pe care timpul le accentuiază din ce în ce mai mult. im suflet senzual şi sensibil, cuceritor plin de dulceaţă şi de farmec. Nu trebue să căutăm adâncimea lui Goethe In acest ,,grand opera*', în care nu ni se cântă decât latura anecdotică şi sentimentală a nemuritorului poem. Putem aduce mai curând aceastuîa din umă învinuirea că s’a pretat ' să fie redus la un libret atât de banal. Căci nu poate fi ceva mai plat mai superficial și mai fals de cât textul, pe care e compusă agreabila muzică. Savantul erou despre care spiritualul Paul Zarafiropol zicea că are nevoe de toate prestigiile diavolului pentru ă seduce o cusătoreasă, ne răsare astăzi într-o llumină destul de barocă. Bătrânul filosof, vânzându se Necuratului spusese cu multă adâncime în poemul lui Goethe: „Sufletul meu vindecat de năvala ştiinţei nu se va închide nici unei dureri. Vreau să mă bucur în mine însumi de tot ce este împărtășit de către întreaga omenire'. In libretul francez el tenorizează: A moi. Ies pldisirs, Les femriies maitresses /. ... A moi l’énergie Des instincts puissant $ La foile orgie Du coeur ci de sens }... Transpunerea e într’adevăr hilariantă. Şi peste tot întâlnim aceleaşi platitudini şi Inadvertenţe. Traducerea unui astfel, da text, e penibilă. Cauţi să salvezi ceea ce se poate salva, întrebuinţezi măcar o limbă curată şi un ritm fără greş. Textul cântat aseară nu are întotdeauna aceste însuşiri. Cineva prin presă, a afirmat că traducerea ar avea de autor pe cel care semnează aceste rânduri. Dezmințim zvonul cu energie. Am dat ce-i drept, o * traducere care a suferit fără nici o noimă, schimbări ridicole. Autorii unor expresii ca: ,,In vârî’, .sufocată ■’ jale’*. ..timpi eroi'*, ,.noi vrem o luptă“, ..sentimente ardinţi'' şi câte altele de acelaş preţ, trebuie căutaţi in personalul inferior ori preistoric al teatrului liric. Interpreţii sunt aleşi printre elementele bune ale Operei’ D.na Feraru, e stângace, timidă lipsită de accent şi de nerv în Baladă“ şi aria bijuteriilor. Treptat însă mnunata ei voce se degajează şi în trio..ul de la urmă, e strălucită. D-na Dobrescu frumoasă siluetă, e aritmică D-na Tana Nanescu are laalte calităţi comice. D-nul Vrăbiescu, va recunoaşte cal dintâi că rolul lui Faust, liric prin excelenţă nu convine nici vocei, nici temperamentului d.sale dramatic. D-nul Folescu cu superba-i voce de bas, cu aptitudiniile adânc muzicale, e totuşi* un Mefistofel prea blând prea onctuos, care nu are nimic satanic în el. D-l Teodorescu, vocalmente şi ca joc scenic e un Valentin remarcabil. Corurile, mai ales cele bărbăteşti, sunt bine stilate şi au o sonoritate de toată frumuseţea. Sunt însă puţin nuanţate şi în scene de simţire adâncă şi estompată ca în ..Moartea lui Valentin1 cântă prea tare. Nu voi pretinde să discut concepţia şi realizarea unui muzician eminent ca D. IV. Ottescu. D-sa îşi câştigă zi cu zi mai multă măestrie O simplă impresie a noastră a fost că majoritatea timpurilor au fost luate in alte mişcări decât cele consacrate de tradiţia parisiană. O astfel de muzică, apoi e toată în nuanţe. Căutând să ţii un echilibru prfect între voci şi orchestră, rotunjind şi netezind toate asperităţile lipsiodu-te, şi de prea mult farmec poetic şi de prea multă putere, rişti să cazi într’o distinsă monotonie. Mă grăbesc să spun că acesta e numai câteodată cazul execuţiei de ieri. Lipsurile se vor împlini desigur cu timpul. Regia d-lui Markovski e de un pronunţat gust germanic. Gesturile personagiale sunt extrem de convenţionale. Costumele nürembergheze nu sunt toate fericite. In special cel al lui Mefisto şi cel al lui Faust, care în pelerină albă şi pantaloni ,.mauve"* amintește pe Wilhelm al 2-lea. Decorurile suferă de o mare lipsă de unitate. Unele cu totul stilvechi, altele cu tendinți moderniste. Florile de culoare igludă din grădina Margaretei par a fi de sârmă și de tinichea, ca acele puse pe morminte. Vitraliile și ogiva bisericii impresionează plăcut în prima clipă. Apoi îţi dai seama că uriaşul stâlp n’are nici o noimă. Faust îşi cântă aria: ,Salut demeure chaste et pure” încadrat în golul ferestrei. Vocea îi se pierde în culise. Scara apoteozie e de un efect nou surprinzător. Baletul — ..Noaptea Walpurgiei” — organizat de cățea d.na Batagi cu tot succesu-i zgomotos, pus la cale de o clacă exasperată e un păcat capital în potriva ori cărui simţ artistic. Intr’un decor de infern paradisiac ori de paradis ■ infernal care urlă şi răneşte printr’o orgie de culori violente, se agită o mulţime dezordonată de draci verzi, de balerine într’un fel de şalvari—fuste roşii, de îngeraşi cu aripi de gaz argintiu (bieţii copilaşi cari au dănţuit cu atâta râvnă !) şi un sfârşit rigidă şi spectrală, clasica d-nă Batagi care figurează o fantezistă Phrynée (?). Lampioane de moși fulgera de carton tricolor (alb-roșu-negru culoarea steagului împărătesc) încremenită, în zig-zag, un cer smihi cu stele o poartă apocaliptică cu strălucire de bidon, candelabre de sinagogă complectează decorul de carig nu știu cine a spus că ar fi expausionist*’. E o erezie. Noua artă caută din potrivă o simplificare de procedeuri care reduce totul la crearea unei atmosfere sugestive prin lumina poetică, prin forme şi culori stiliza^ Amănuntele realiste ca şi dănţui toarele în ,.mai!lot‘* sunt cu totul ne-la.locul lor în arta expresionistă duşmana cea mai, înverşunată a spectacolelor compozite deGrand Opéra”. Acestea sunt menite să arunce un praf de fals aur in ochii unor filistieni îmbogăţiţi cari nu vin în această atmosferă de fast ieftin decât ca să-şi înlesnească digestia! Ne gândim la tot ce a spus R. Wagner. încă de acum vre-o trei sferturi de veac despre genul acesta detestabil, astăzi perimat. ■. Opera noastră, ni se spune că și-a îngăduit să cheltuiască (în 1923) vre-o 400.000 de lei pentru montarea acestui spectacol care va avea desigur mare succes pe lângă marele public, dar îi va strica și bruma de bun-gust care i-a Inai rămas EM. CIOMAG SPECTACOLE VINERI, 23 MARTIE 1923 TEATRUL NATIONAL: „Sîeda Gahier“. OPERA ROMANA : „Bărbierul dldl Sevila“. TEATRUL POPULAR : „Cererea în căsătorie“. TEATRULCENTRAL: „Sburăto* rul“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Das Sesse Mädel“. TEATRUL ALHAMBRA : Varie* tăți. TEATRALE Mâine seară va avea Ioc ultima reprezentaţie a revistei „Gând dracul idei rece" în folosul soc, „Principele Mircea“. * Vitori ca premieră a Operei române va fi „Balul mascat” de Verdi. 'PREMII Comitetele reunite aleTeatrului Naţional au decernat premiul de 4000 lei „Grigore Brezeanu“, d-lui C. Vraca, stagiar al Teatrului. Acest premiu a fost întemeiat de marele nostru artist Ion Brezeanu, în amintirea fiului său Grigore, mort atât de tânăr, și se distribue în fiecare an tinerilor elemente cari s’au distins în cursul stagiunei. Anul trecut, premiul a fost decernat d-lui Grigore Mărculescu. CONFERINŢE Duminică 25 Martie , ora 11 dim. va avea Ioc în amfiteatrul fundaţiei Universităței Carol I a 13-a conferinţă, din ciclul organizat de institutul social român, asupra „Doctrinelor politice . ,,va vorbi d - N Angelescu, despre Solidarismul social economic PLASTICE Duminică 25 Martie ora o1 dim. va avea loc vernisajul xpoziţiei pictorului M. H. Georgescu, în saloanele ,,Maison d’Art“ (str. Corăbiei )). Expoziţia va fi deschisă Până la: 23 Aprilie. VITRINA LIBRĂRIEI O broşură de actualitate „Liberalii“, datorită colaboratorului nostru Victor Eftimiu a apărut în a doua ediţie şi se vinde la toate librăriile şi chioşcurile de ziare. Broşura, de aproape 100 pagini se vinde cu cinci lei şi este un rechizitoriu aspru, dar calm, al actualilor guvernanţi. vnnera ratarea lui ■ Chailina Ondri Rămăşiţele pământeşti ale fostului preşedinte al Academiei Române, au fost depuse la biserica Mihai-Vodă de unde au fost transportate la gara de Nord inmormântarea urmând a se face la Cernăuţi. Pe catafalc s’au depus numeroasecoroane, între cari se retrarcă acelea depuse de palatul regal, Academia, română, comisiunea monumenteloristorice ş. a. La orele 20 a s’a oficiat serviciul divin de către episcopul de Argeş Puiu Visarion după care au rostit cuvântări: d-nii dr. C. Angelescu ministre instrucţional, prof .. Pangratti, rectorul universităţii din Bucureşti, Gr. Cerchez arhitect Nedioglu direcorul liceului „şincai“, Filip şi studentul Răuţ. De la biserică cortegiul funebru a pornit spre gara de Nord. In faţa Universitatiau --orbit d. Trianu şi cu studentul Creţu. La aca-fdemia română a vorbit profesorul Pârvan. La gară a vorbit profesorul Nistor, ministrul Bucovinei. După terminarea aeremoniei funebre corpul ilustrului defunct a fost depus în vagonul mortuar ataşat la acceleratul de Cernăuţi, care a plecat la Drum din Gara de Nord. înmormântarea va avea loc mâine dirul la Cernăuți. . h