Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)
1923-03-21 / nr. 379
h . .A ASO1TI No.373 Director Politie CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 12 Iuni , . . . • 200 le. Pe 6 luni • ff. • • • -i;&v 10° 1®* Pe 3 luni 1 • '* < I « t 30 l®i &SDACTIA SI ADMINISTRATIA. BUCURESTi. STR. SĂRINDAR 12 EFECTUL «uw—mmnm mmmm»UU A doua zi de ocupare militară a Bucureştilor am avut’© ieri, Iaşi zi de lucru, revolta împotriva motoitizărei trupelor şi a ocupărei oraşului a mânat cu miile pe cetăţeni la adunarea de la „Dacia“. Starea de spirit a auditorilor era cea mai femnd dovadă de efectul pe care la avut asupra conştiinţei publice massarea trupelor în ţinută de cawspast*©« MoöíSísáred şeas© regimente, guvernul a mobilizat împotriva sa întreaga opinie publică, i curios cum încă odată se adevereşte că pe rine vrea sâ-fl piardă, Dumnezeu fi ia minţile. Căci ragîmKr* şi-a pierdut cu desăvârşire minţile când a scos şease regimente în stradă, ocupând Capitala tîSiSărefice—pentru ce ! Pentru ca Regele să nu se impresioneze de mulţimea ostilă guvernului şi protacifeSasî său de Constituţie mort născut. tósJ© o aberaţie a se crede că Regele nu va afla în cele din urmă care este starea reală a spiritelor şi sîtuaţiunea deplorabilă a cabinetului şi a aşa zisului proect de Constituţie. *Nu e un singur partid de opoziţie, nu e o singură, provincie a ţarei, nu e un singur om politic cu suprafaţa care să nu se fi roşiit contra proectului pe care guvernul vrea să-l voteze cu camere pătate, prin lovitură de stat, la adăpostul baionetelor. E o nebunie tristă şi goală de a-şi închipui că o asemenea operă şi un asemenea regim pot trăi. Proeetul de Constituţie e mort şi guvernul cu el. Poporul nu va avea nevoe să calce peste cadavre spre a-şi afirma victoria. El va îngropa leşurile şi va aştepta să vadă dacă Regele a înţeles că poporul român biruitor şi în'.i‘©«.s nu e copt pentru sclavie, ci pentru libertate. „LUPTA“ Regele vânează regele, care simte necesitatea absolută, ca să se voteze de către parlamentul liberal Constituţia, regele către care se îndreaptă privirile naivilor şi ageamiilor în politică, regele care crede că având la guvern pe d. Brătianu are şi ţara în buzunar şi la picioarele sale, regele vânează, în timp ce ţara întreagă vrea să oprească gestul scuzîlor săi, de a o robi pe viitor şi mai mult cu o Constituţie reacţionară şi infamă. Capitala geme sub cizma greoae a soldaţilor, străzile sunt închise cu armată, sălile de întrunire sunt blocate, soldaţii au ordin să tragă în came vie, starea de asediu de fapt este proclamată şi în această stare de asediu, guvernul d-lui Brătianu încearcă să voteze .Constituţia, violentând Camera şi violentând opoziţia care rezistă la fără delegea lui. Hogele, în loc să stea în Bucureşti, să se informeze de starea spiritelor, să vadă până unda trebue de întins coarda, regele pa aceste timpuri de înfrigurare, vânează sitari şi petrece în sunetul muzicei Mutărilor pe când la Bucureşti s aude o altă muzică, muzica goarnelor militare pe străzile aseizate de trupe. Regele vânează? Să vâneze în linişte, să nu se intereseze de aceia ce se petrede în Bucureşti, să ignoreze faptele d-lui Brătianu, să-şi uite plictisul pe care i-l dă opoziţia cu reclamaţiile ei, în fumul greoi de havană, să uite totul şi să vâneze sitari. E tot ce are mai bun de făcut căci el a lăsat domnia şi guvernarea ţarei, pe care şi le-a arogat fără drept, le-a lăsat de fapt în mâna d-lui Brătianu, şi a legat soarta de soarta acestuia, să vâneze dar până când mai are timp, până când mai sunt vânători regale, până când mai are la dispoziţie maeştri de vânători, automobile şi trenuri speciale, cari să-l ducă pe gratis la vânătoare de sitari. Ţara şi ea vânează acum. Dar vânatul eî e însuşi guvernul d-lui Brătianu, e vânătoare mare, vânătoare în care fiara sălbatecă este strânsă de toate părţile, înconjurată şi gata să fie răpusă. Ce se va întâmpla atunci, când vânătorii aceştia vor duce în triumf cântând şi chiuind de bucurie, corpul neînsufleţit al fostului guvern?! ! Nu le va veni în gând acestor vânători veseli şi triumfători, să strige la urechea vânătorului de sitari: Trăiască Republica ? CONST. MILLE E vorba de „a libera pe legi“ sufleţi. Msisla dantacuzice. Guvernul a eşît cu regimentele şi cu pompierii în stradă dar e ceva schimbat de când cu războiul: îşi pierde capul guvernul -dacă-l are — dar nu şi-l pierde lumea. Lumea judecă şi ascultă pe rcg cuminţi. li Mateki Cantacuzino l-a vorbit despre rege, aşa cum sunt rea- Utopie. Regele e prizonierul unor intrigi de camarilă De ani de zile luptă noua Românie democrată să libereze pe rege, şi să-l convingă că Tronul nu va fi niciodată mai tare decât în ziua când se va hotărâ să se face de pe popor şi nu pe curtizații politici interesaţi a exploata puterea regală tocmai fiindcă nu o au pe aceea a poporului. Regele liber are dreptul şi datoria de a sta deaspra partidelor, dar regele prizonier al unui singur partid, al unei singure familii politice riscă să tulbure ţara şi săzdruncine tronul. Regele se va gândi, se va sfătui ,şi se va face să fie linişte în ţară, căci numai sprijinindu-se pe o ţară mulţumită, poate întări tronul. SATURN GRAVIATE COMUNICAT — Frontul da Nord — Trupele noastre, alcătuite din detaşamente mixte, inclusiv o companie de pompieri, puse sub conducerea bravului general Cleante Davîdogiu, învingătorul dela Jilava şi dela podul Sft. Eurierie, au intrat eri la Capitala inamicului român. Rezistenţa duşmanului a fost înfrântă, deşi comunicatele lui arată că s a retranşat la Dacia". Am făcut 60 de prizonieri, pe cari i-am încredinţat, spre un tratament cât mai... jandarmeresc, colonelului Călătorescu. Şeful marelui Cartier general, IONEL RATIANU iiw’ * . ' V. 1 JhhsIv Miercuri 21 Martie 1923E Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA 8« primeşte direct la Administraţia ziardini şi la toate Agenţiile de publicităţi 1 LEU NUMĂRUL IN IAEA 2 LES IN STRĂINĂTATE mmm La lovitura de stat şi la furturi de urne, răspundem cum răspundem. IULIU Hatiri IU Din şedinţa de sii a Camerei ateas*« S’A VOTAT CONSTITUŢIA! Sub baionete, cu rafturi şi cu hotare Majoritatea, din Cameră a avut ori cuvântul de ordine să-şi lichirabe tactica, pentru a produce o diversiune majoritatea s’a hotărât să facă un vacarm dacă vre-un orator al opoziţiei va interpela guvernul asupra stărei de războiu care s’a declarat de Duminică. D. Măgură, deputat de Covurlui, care a fost însărcinat de opoziţia coalizată, să protesteze contra celor petrecute Duminică a fost apostrofat şi în continuu întrerupt de majoritate cu vădita complicitate a miniştrilor. Dar d. Măgură e unul dintr’acei luptători care nu se intimidează şi ceia ce a avut de spus a spus. Opoziţia a stat relativ liniştită atrăgând atenţia, preşedintelui asupra procedeului majoritatei. Gând a apărut apoi d. Ionel Brătianu pe banca ministerială majoritatea l’a salutat cu o salvă ele aplauze. La această demonstraţiine opoziţia a răspuns cu formidabile flueraturi şi huidueli cari au pus capăt demonstraţiunilor sfidătoare ale majorităţii. D. Brătianu venise la Cameră cum tenta de-a rosti un... mare discurs. A înghiţit discursul şi se plimba pe banca ministerială liind şi cu pumnii. încleştaţi■ Aceiaşi fizionomie avea şi generalul Văitohnu. Numai d. Vintilă Brătianu se învineţise şi râdea galben. Atmosfera fiind supraîncărcată s’a suspendat şedinţa Duelul Brăhianu-Marin La redeschiderea şedinţei d. Paul Buler a interpelat pe primul ministru asupra despotismului mifităresc desfăşurat Duminică. D. Brătianu începe să răspunsrtă că atitudinea opoziţiei a determinat măsurile luate şi că va menţine aceste măsuri cât va dura şi acţiunea opoziţiei. în declaraţiunea d-lui Brăiianu s a văzut pe autocratul care a alunecat pe panta samavolniciilor pentru a se crampona de putere. Atitudinea primului ministru a provocat un dialog, urmat de destăinuiri, intre d-nii I. Brătianu și Maria. Cine a urmărit acest duel parlamentar a putut constata pe deoparte un terorist tremurând de frică chiar sub paza baionetelor, dar totuşi mai aruncând ultimele sale ameninţări acelor cari s au ridicat să zdrobească autocratismul său, iar pe de altă parte un om calm, cu judecata rece, ferm şi denm in atitudine, în gest şi în graiul său, hotărât a duce lupta până la capăt cu acel care se crede stăpânitorul atotputernic al României noul. Replicele d-lui Mania au fost aşa de drastice încât majoritatea amuţise, dar impresia generală a fost că lupta deschisă intre aceşti doi şefi este decisivă şi opoziţia coalizată va fi dusă la victorie sub conducerea unor astfel de şefi. Ud între discuţia! Guvernul simţind că tulburările ce le-a provocat a determinat o puternică reacţiune în mulţime şi deci opoziţia nu va dezarma, a ordonat majorităţei să închidă „discuţia“ generală asupra procesului de Constituţiei , ,discuţie“ care în realitate nici nu a avut loc, căci n’a reuşit să vorbească nici un orator asupra proectului nici raportorul, nici un ministru S’a mai pomenit undeva ca o Constituţie să nu se discute? Totuşi s’a ordonat închiderea discuţiei care n’a avut loc! ■ Uimit de această hotărâre s’a ridicată, larga şi a întrebat: cum, nu mu veţi lăsa să-mi spun cuvântul ? Nur veţi lăsa nici pe represtanţii minorităţilor să-şi facă declaraţi unite lor?. Zăpăciţi miniştrii, se uitau unul la altul. Raportorul a ingrimat câteva cuvinte, a dispărut de la tribună şi au vorbit reprezentanţii minorităţilor d-nii Rohr şi. Brandseh. Apoi d. N. lorga. Majoritatea se aştepta ca d. larga să arunce săgeţi opoziţiei coalizate. D. lorga nu le-a putut face pe plac de astă-dată căci a simţit probabil că nu se cuvine s’o facă. D. lorga s’a mărginit strict să examineze modificările din proectid constitutional. Deşi nu este un jurist printe şeful naţionaliştilor democrati, a făcut o aşa de miplă analiză a proectului, a pus aşa de bine in lumină incoherenţele şi lipsa totală a unui fir conducător in alcătuirea procesului constituţional şi cât atât majoritatea cât şi banca ministerială aveau actul să se întrebe: de ce ne-a trebuit Constituţia asta ?. Declaraţia tiîci Iorga Cu deosebire d. Brătianu era deprimat. Se citea pe figura lui că s-a îrffcredinţat că acest proeet de Constituţie nu rezistă la o analiză serioasă chiar din partea unui om care nu e jurisconsult. Cala ce însă, pare a îl afectat mult pe primul-ministru, este că diorija a declarat că chiar cu riscul oricărei consecinţi politice, chiar dacă n’ar veni nici odată la guvern — şi a mărturisit că ar dori să fîe şi el odată la guvern — n ar primi cârma Statului dacă ar fi condiţionată da nerevîzuirea acestei Constituţhuni ! Această declaraţiune a d-lui Iorga a îngrijorat, pe d. Brătianu şi a deprimat pe unii dintre miniştrii. Calea unui acord general cu celelalte grupări de opoziţie şi d. lorga rămâne deschisă pentru viitor. Decî întreaga opoziţiune din parlament, inclusiv reprezentanţii tuturor grupărilor minorităţilor etnice, au respins nouă Constituţie, care rămâne deci opera exclusivă a partidului ilneral impusă cu Garineia, ciad Raportorul neapărând la tribună opoziţia a protestat prin fluerături şi imidueli, iar d. Ionel Brătianu şi-a înghiţit discursul. Toţi deputaţii coaliţiei părăsind incinta, urmaţi şi de deputaţii minorităţilor, majoritatea a devenit furioasă şi unii dintre guvernamentali s-au aruncat asupra câtorva opozanţi maltratându-i cu mult... curaj şi cavalerism ! In fine guvern şi majoritate au rămas... stăpâni pe situaţie. Dar vidlul i-a deconcertat. Semnalul de votare s’a dat şi prin apel nominal, cu Camera împresurată de armată , cu trupele desfăşurate în Capitală, cu deputaţii opoziţiei blocaţi milităreşte la clubul naţional din piaţa Teatrului, în sunetul corniştilor care a străbătut văzduhul, aşa s a votat luarea în consideraţie a Constituţii României noui ! După această „victorie“ s-a urcat la tribună autocratul din capul guvernului. După modul cum a vorbit aseară la Cameră, trântind cu pumnul in tribună, căznindu-se să înşire fraze goale şi să mărie Europa, d. I. Brătianu avea aerul unui ciocoi înfumurat, exasperat de falimentul politicei sale interne şi externe,ameninţând o generaţie şi jumătate — numai atâta viaţă a prezis nouei Constituţii — cu jugul brătienist şi ameninţând şi pe acei de peste graniţă cărora nu le place guvernul acesta al României noul care nu datoreşte nimic tratatelor, ci totul „geniului“ său politic! Se uita lung lumea la acest potentat şi foarte mulţi au plecat cu impresia că grandomania şefului liberalilor face progrese îngrijitoare. ' Lumea a părăsit Camera în sunetul corniștilor din capul batalioanelor cari reintrau în cazărmi. 72. 5% . BAFTA . Convorbire cu un Sitar Era Duminică noaptea târziu şi din biroul meu de la redacţie o auzeam jos pe Sărindar, tropăitul ritmic al bocancilor unei companii de infanterie. Crunţi şi istoviţi, de abia ducând puşca pe umerii înţepeniţi de crampe fulgerătoare. Soldaţii României Marierau repartizaţi pe la locuinţele Tiranilor, să le apere somnul sângeros şi neliniştit. Deodată, un fâlfâit greoiu de aripi... şi o pasăre sură, enormă şi tristă se abătu pe brâul ferestrei mele deschise. — Sunt o pasăre de pădure, un biet sitar, cel mai bătrân de prin părţile mele, căpetenia sitarilor. îmi adusei aminte că intr’o zi îa restaurantul meu mi se servise pe o Ulie de pâine prăjită în unt, o sălu tăciune neagră, cu sternul ieşit afară, împrejmuită cu chenteluţe de intestine tocate. — Fiind şi ce! mai înţelept din rasa mea, am fost trimes de semenii mei să mă, plâng vouă care totdeauna aţi luat apărarea celor năpâstuiţi, împotriva Regelui vostru. Evocarea Majestăţei Sale şi graţiosului nostru Suveran mă umplu subit de o nespusă tandreţă dar şi de o nespusă teroare sacră. __Ştiţi că soarta noastră este să murim împuşcaţi fără vină şi fără judecată ceia ce ne apropie foarte mult de voi Românii. Dar guvernanţii indulgenţi au prevăzut anumite perioade de timp în care uciderea noastră este oprită, spre deosebire de comuniştii voştri care pot fi ucişi în orice sezon. Fiindcă dacă există un interes obştesc ca neamul nostru să nu piară cu totul, acelaş interes reclamă ca inamicii patriei voastre să fie ixterminaţi până la unul. Găsi paralela subversivă, deşi ingenioasă. — Oh, iată, că primăvara a sosit. Femeile noastre, grele de ouă, n’au apucat să le dea drumul în cuiburile presărate prin crângurile albe de ghiocei — bărbaţii, după o iarnă cumplită, sunt slabi de se clatină pe cărări — în această j privinţă seamănă cu foarte mulţi funcţionari de-ai voştri. Băgat de seamă că sitarul meu tivea mania comparaţiilor, lucru deplorabil pentru cine n’are profesiunea de literat. — Carnea noastră este tare şi nesavuroasă. De ce atunci, înfruntând regulamentele şi indigestiile. Suveranul vostru nu ne dă pace? Am încercat să explic interlocutorului meu întraripat că de câte ori în România situaţia politică se complică, Regele pleacă la sitari. Nu fiindcă sitarii ar putea ajuta cu ceva la clarificarea lucrurilor, dar fiindcă aşa cere d. Brătianu. — Dar de ce la sitari şi nu la raţe vulpi, mistreţi, urşi sau căprioare sălbatice ? S.puneţi-ne voi oamenii, fiindcă noi sitarii avem creere obtuze, mărginite şi încăpăţânate. Mă pregăteam să-i răspund că între cercerul d-lui Brătianu şi creării sitarilor nu e nici o deosebire, dar undeva departe, răsună o împuşcătură şi oaspetele meu. îşi luă sborul în noaptea de primăvară. . CADET ROUSSEL it 0 CREIONUL ACTUALITATE! Intre vânători, Regele s’a dus la vânătoare de sitari. WIBA (către Rege). Am auzit, Maiestate bănu*atMprea^avu^ Asalt nocturn contra embrrii partidului naţional Astă noapte regimul ne-a dat o privelişte nouă. Pe când în mijlocul vidului complect făcut de reprezentanţii tuturor partidelor de opoziţie, s-a procedat la Cameră la aşa zisa „luare in consideraţie“ a procesului, punându-se în urna funerară cenuşa nouei Constituţii. In piaţa Teatrului, in careul încadrat de trupele massate In ţinută de campanie, a fost instalată o pompă de incendiu şi pompierii au executat o ofensivă împotriva localului clubului Partidului Naţional in care se aflau sute de membri şi cetăţeni. Cu modul acesta guvernul voia să gonească lumea din duh şi să-l ocupe milităreşte. Rezultatul a fost că pe când apa năvălea prin balcoane şi fereşti, de sus şi din stradă s au ridicat huidueli şi fluerături formidabile la adresa dictatorului care se întâlnise cu ele şi la Cameră. Asalturi cu pompierii contra cluburilor opoziţiei nu s a pomenit încă. E de sigur o inovaţie. Nu se Întreabă însă mişeii cari-şi fac de cap, ce se va alege din clubul şobolanilor In ziua foarte apropiată când, după proectul de Constituţie, va fi îngropat şi regimul de azi ? L. T. A. Proectul da lege al lady-el Aste r diatere amuzantă in Camera colman&dr Londra.— Camera Comunelor a votat cu 338 voturi contra 56 un proiect de lege zis al lady-el Astor, după o discuție foarte amuzantă. In Anglia, copii sub 14 anî n’au dreptul de a consuma bere într’un bair şi cel sub 16 ani n’au dreptul de a bea spirtoase. Legea votată acum întinde limita de vârstă la 18 ani. Lady Astor, însăşi a depus proiectul de lege pe biuroul Camerei şi a profitat de ocazie pentru a pronunţa unul din acele discursuri spirituale Cari-i permit să spuie de pe tribună adevăruri pe cari altfel n’ar îndrăzni să le spuie adversarilor, cu tot sexul eî. Lady Astor și-a început discursul pe un ton glumeț. S’a imputat proiectului ei de lege de a fi plin de subtilități. Or, ea contestă de a fi subtilă și spune că colegii săi i-ar putea reproșa mai curând francheța uneori prea brutală. — Până la vârsta de 18 ani, băieţii nu sunt decât nişte copii, a continuat ea. La urma urmei, şi d-voastră domnilor, nu sunteţi decât nişte copii, a continuat ea. Şi tocmai de aceia femeile vă iubesc. Mai mute doamne din tribuna vizitatorilor au aplaudat sgomotos această declaraţie, dar au fost repede rechemate la ordine de uşieri. — Da, noi femeile, a urmat lady Astor, vă iubim mult, dar ne iubim şi mai mult copii şi sunt azi în Anglia foarte multe mame cari doresc ca legea mea să fie adoptată41. Laburiştii au sprijinit legea precum fireşte, şi d-na Wintringham cealaltă femeie-deputat. Cât despre amiralul sir Guy Gaunt, el a admis că scopul la care tinde „onorabila“ d-nă este nobil şi înalt dar că restricţiunile parţiale nu au o valoare mai mare decât cele absolute, aşa cum există în Statele Unite. — Dacă, în paradisul pământesc, a declarat el în mijlocul râsetelor. Eva n’ar fi fost victima proibitei, nu a băuturilor spirtoase, ci a unui fruct anumit pe care-l ştim cu toţii, atunci genul uman ar fi azi mult mai fericit". Guvernul britanic s’a abţinut— atitudine de post mare, a declarat ministrul de internet și legea a fost votată. Cyvlsitul târşniîiâi in discurs aic!-M I. fiatba* lache S’au stins marii oratori şi animatori ai neamului: un Kogălnîceanu, Alex. Lahovanţ, Beladancea, Take lonescu. Nu a secat insă isvorul oratoriei naţionale. Din potrivă, sursa ţâşneşte mal doi adâncimi, mal proaspătă şi coloana de apă se ridică cu atât ma sus cu cât vine mai mii pântecul pământului. Cuvântarea de alaltăeri a învăţătorului de la Topoloveni, ţinită în sala ,,Dacia", rămâne o pagină superbă de oratorie ţărănească. Firul ei e tors în înţelepciune, pânza fermecată e o minune de delicateţă şi imaginaţie. D. Mihalache aduce în politică nu numai inteligenţa vie a plugarilor noştri, ci numai curajul şi mândria lor, dar şi toată poezia plină de cuminţenie, din munţii şi văile noastre. E frumos şi e bine că cele douăspre zece milioane de ţărani din ţinuturile României întregite sunt reprezentate astfel de un suflet un talent al lor, E. D. F.