Lupta, iunie 1925 (Anul 4, nr. 1041-1066)
1925-06-11 / nr. 1050
2 Răspunsul loi miniştrii (Io. Mârzescu D. Gh. Gh. Mârzescu, ministrul de justiţie, a răspuns la prima comunicare a d lui D. R. Ioaniţescu ca să apere „prerogativele puterii judecătoreşti”. Arestarea d-lui Condrus nu este un act nl guvernului ci al puterii judecătoreşti. Camera de punere sub acuzare a decis arestarea. D. Ioaniţescu afirmă că hotărârea Camerei de punere sub acuzare este ilegală şi arbitrară. Punându-mă în ipoteza d sale nici ministrul nici d. Ioaniţescu, nici Parlamentul nu are dreptul de a cenzura această hotărâre. Există o instituţie superioară, Curtea de Casaţie, care are să judece violările de legi şi excesele de putere. Deci cel arestat are dreptul să se plângă la Casaţie şi numai Casaţia se va pronunţa, in mod suveran, dacă punctul de vedere al d-lui Ioaniţescu este întemeiat sau nu. Este inadmisibil ca in ajunul judecării procesului să se creeze atmosferă în Parlament. Hotărârile Camerei de punere sub acuzare este dată de o Instanţă competinte, în alta, Curte de Casaţie o va cerceta. Ministrul justiţiei nu are nici o putere în această privinţă. PROCEDURA PENALA Ministru justiţiei este şeful suprem al ministerului public. Niciodată, în nici o împrejurare, lovirile nu ajun până la ministru ca să i se ceară avizuL Parchetul, primul procuror şi procurorul general şi-au executat sau nu un drept legal . S’a procedat altfel decât în alte cazuri similare ? . Voci la opoziție: ,,Daî Dai". Codul de procedură penală dă dreptul reprezentantului ministerului public să pună concluziuni de arestare Ar© dreptul să pună aceste concluziuni la judecătorul de instrucție, la tribunal și, in apel, la camera de punere sub acuzare, și în recurs la înalta Curte (art 94,127, 137 c. pr. penală) Mă aşteptam ca să se aducă această chestiune și în Parlament—a spus fi. ministru Mârzescu—căci a doua zi (lupa conarestarea d-lui Condrus am avut onoarea să fiu insultat, UN DREPT LEGAL decatoreasca să fie obiectivă și parchetul cât mai nepărtinitor. Nu sunteţi un drept să cereţi fa. %mare. In cazuri asemănătoare parchetul a procedat la fel când a fost vorba de delicte prevăzute de art. 237 c. penal. Aduceţi-vă aminte că agresorul Bacaloglu a fost deţinut in prevenţie aproape o lună fără ca d. Ioaniţescu să protesteze. In tas de Cazurile s'au pus aceleaşi concluziuni. MASAŢI PRECEDENTE Prin urmare dacă procedura parchetului va îi greşită, arbitrară, sau ilegală nu Parlamentul ci Casaţia are să decidă. Mă ridic împotriva precedentului ca s* erfiază. Parlamentul ar fi transformat într’un for fi® justiţie dacă toţi delicvenţii ar avea dreptul, prin reprezentanţii lor, să aducă chesţiunea aci. Este regretabilă acsa Upsă fie colegialitate faţă de un deputat lovit In loc să s® înfiereze agresiunea se ia apărarea agresorului. CAZUL RĂDULESCU Pentru a face o diversiune — a continuat d. ministru Mârzescu — d. Ioaniţescu a făcut o apropiere intre cazul Condrus şi cazul ajutorului de judecător Ivăduţescu, transferat la Babadag, nu pentru că a condamnat pe d. Manolescu-Strunga — ci pentru incapacitate căci a deschis acţiune publică impotriva unui parlamentar refuzând să, ceară ridicarea, imunităţii pentru că el — ajutorul de judecător — consideră pe toţicetăţenii egali înaintea legii. Astăzi acest fost ajutor de judecător se găseşte apărător al d-lui Condrasim,potriva d-lui Manolescu-Strunga. CAZUL HALIPPA D. Ioaniţescu a întrebat pentru ce nu s’au luat măsuri ca parchetul să pue conclusiuni de arestare împotriva agresorului d-nni Pantelimon Halippa. Chiar în timpurile normale delictele săvârşite de un militar în exerciţiul funcţiunii, nu intră în competinţa autorităţilor civile. Cum putea oare parchetul civil să pună conduziuni pentru arestarea locotenentului agresor ! întreaga comunicare a d-lui Dr. Ioaniţescu — a conchis fi. ministru de justiţie — este lipsită de temei şi are de scop să creeze atmosferă in jurul Ceace a făcut parchetul nu a fost decât exercitarea unui drept legal. D. Ioaniţescu ar fi vroit să se facă un act de favoare pentru d. Condrus, Dv. sunteţi in drept să cereți ca puterea ju- 1 procesului.. LAPTA Buletin CAMERA Şedinţa de iarni după amiezi Arestarea d-lui Condrus D. dr. Anton Ionescu a adus la cunoştinţa Camerei cumpărarea — oneroasă—a unui teren tie pe lângă gara de Nord , de către comishuea Interimară a Capitalei. Teren impropriu, preţ mult mai mare decât valoarea reală a locului cumpărat , comision de 400 mii lei încasat de D. D. R. Ioaniţescu a făcuturmătoarea comunicare : „ Suntem respectuoşi de drepturile celei de a treia puteri in stat,puterea judecătorească. Am dovedit aceasta chiar când d. ministru de justiţie a crezut că poate să cenzureze hotărîrea judecătorului Rădulescu, mutat la Babadag pentru ică a condamnat pe dd. Manoilescu Strunga pentru delictul de lovire cu incapacitate delucru. Rămânem şi de aci înainte partizanii neamestecului ministrului de justiţie în actale puterii judecătoreşti. Ne închipuim insă că şi d. ministru de justiţie rămâne consecvent părerei sale că atunci când se constată că aprecierea judecătorilor este vădit nedreaptă contra legii şi contra spiritului de echitate ministrul de justiţie trebue să intervină. Pe baza acestor constatări trecute într’un raport semnat de ministru, întrebăm pe logofătul dreptăței, dacă nu e cazul să-și exercite prerogativa pe care și-a asumat-o în scris în arestarea d-lui Condruș direct, de către Camera de punere sub acuzare. Opinia separată a d-lui consilier Coandă căruia îi aducem toate omagiile noastre face dovada completă că arestarea lui Condrus este absolut inutilă şi ilegală, iar noi adăugăm că este pornită, dintr’un spirit de răzbunare politică. Cunoaştem şi am putea preciza rolul jucat de puterea, executivă şi de către unii membri ai majorităţii pentru a obţine cele două voturi pentru arestarea lui Condus. Ţinem însă să protestăm asupra celor două măsuri pe care ministrul justiţiei le aplică faţă de justiţie. Una când Manolescu-Strunga este inculpat pentru acelaş delict de rănire agravat cu circumstanţa că rănirea s-a produs în incinta Camerei şi alta când Manolescu-Strunga este reclamant pentru acelaş de- act de lovire cu circumstanţa atenuantă că lovirea s’a întâmplat în stradă şi în urma provocării agresive din partea aceluiaşi Strunga, acaparator al peştelui. In primul caz judecătorul Rădulescu este mutat, iar în al doilea rând judecătorii sunt presaţi să aresteze pe Condrus. Ţinem să mai constatăm cele două morale ale guvernului. In cazul lovirii lui Pantelimon Halippa care a indignat o ţară întreagă, agresorul s-a lăsat liber „nearestat“, deşi atacase pe un reprezentant al ţării în timpul când îşi exercita mandatul în faţa alegătorilor. F. a fost lăsat liber sub ridicola dar anarhica formulă că „a fost pus la dispoziţia comandamentului”. Cerem intervenţia ministrului de justiţie, ca şef al parchetului, pentru imediata punere in libertate a d-lui Condrus, fost prefect, căpitan de rezervă, decorat nu numai cu legiunea de onoare dar şi pentru fapte de război în faţa inamicului. Socotim această arestare ilegală şi ca fiind dată sb presiunea guvernului. Nu vom tolera ca justiţia, să servească drept instrument de răzbunare politică şi afirmăm că în cazul de faţă acesta este adevărul. Aducem omagiile noastre celor două instanţe,judecătorul de instrucţie şi tribunalul care au respins cererea şefului parchetului de Ilfov cunoscut că se pretează foarte uşor la sugestiile puterei executive. In cazul când In termen de trei zile nu primim răspunsul satisfăcător al ministrului de justiţie, îl avertizăm că vom recurge la măsuri impuse de necesităţi contra acelora care cu bună ştiinţă scot afară din lege pe adversarii politici. LIBERALII ŞI MUNCITORII Tot d. D. R. Ioaniţescu a spus Am onoarea il interpela pe d. ministru al munceli asupra politicei muncitoreşti, pe care par. Utlul liberal in dispreţul tuturor programelor din opoziţie n a practicat o sub nici o formă la guvern. Are sau nu vre-o politie muncitorească guvernul ? Care sunt directivele ei și ce anume reformă crede guvernul că poate realiza înainte de plecarea sa care e sigură și imediat ? Interpelez guvernul asupra motivelor de retragere a celor două proecte care sunt in desbaterile Camerii: legea repausului duminical , camerele de muncă, cea dintăi adusă in desbateri sub presiunea mişcărilor funcţionarilor comerciali, iar cea de a doua din motive pur electorale şi anume: C.return organului care să dea un d. Eremia Munteanu, cam cu comisionul ţşî construeşte case pe calea Griviţei... amestecul mai marilor zilei etc. D. dr. Anton Ionescu a cerut anchetă. Banca ministerială nici nu a promis-o, nici mi a refuzat-o. Membri guvernului au tăcut chitic. Tăcerea este de aur ! senator de drept,, conf. art. 70 din Constituţie, Vitreg,a guvernului faţă de dlaga municioare este in tradiţia partidului liberal. Este dovedit că elaborează programe bogate în promisiuni, insă numai in opoziţie de care uită complect când vine la guvern. Cine cunoaşte trecutul nostru legislativ în materie muncitorească, ştie că tot ce s’a făcut pentru muncitorime: asigurările sociale (1911) protecţia minorului şi a femeii (1006), legea sindicatelor (1921) şi reglementarea dreptului de liberă asociaţie (1920), Oficiile de plasare (1921), etc., etc., nu se datoreşte partidului liberal ci celorlalte partide adversare lui. Când s'a întâmplat ca partidul liberal să vnd cu vre-o măsură de protecţie a muncii, faptul sa datoreşte presiunilor masselor muncitoare sau unor evenimente neprevăzute. Anemica legislaţie uncitorească dela 1907 a fost determinată de atentatul lui Je, lea, condamnat de toţi şi dovedit a fi responsabil,a îndreptat contra d-lui. I. Brătianu. Partidul liberal n'a avut și nu ca o politică muncitorească. Faptul e foarte explicabil, deoarece o asemenea politică presupune milă și iubire pentru durerea omenească, aceste nobile sentimente nu pot avea răsunetul în sufletul reprezentanților trusturilor din ţara romănească. Din contră partidul liberal a fost întotdeauna predispus nu numai la ostracism, dar chiar măsuri de constrângere şi de oprimare a rit. ncomniei. La 1899, au fost închise cluburile şi au condamnat pe Fichişînescu şi Banghereanu la 1907 prigoana şi expulzarea a sute de muncitori,—la 1909 închisori şi condamnări, la 1913 arestările in masa dela Galaţi şi dehi Bucureşti, la 1918 gloanţe in loc de drepturi, iar in 1923 in legea persoanelor juridice se desfiinţează, — deghizat dreptul de sindicalizare. Se poate rezuma politica, muncitorească a guvernului liberal restricţii, oprimări, abuzuri şi ca încoronare Jilava. Interpelez pe Ministrul Muncii şi pe întreg guvernul, care de patru ani se ocupă cu consolidarea factorilor economici şi au surzit lumea cu strigătele de stabilizare, revalorizare, comer, coalîzare, cointeresare, scaparare. Pentru ce au, neglijat pe cel de al doilea factor al producţiunei, omul muncitor, tot aşa de important, care cu braţele lui dă viaţă industriei. Muncitorul reprezintă capitalul viu al naţiunei. Chestiunea fiind extremi de urgentă iar partidul liberal renunţând la orice iniţiativă în direcţia, politicei muncitoreşti, cred că fac un serviciu guvernului şi majoritatei dacă cer urgenţa pentru dezvoltarea acestei interpelări. Cazar Condris-Ianolesci-Stroup parlamentar Replica d-lui Ioanitescu D D.ft. Ioaniţescu vrea Săt răspundă d-lui ministru Mârzescu. Deputaţii majoritari declară că întrucât d. ministru Chirculescu nu a putut să vorbească, nici deputatul opoziţiei nu va fi lăsat să-şi rostească discursul. Intervenţia d-lui ministru Duos a avut efectul urmărit. D. R. Ioaniţescu a vorbit. Constată că d. ministru die justiţie a venit cu acte ca să răspundă interpelării Aceasta este dovadă că d-sa se aştepta să fie interpelat la chestiunea ilegaîiîâiţi comisă cu arestarea d-lui Condrus. UN mc DUEL „D-ta ro’aî avertizat. De acea am acte. Am citit în ziare că vei aduce chestiunea la Cameră !“ a spus d. ministru Mârzescu . . . „Judecătorul Rădulescu a fost mutat pentru că a condamnat prea mult pe d. Manolescu. Strunga“ a spus1. D. N. Ioaniţescu . . .Este absolut Inexacţi nu pot să las să se afirme inexactităţii" a replicat d. ministru Mârzescu►. D. D. R. Ioaniţescu a adăugat: Am cerut ministrului de justiţie să întervie ca, să se curme o ilegalitate. . . D.Ea a intervenit atunci când a fost vorba de condamnarea d-lui Manolescu.Strunga . . . „Am invocat chestie. Halippa. Nu am cerut Intervenţie parchetului civil. Am constatat cele două morale ale guvernului. A pretorul lui Halippa a fost lăsat liber la dispoziţia comandamentului. Nu am făcut o culpă ministrului justiţiei ci guvernului. Enervarea d-lui ministru de justîţie dă dovada împărţialîtăţîî d-sale în cazul Contras.Manolescu-Strunga. Acum vă acuz că astăzi şeful parchetului nu a procedat legal. Noi primim colegialitatea cu acei cari se poartă colegial. Nu ,'[rr‘mhn. să fimii colegi cu d. Manolescu-Strunga. O URGENTA SUSPECTA D. B. R. Ioaniţescu a adus la cunoştinţa Camerei procedarea suftiră a parchetului în cazul Manolescu Strunga, accelerarea, urgenţa care are la bază interesul guvernului de a pedepsi o ,,corecţie bine meritată pe obrazul d-lui Manolescu Strunga”. înainte de a se lua depoziţia d-lui Condruş, parchetul a emis mandat de arestare. S’a făcut apel, în mod neobișnuit la tribunal, în loc să meargă la Camera de punere sub acuzare. S’a dovedit că s’a transformat chestiunea lovirii într*o chestiune politie® și împotriva acestui fapt ne ridicăm noi. B. deputat Tosnulescu a jucat un rol in această chestiune. O GLUMA SERIOASA D. GeorgeSext-Tulcea a întrebat: D. ministru de justiţie a dat ordin parchetului să deschidă acţiune publică împotriva d-lui Manolescu-Strunga pentru „crimă săvârşită dar nesbutita“ Împotriva d-lui subsecretar de Stat Tătărăscu Căruia î-c dat să mănânce peşte stricat de la „Frigul"? PUNCT B. ministru Mârzescu relevă declaraţia d-lui D. R. Ieaaltescu că „aprobă agresiunea împotriva d-lui Manolescu Strubtea”. .inexact !” a răspuns fi-lui ministru de justiţie, d. D. R. Ioaniţescu. REFORMA ADMINISTRATIVA Se intră in ordinea de zi: „Începe gimnastica suedeză?" a strigat opoziţia. ..Sus! jos, sus, jos!" -pentru fiecare articol din reforma administrativă. „La moşii" strigă reprezentanţii majorităţii. .. Leonte Moldovanu se urcă la tribună. Citeşte un articol... Opoziţia aplaudă, strigând: *Altul! Altul!" Cuivintete (Fiul președinte nu se pot auzi. Urmează scena pe care o reproducem, in pagina I a ziarului. D. C. Solomonescu — fericitul autar de reviste — notează scenă cu scenă, pentru revista „Când își vâră dracul coada” care se va juca la „Cărăbuş". Este singurul spectator care profită de şedinţele Adunării deputaţilor, R. M, gubirile potecii foto, depozitul de la Reichsbank etc. Oratorul consideră că interzicerea oricărei emisiuni noui înseamnă distrugerea vieţii noastre economice şi adaugă că sub această dispoziţie se ascunde intenţia, ba, chiar arma liberalilor de-a acuza viitoarele guverne de încometenţă. D-sa afirmă că în emisiunile de până acum, făcute pe diferite baze de acoperire este un haos şi că revalorizarea este, bazată numai pe optimismul neîntemeiat, al d-lui V. Brătianu. Despre Banca Naţională spune, că a fost tottdeauna plămânul financiar şi economic al partidului liberal, care a zădărnicit toate acţiunile patriotice politice ale guvernelor neliberale şi citează cazul d-lui Vaida-Voevod, care nu a putut pleca la conferinţa păcii, întrucât Banca nu i-a dat valuta necesară întreţinerii Intereselor ţării acolo. Acuză Banca Naţională de politică economică regionalistă, întrucât a refuzat scontul instituţiilor româneşti din ţinuturile unite. Abia în ultimul timp s-au adus unele îmbunătăţirii de d. Oromulu, căci dacă rămânea instituţia pe seama d-luî V. Brătianu sărăcia tara de tot. D-sa sustiae ca arcatuluî trebuie ea se lase liberate de acţiune, in politica economică, nu să fie legat şî încătuşat, tributar partidului liberal. Propune ca statul să cumpere dela actuali acţionari, pe preţul de 12.000 Iei buc. acţiunile Baincei Naţionale, transformând-o într-o bancă de stat, ale cărei acţiuni să fie un bun permanent alcapitalului învestit, dar nu acţiuni de speciile, ca azi. Oratorul e pentru introducerea etalonului aur, care ar realiza o normalizare a vieţii nostre economice, înmai puţin timp decât cu sistemul revalorizării. Proiectul Înfăţişat îl consideră ca o nouă experienţă, dureroase şi costisitoare pe seama sărmanei ţări şi închee susţinând că guvernul a ţinut să apere interesele de partid, dar nu pe ale statului D. RADACOVICI (ţâr.) a început o aspră critică a proiectului, susţinând ca şî ceilalţi opozîţionişti, că prin sistemele preconizate se iroseşte averea ţârei în profitul liberalilor. Camera descomplectându-se, se ridică şedinţa la miezul nopţii, rămânând d. Radacovicî în continuare pe azi. Azî la 9 șî 30 dim. ședință. Răspunsul d-lui ministru Chirculescu D. ministru N. D. Chirculescu a răspuns şî d-sa d-lui D. R. Ioaniţescu. D. ministru îşi aminteşte că d. Ioaniţescu a lăudat activitatea socială a ministerului muncii Astăzi cţ®a este „opozant cu orice preţ“ şî-şî schimbă şi atitudinea şi credinţele. O politică socială există. In timpul guvernării liberale gravele au încetat aproape. Nu am avut sguduiri... O ÎNTRERUPERE §1 UN INCIDENT D. Virgil. Madgiaru a întrerupt pe d. minisru N. B. Chirculescu care a răspuns cu o 1-roni© cerând iertare întrerupătorului dacă nu se poate ridica la înălţimea ştiinţei comoştinţei d-sale şi dacă nu se poate lăuda că este cunoscut aşa presem. est© d. Virgil Madgearu la unu şi aiurea D. Vifigi Madgearu a replicat — enervat— ameninţând pe d. ministru Chirculescu că va aduce la tribună afacerea ,,Tişiţa”. * C. N. D. CfeireuleROp l-a so mat să o aducă căci din discuţiunea care a avut loc acum fioul ani orice om de bună credinţă s'a putut convinge, fără reticenţe , că avocatul Chirculescu nu are nimic să-şi reproşeze“ ba ceva mal mult şi-a făcut în vremuri grele întreaga datorie. ,,Bacă d. Vintilă Brătianu îţi tolerează multe, uflă că sunt oameni cari nu vor tolera, fără să riposteze atacurile fitale“ a spus d. N. D. Chirculescu. D. Virgil Madgearu a cerut dosarul ,Tîşlţa, rugând pe d. preşedinte să pună la ordinea zilei interpelarea. NU MAI RĂSPUND Aurmat un tumult îngrozitor. D. ministru N. D. Chirculescu a declarat: ,,Dacă opoziţia mă împiedică să vorbesc, pentru mine chestiune este foarte simplă: Mă aşez pe scaun şi nu răspund“. A 1 d. N. D. Chirculescu s'a aşezat pe fotoliul prezidenţialşi n’a nid răspuns în aplauzele, bine susţinute ale majorităţii Şedinţa de noapte Preşedinte Olteanui a deschis şedinţă la ora 0 şi 10 seara, fiind, pe banca ministerială d-nii V. Brătianu, Tânerod Constanntinescu, dr. C. Angelescu, N. N. Săveanu, N. D. Chirculescu, I. Nistor, G. Tătărescu. CONVENŢIILE CU BANCA NAŢIONALA D. MIHAI POPOVICI (naţ.) continuă discursul început în şedinţa de dimineaţă şî spune că proectul înfăţişat e o operă de partid folositoare liberalilor, şî care prejudiciază acţiunea curentelor vi Poara. D-sa analizeazS, la rând ceprolaîâ şi susţine că fondul de revalorizare administrat cîo Banca Naţională înseamnă Un vot de blam dat statului, căruia î se contastă capacitatea de administrator. Rezerva de 1 miliard 200 milioane înscrisă, în convenţie o consideră fictivă întrucât, se bazează pe valori dubioase ca tezaurul de la Moscova, despă Palatul Justiffer Procesul Eforiei cu fraţii de Harţa# Epitropia spitalelor civile din Bucureşti chemase in judecata tribunalului Ilfov, secţia II, pe fraţii Edmond, Edgar şi Yvonne de Marţay precum şi pe marile stabilimente din Sinaia, spre a dobândi înfiinţarea unui sechestru judiciar asupra imobilelor Palace hotel şi Casino (din Sinaia), până la terminarea procesului de anulare şi neoposabilitate faţă de Eforie, a unor convenţii încheiate de Societatea Stabilimentelor cu fraţii de Marţag şi cu societatea Sinaia. Tribunalul a admis cererea Eforiei, a înfiinţat sechestrul judiciar, a numit în această sarcină chiar pe directorul Eforiei reclamante (d. Băbeanu), şi a acordat execuţia provizorie. Pârâţii au făcut apel, cerând totodată, şi suspendarea execuţiei, ceea ce, Curtea de apel din Bucureşti (secţia II) a admis, (până la judecarea fondului), constatând că întrucât executarea sentinţei fie înfiinţarea sechestrului judiciar s’a făcut numai pe temeiul disperitivului (şi nu pe temeiul sentinţei), o asemenea execuţie neregulată şi fără efecte. împotriva acestei interpretări a Curţii da apel, a fftcut recurs Eforia (pentru violarea ftri. 383, 399, 400, 401 și 403 din procedura civilă). Recursul s’a judecat Marţi la Curtea de casaţie s. III şi a fost respins ca nefondat O. Condrus a fâcut recurs “' D. Mihail Condrus, arestat în iifipfgjururile cunoscute, pentrulubirile cauzatoare de incapacitate de a lucra, aplicate d-lui deputat Manolescu-Strung», a facut recurs in Casaţie îs. II). Recursul d-sale atacă decizia Camerii de acuzare de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti, ca dată fără competinţă Şi prin violare de lege. Şi stăruie cu osebire, asupra temeiurilor de drept, pe cari şi-a bizuit d. consilier Coandă —presidentul Camerii de acuzare— opinia d-sale separată în ce priveşte arestarea inculpatului, cerută de parchetul general. Recursul nu s’a sorocit până în prezent. Apropriere comunala Curtea de apel s. III a judecat apelul d-lui S. Samuelli contra hotăririi comisiei interimare a orașului Ploeşti, prin care i s-a fixat numai 25 lei pe ra.p. de teren expropriat în vederea satisfacerii unor nevoi de salubritate a orașului. Preţul exproprierii se stabilise de comisia de arbitri, presidată de decanul baroului local (d. Nic. Pârvulescu), ţinându-se seamă de întinderea detaşată prin expropriere (8.400 m. p.) din moşie şi de poziţia locului. Apelantul cerea însă sporirea preţului pe motivul că în cazuri similare, preţul vânzărilor de bună voie era cu mult mai mare şi pretindea lei 150 pe m. pătrat. Curtea a făcut diverginţă,p d. consilier Bagdat opinând să se menţină preţul fixat de comisie, iar majoritateade 2) să se sporească la 30 lei m. p. Până să se judece însă diverginţă, s’au suprimat diverginţele prin legea nouă de organizare, astfel încât Curtea a deci®, conform opiniei majorităţii, statornicind preţul de lei 30 pe metrulpătrat de teren expropriat. Cădiră a î armatelor( I), jude instructor S. Stoerestti a lansat Marţi mandat de arestare ,contră funcţionarului. rif Kiniesen Vis Gogu Niculescu) din serviciul administraţiei Cercului militar, învinuit de tentativă de omor. Inculpatul se credea sub puterea farmecelor cumnatei Sale. Şi pe seama ei punea pricina slăbiciunii fizice, de care suferea şi de care îşi plângea zilnic soţia. De aceea, într’un acces de furie, i-a aplicat două lovituri de satâr. Victime a fost dusă la spital, iar „fermecatul“ la Văcăreşti. Abuz da încredere D, procuror Dautte a deschis acţiune publică, pentru abuz de încredere, în contra, lui Longin Rădulescu, comptabil al casei de comerţ Băicoianu din Bucureşti, învinui anume, că sustragea din încasările zilnice sume însemnate, înregistrând totaluri „rotunjite” cu două-trei mii de lei în minus. Patronii se cred păgubiţi cu cel puţin 50 mii lei. Inculpatul îşi aminteşte că şi-a reţinut cel mult 11 mii lei. Adevărul se va stabili de d. jude instructor Brezeanu care cercetează cazul. Furtul de la Hotel English D. jude instructor Papadopol asrmmănd instrucţia „furtului” de un milion lei, săvârşit în misterioase condiţiuni la hotelul English din Bucureşti, a dat ordonanţă definitivă de urmărire tocmai împotriva păgubaşilor, arestaţi de curând sub inculpaţia că au simulat furtul spre a-şi însuşi banii. Eorba de Antioh Samsonov şi Mihail Captarenco — unul primar al Sorocei, celalt preşedinte al federalei locale, cari ridicaseră două milioane de lei , de la Banca Naţională în contul băncei populare ce conduceau în Târgul Floreşti (Soroca), spre a născoci furtul unei jumătăţi din sumă la un ceas după încasarea banilor. Ambii sunt trimeşi în judecată pentru delapidare, cu agravarea prevăzută de legea băncilor populare şi distare de Mmig Niculescu Maria, calea Grîviţei 247; V. Manolescu, Piaţa Victoriei; A. Komornickî (Bruss), calea Victoriei 48; Al. Angyal (Volanschi), strada Popa Tatu 8; Rena Fröhlich (Weisselberg), strada Vânători 1 bis; A. Cepreanu, calea Moşilor 406 ; I. Năstăsescu, strada Labirint 100; M. Constantinescu, calea Rahovei 88; Gh. Olăvinaru, strada Carol 92; S. Tipeș, b-dul Carol 27; C. Herzenberg, calea Văcărești 61; S. Papian, strada Cuza Vodă 63 1 Mişcarea culturală şi artistică l’Evolution de la Propriét© ilyrsie et la deforme agraire en roumanie, par M. Constantinescu, Secretaire general du Comité agraire de Romnanie. Un vol. In 8, de 478 pag. „Cultura Naţională“ Iată o lucrare complectă asupra chestiunei agrare, în România, şi asupra soluţionărilor ei prin reformele votate ele către parlamentul nostru, dela 1918 şi până azi. D. Mitiţă Constantinescu, studiază chestiunea agrară de la Începuturile noastre catolice, cercetând toate formele de proprietate şi toate schimbările şi condiţiunile proprietăţii şi ale sătenilor. D-sa mai studiază pe larg toate legile şi măsurile cari au fost luate din vechime şi până acum. In special studiază legea agrară din 1864 şi diferitele reforme,, ajungând la reforma agrară din zilele noastre pe care o studiază în toate amănuntele. Lucrarea d-lui Constantinescu merită o cercetare mai amănunţită.. Vom reveni în curând.. Eli Marge du mon Carnet (IV volume des Reflections d’um Medicin) Far le Dr. Frumuşan. Un vol. în 8 de 168 pag. Paris. Editura, revistei La revue Mondială. Compatriotul nostru, d. dr. Frumuşan, eminent practician din Paris şi în acelaş timp autorul apreciat al atâtor lucrări de valoare, Gara întineririi, studiul asupra Obezităţei şi Resflecţiunile anal medic, urmează seria cercetărilor sale în ramura medicinei practice, prin mijloace naturale. D-sa arată că mai toate bolile sucit datorite relei educaţiuni fizice. Lucrarea pe care a scos-o de curând de sub tipar, tratează acelaş subiect şi merită a fi citită cu atenţie chiar de acei cari sunt sănătoşi, pentru a preveni bolile de tot corul, şi de cei atinşi de boale pentru a scăpa de ele. Expositions de Part Reumáin, ancien et moderne Catalogue des cevres exposées. Această lucrare artistică, datorită d-lui André Dezarrois, conservatorul muzeului naţional al Luxemburgului şi directorul revistei parisiene Le revue de Fort este întocmită cu ocazia expoziţiei de artă românească, deschisă în sala Jeu de Faune din Paris. E o lucrare de lux care cuprinde pe lângă articolele d-lui Henri Focillon, asupra artei şi istoriei în România, articol foarte documentat, un studiu al d-lui Gh. Balş asupra artei vechi şi un alt articol asupra picturei moderne, datorit d-lui dr. Ion Cantacuzino. Cuprinde de asemeni şi catalogul openilor expuse, catalogul artei populare, al artei contimporane, și al pictorilor morii, al broderiilor artistice la sfârşit al frescelor, icoanelor, etc. etc. Pe lângă acestea volumul cuprinde mai multe reproduceri foarte reuşite după bucăţile expuse, obiecte de artă veche şi nouă şi tablouri de Aman, Andreescu, Grîgorescu şi Luchian. Destăinuiri senzaţionale relative la panamaua cu muniţiile de război rămase după dezastrul de la pirotechnie, D. Ellenesem Clopotaru, industriaş. O broşură de 24 pag. Buc. tip. Hect. Reforma monetară in România de AL S. Penescu. O broşură în 8 de 24 pag. Buc. tip. Hasdău. Problema monetară. O analiză critică asupra „Contribuţiunilor de rezolvirea, crizei economice” de Aristide Blank, D. Al. S. Penescu. O broşură în 8 de 37 pag. Buc. Tip. Curierul judiciar. O LUCRARE INTERESANTA „Parlamentul în caricatură” se intitulează albumul pe care desenatorul Aurel Mărculescu îl va scoate Curând de sub tipar. Sunt reunite aci o serie de tipuri caracteristice din viaţa noastră pubică. O retină sesizată, un creion ascuţit şi o ptere de interpretare vie fa© din aceste caricaturi mici opere de artă. BIBLIOGRAFII Se vorbeşte mult in ultimul timp de planete şi comete noul pretim şi despre alte fenomene cereşti ce interesează pe toată lumea în cel mai înalt grad. Explicarea acestor fenomene pe înţelesul tuturor precum şi toate descoperirile învăţaţi- y lor relativ la soare, lună, eclipse, ploi şi stele, mişcările pământului, etc., se găsesc în interesanta carte de astronomie populară. Ce-i cerul 7 a celebrului scriitor C. Flamarion, trad. de B. Marian. Ediţia 6-a din acastă carte folositoare corpului didactic, studenţilor, elevilor şcolilor secundare, etc., cuprinzând numeroase clişee, se vinde cu 50 lei la toate librăriile din ţară. Această carte ca şi dicţionarul de citate străine de B. Ma-* rian sunt foarte nimerite pentru premii. ŞEDINŢE, ŞEZĂTORI, CONFERINŢE A 6-a conferinţă din ciclul organizat de societatea medicală a spitelelor din Bucureşti, va fi ţinută azi Miercuri 10 iunie a. c. ora 9 seara în amfiteatrul spitalului Colţea de către d. conferenţiar dr. Simici, tratând despre : Sindromele anaroide ale stomacului (patogenie, clinică, terapeutică), , Spectacolele de azi GRADINA CARADUŞ-Tănase.Oftaţii şi să mor. TEATRUL ALHAMBRA: Varietăţi. CINEMA FACLA (hala Traten) , compania de operată, Voevodul ţiganilor, CINEMA VLAICH: Crucişetexul Alb şi Reg*,« forţei cu A. uriaşul Samson. * Compania de Opera şi operă comică de sub drecţia d-lor Rosaliu şi Stănescu-Ceraa, îşi deschide stagiunea la parcul Otetelişanu, mâine aeară Joi, cu ’.Travîata”. v . ———— XXX * * * Mini I silii uiuilî Condamnări la 10, 9, 3 ani şi 1 an. Consiliul de război al corpului II armată a terminat Marţi după 40 de zile de desbateri, procesul comuniştilor. In şedinţa de după amiază, ultimii acuzaţi şi-au spus cuvântul , apoi preşedintele, d. colonel Iordăebeceu, a pus intrebările consiliului. Privitor , laaceste întrebări, apărarea a ridicat din incident, care a fost însă respins. La orele 3, consiliul s-a retras în deliberare, aducând la orele 6 fără un sfert sentinţa. Consiliul condamnă, la 10 ani recluziune pe acuzaţii judecaţi in contumacie Buta Josef, Boris Ştefanov şi Köbler Elei ; tg reclusiuns ga Kfihane Burăh; la 3 ani recluziune pe Vasile Dodaus, Jak Ekerman la 2 ani pe Ivănuş; la 1 an pe Marian; la 1 an şi zece znli lei amendă pe: Lázár Ödön, Kacso Ferenz, Hirsch Marton, Gulus Dajo Desîderius, Voina Lojis, Iăcob Saschek, Vasutha Bela, Ion Hegel. Stuber S. Elein Sandor; la 8 luni pe Fagher Pal, Szoba Ladislau; la 3 luni pe Nagy Janos, Ferenz Domorocos, Gheorghe Sandor ZUbergher. Achitaţi: Gh. Christescu, Miniceanu, Lipsiţ I., Fechete M„ Szokacs Josef, Csoba Andraş, Goldfcergher Natan, Andrei Vehu, Nemes Ludovic Farkas N., Klein Ludovic, Gambai Micel Concursul ‘lîpic de laJoneasa Eri dimineaţă a avut loc concursul deaptitudine şi model pentru produşi de 3 ani crescuţi in ţară. In faţa juriului examinator şi a d-lor miniştrii Constantineescu Giofitănu, Ionereu Brăila directorul serv. zootechnic precum şi a d-lor Eliad, preşedintele club. călăreţilor şi G. Botez, vice-preşedinte stemdaţî de numeroşi veterinari şi ofiţeri superiori specialişti s-au prezentat în mod admirabil echipe de călăreţi cu cai tineri de 3 ani de la diferitele herghelii din ţară. Depozitul de remontă Flămânzeni, a înfăţişat armăsari Ghidrani Anglo-Arabi roibi aurii, cari au impresionat asistenţa prin armonia formelor şi culoarea aurie. Depozitul Ziliştea, a prezentat armăsari de jumătate sânge englez, şi epe pur sânge englez şi Coburg. Depozitul Jegălia a prezentată armăsari atelaţi la tun produşi în ţară, provenitori din epe Canadiene şi etalone Pintzgan-Mura. Admirabila, climă de stepă a Bărăganului nostru prieşte creşterea acestei rase de cai necesari artileriei noastre. Afară de depozitele militare, au expus şi crescători particulari. S’au remarcat minunate atelaje cu câte 4 şi 5 cai îa ham* Rezultatele la pur sânge englez pentru model şi aptitudine în produşii de 3 ani au fost următoarele : Premiul I calul Teddy al d-liu Negroponte. Premiul II calul Murguletz, al d-lui col. Săvoiu. Premiul III iapa Sulfina a depozitului Cornişani. Concursurile urmează şi după amiază. Azi şi mâine se va urna cu produşi de 4 ani şi exhibiţiile de călărie şi dresaj. Beri. - —•— xxx —-—*—“ ISfi revoltă In iika Shangai, 9 (Radar). — §t!rf venite din Cîukîâm? arată că, tntr’o revoltă recentă rebelii ar 4 fi distrus 3 case aie Concesiuni--^’ lor internationale dându-se Ia exeege. Trupele chineze au putut restabili ordinea, iar femei!« șî copiii cari se refugîaserâ pe nordul vapoarelor străine au putut debarca. ------------XXX -----------— f A