Lupta, octombrie 1926 (Anul 5, nr. 1449-1472)

1926-10-14 / nr. 1460

PAGINA ft 9« PRDHa FABRICa CEHOSLOVACA STR. BERZEI 94­ 96 SOniRSaiA B­DDII EElISABETA 8 TELEFON 68124 SECŢIUNEA DETAIL considerabil mArită pentru. SEZONUL DE TOAMNA Şl IARNA ORKfoRME ŞCOLARE DUPĂ NOUL REGULAMENT PARDESIURI OQT­ERGOAT SI GABARD1NA PENTRU DOMNI Şl DOAMNE haine de piele BEMBE PALTOANE, PALTOANE, BAGLANE, EIMON0031 SACOURI BLANITE — BLANI PENTRU ORAȘ -FREGOLINE $, PARDE­IURICAUCIUCATE­PRHȚURI FOARTE COMENBILE - CATALOG LA CERERE­­DE BAI­E BĂRBĂTEȘTI toate culorile pre­cum si parfumurile fine ale casei se v­ind cu gramul la Parfumeria CORYSE“ 70, Calea Victoriei, 70 Cereţi la principalele ma­gazine de optică din ţară. IN RATE FARA DOBANDA sau ali adaos VINDE ÎNLESNIREA Balae, stele, pânzeturi, mamifactură, Încălțăminte, pălării BICICLETE D,an,an'­ A,K Go­ r,che’ MOBILE». ..TRANSILVANIA '12. STR. SF. VINERI 12. ► DE OCAZIE HaSHI DE SCRIS FOARTE EFTINE­ găsiţi la Bulevardul I. C. Brătianu No. 26 A se cere CREMA CORYSE“ ff la Parfüméria Calea Victoriei 70 şi la principalele parfumerii şi drognerii din ţară ! TELEFON 82983~ SEGALLER - YOST Cal. Victoriei, 44—Tel. 30­07 AL MIGOL CONTABIL AUTORIZAT SPECIALIST IN BILAN­TURI COMERCIALE SI INDUSTRIALE Str. Puiu cu apă rece 19 De închiriat Apartament confort mo­dern Str. Luterană 3. Soc. An. fost A Bl OTSTElH StivCÂMPINEANU 18* Tal. 4215? . 3£M* (URMARE DÎN PAG. I-a) Şi aşa gândindu-se mereu la fe­tele lui frumoase, la ginerii lui bine situaţi, la nepoţeii lui foarte drăgălaşi (în buzunar poartă tot­deauna cu dânsul peste o duzină de fotografii ale fiicelor lui, ale ginerilor lui, ale nepoţeilor lui) aşa bătrânul milionar uită rândul lui de case din Odesa uită de co­drii seculari, pe care i-a stăpânit odată, şi azi nu mai ştie pe ce mâini au intrat. ‘Aşa se adaptează noului mediu din Basarabia, mi­lionarul acesta din Odesa, care a­­cum se ocupă cu exportul de oi din Basarabia în străinătate. * * * Mai sunt încă mulţi, desrădăcî­­naţi din Rusia, stabiliţi acum la Chişinău. Ei cunosc franceza mai bine decât limba română şi ar pu­tea să-şi preteze o situaţie bună în Franţa, totuşi preferă să locuiască în Basarabia, fiindcă aicea simt mai mult decât oriunde atmosfera rusească, mediul rusesc nu trebue să-l caute într’un anume cartier, ci îl găsesc în orice stradă, în o­­rice oraş din Basarabia. Căci re­fugiaţii ruşi îşi dau seamă că ora­şele din Basarabia au mai râmas în multe privinţi insule ruseşti într’o mare românească. Leonard Paukerow —am?**» Pierdut 2 Inele de damă, anul briliant şi anul ca Smarald mare anturat de diamante. Aducătorul va avea 5000 lei recompensă, pe adresa d-ra Cristescu, Adiția ziar „Lup­ta’'. Apartament foarte elegant, luxos mobilat, ta­pete de mătase, la cinci minute de palatul regal, se închiriază în Str. Sălciilor , vizibil între 5—7. De toate LAPTA A­m arătat in numărul trecut învi­nuirea ce se aduce unor medici din Capitală, cari s’aşr lăsa.... influenţaţi cu prilejul controlului ne care-o fac la casele de prostituţie. învinuirea era prea gravă pentru ea să nu o con­trolăm. Am stat deci de vorbă cu un me­dic, set de lucrări la una din clinicele ei filitico-dermatologică ale unui mare spital, din centrul Capitalei. Prin cabinetul său au trecut până acum sute de femei şi bărbaţi atinşi de boli grave, şi faptul că conduce o clinică din cele mai importante, l-au făcut să fie privit ca unul dintre cei mai buni specialişti pe cari îi avem. Interpelat de noi, medicul în chestiu­ne ne-a declarat următoarele: — După o statistică alcătuită, în mod particular, anul trecut, avem în Capitală un continent lunar de zece mii de bolnavi venerici flotanţi şi de circa o mie de bolnave sifilitice per­manente Vă rog, faceţi distincţia. Flotanţii sunt aceia caci sunt în tratament pasager, cu boli mai puţin grave, în curs deci, de vindecare. Per­manenţii sifilitici, îi socotesc numai pe cei Internat! lunar, al căror trata­ment se prelungeşte câteodată ani de­­arândul, din cauza boalei neglijate. Mai notaţi că în statistica aceasta par­ticulară n’am trecut pe cei în tra­tamente la clinici şi medici particulari, precum­­şi pe cei neglijenţi, cari fug de tratament. Procentul arătat este foarte mare pentru un oraş ca Bucureşti. Pentru a analiza problema, nu e deajuns însă un articol de ziar. Şi fiindcă îmi ce­reţi, în legrătură cu problema aceasta, părerea cu privire la controlul medi­cal, vă voiu da-o. CONTROLUL PROSTITUATE­LOR Evident că întreaga problemă a bo­lilor venerice e strâns legată de aceea a prostituţiei. Or, aşa cum « regie­­ montată prostituţia la noi, nu se poate vorbi de un control cu adevărat­ efi­cace. Din cele ce am văzut publicate în „Lupta”, am constatat odată mai mult că constatările noastre anteri­oare cu privire la lipsa controlului, sunt întemeiate. ...» Nu-şi fac datoria nici medicii însăr­cinaţi cu controlul, şi nici autoritatea poliţienească nu-i încă în măsură să aibă un personal conştiincios, dota, nu numai cu simţul datoriei, dar­­ şi­­ cu acela al psihologiei. Nu vă miraţi : poliţistul de la brigada de moravuri, trebue să fie psiholog. Că sunt medici cari fac un control superflu la casele de toleranţă o cred. De aceea serviciul nostru­­sa­nitar, ai cărui conducători sunt foarte bine informaţi,de cele ce se petrece cu controlul prostituatelor ar trebui să găsească o soluţie. După mine u­­nul, soluţia comisiunilor mixte de control, ar fi cea mai bună. Medicul e om ,si e si el tentat ca oricare altul. De ce n’ar lua si el bani, trecând cu vederea anumite lucruri, când alţii iau pentru lucruri si mai grave? Nu vrei să-i scuz, fiindcă ceea ce fac ei nu admite scuză, dar e o re­flecţie a mea personală. Un control serios al prostituatelor şi vă asigur că nu vom avea nici ju­mătate din numărul actual al veneri­cilor. Interneputorul nostru­­l-a sfârsit aci declaratiunile. CONCLUZIUNI Cititorii nostrii cari au urmărit an­cheta noastră asupra prostituţiei în Capitală şi-au dat desigur seama că scopul ei era de a pune la îndemână unele amănunte necunoscute, în von­derea unor măsuri eficace. Conclu­ziu­nile anchetei pe care am intreprins-o sunt următoarele: a) Nu avem un control reglementat al caselor de rendez-vous, al nume­roaselor case clandestine. b) publicul îngădue de cele mai multe ori cazuri grave, atunci când ar avea datoria să dea alarma de câte ori ne­voia o cere. c) medicii nu.şi fac cu totii datoria în ce privește controlul medical, si în sfârșit, trăim într'o epocă de cri­ză morală ale cărei urmări le întâl­nim la tot pasul si în toate domeniile. ALADAR Anchetele noastre Intre datorie şi nevoe Un medic despre bolite venarice In Canifală Ce­t­alierii Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat a otărât să sărbătorească­­ prin­­t’un banchet pe d. Aurel Cosma­­fost ministru, membru de onoare al Sindicatului, cu ocazia împli­nirii a 60 de ani de vârstă, dintre cari 30 de ani de viaţă publică. D-ra Vera bergine de la teatrul Antoine : „N’am întrebuinţat nici­o­­dată un săpun care să valoreze atâta cât „Săpunul Cadum”. Fabricat cu materiale de mâna întâia, Săpunul Ca­­dum face pielea moale ei netedi. A­­poi, întrebuinţarea lui e plăcută şi economică. Un tren mixt s'a ciocnit cu o loco­motivă de manevră ori noapte în sta­ţia Ovidiu de pe linia Bucureşti-Con­­stan­ţa. Ambele maşini au deraiat şi şapte vagoane s-au sfărâmat. Mecanicii Butuc Ion şi Andonie Ghe­orgh­e au fost grav răniţi, iar de sub sfărâmăturile vagoanelor a fost scos cadavrul troviarului Miron Gheorghe. DOCTORUL GILLIAN Medic al Spitalelor Eforier Specialist în boale de copii Consultaţiuni de la orele 20,­ Piaţa Sf. Ştefan IO Telefon 57/SI Asociaţia contabililor practici au­torizaţi". Invită pe toţi membrii ei, să ia parte neapărat la o importantă şedinţă, ce va avea loc Joi 14 ora„ ora 7 jum. seara, la sediul din Strada Il­fov 4 (în dosul Casei de Depuneri). Cu această ocaziune sunt invitaţi şi toţi contabilii care au făcut în ter­men cerere de înscriere în corp. Şcoala de artilerie va face o ex­cursie pe Dunăre, în străinătate. Cercul Căpitan VIRGIL ENESCU, Botoşani, a cum­parat fin asi­omofeil ,„PEU G£OYts de la Casa A. C. TARTAŞESCU, R. MUNTE­NEANU & Cie, Calea Vic­toriei I­I7. Duminică 10 Octombrie a. c., a avut loc solemnitatea deschiderei cursuri­lor şcoalei superioare de muzică şi artă dramatică „Eg. Massini” din str­ .Negru-Vodă. 3. O frumoasă audiţie muzicală a­ pro­­fesorilor şcoalei a entuziasmat nume­rosul public. Au vorbit d-nii Eman­ Cerbu, pro­fesor al şcoalei, Nichifor Crainic, se­cretar general al ministerului artelor, promiţând tot concursul oficialităţii şi dr. Galimir, din partea comunită­ţii spaniole, sub ale cărei auspicii funcţionează şcoala.. Solemnitatea a avut loc în sala de concerte a şcoalei. La sfârşit s-a ser­vit şampanie. CĂMĂŞI BĂRBĂTEŞTI calitate Nistra, numai cu LEI 295 la „LEVRU“. Calea Victo­riei 30 şi Griviţei 121 Cunoscutul comandant german­ din timpul războiului mondial şi fost ministru de războiu, generalul v. Heeringen a murit zilele trecute. D. prof. Daniel Oara a reprezentat ţara la congresul de chirurgie din Paris, va sosi In Bucureşti la 14 Oc­tombrie. I­ntr’un sanatoriu din Viena a în­cetat din viaţă cunoscutul medic ie­şean Silberstein. Moartea i-a fost provocată de o Infecţie survenită în­­urma unei operaţii. — CELE MAI ARTISTICE ROCHII, în toate genurile, MANTOURI şi TA­­IOURI ultimele modele, se execută la d-na MALAMUCEANU, strada Lip­scani No. 70, de­asupra magazinului Femme Chic", Intrarea prin magazin. Telefon 37/44. Secretariatul Consiliului Gene­ral sindical unitar a fost anunţat din Ploeşti că siguranţa a dizol­vat o întrunire a muncitorilor pe­trolişti făcând după aceia o per­cheziţie la localul sindicatelor şi operând­­mai multe arestări. O delegaţie se va prezenta la ministerul de interne. Amicii „Iubire­ de oameni” sunt în­ştiinţaţi că seria ceaiurilor urmate de dans, date în folosul organiza­­ţiunii medico-sociale, va reîncepe i ziua de 17 octombrie a. c. Aceste petreceri familiare vor avea loc la vechiul sediu al Policlinicei din srt. Sfinţilor 65, şi vor urma re­gulat în fiecare Duminică de la ora 4 p. m. Nu se plasează bilete în public. In­vitaţiile speciale se găsesc la doam­nele din Comitetul de Patronaj, pre­cum şi la cancelaria Societăţii în str. Mircea-Vodă, 51 (tel. 67/63)." Reumatism? Remediu excelent tabletş Í8ays*, de Aspirină Cumpăraţi numai ambala­jul original (conţinând 0 66- 20 tablete) cu peceta albă-verde-roşie. stemum - lu­i Notiţe într’o convorbire cu coresponden­tul ziarului „Krasnaia Gazeta”, soţia lui Gorki a declarat că starea sănă­tăţii soţului ei, care se află în pre­zent la, Sorren­to, s’a înrăutăţit foarte mult din cauza surmenajului. In ul­timul timp Gorki lucrează la un nou roman din viaţa intelectualilor dina­inte de revoluţie. Gorki lucrează dea­­semenea la schimbarea ultimului act din piesa sa „Moneta Falsă”. * Din regiunea Vlansk, regiunea­ Ia­­cută, au fost descoperite două mari mumii, cari au fost transportate la Petrograd. Ele au fost găsite într'o targă din acea regiune. Mumiile, — un bărbat și o femee, — au fost gă­site în cosciuge de lemn și s’a cons­tatat că au fost înmormântate acu 150 ani. * In editura Alpes din Milano a apă­rut de curând versiunea italiană a celor două tragedii de seamă — „Bi­zanț” și „Vrăjitoarea Eva" — ale lui Franz Herczeg, cunoscutul autor un­gur. Henri Barbusse a scos un nou vo­lum , „Force”, în paginile căruia a reunit trei povestiri. * Henry Bordeaux năzueşte, probabil, să atingă recordul in materie de fe­cunditate literară. Anunţă nu mai pu­ţin de cinci volume : „Voyageurs d’Orient”, „Des pélerins aux méhari­si­tes de Palmyre”, „Lamartine”, „Mi­chaud”, „Barrés”. * D. Camil Pe­trés­cu anunță un nou volum de Versuri D-sa va strânge de asemeni în două volume articolele de critică teatrală: Delimitări critice și Comentarii teatrale. * TEATRU NAŢIONAL Pe scena Teatrului Naţional se re­petă zilnic „Patima roşie", de Mihail Sorbul care va fi viitoarea premieră a Naţionalului. In foaere se mai repetă „Ludovic al XI-lea", de Cazimir Delavigne, sub direcţia de scenă a d-lui Nottara, iar­de Luni s’au început repetiţiile splen­didei şarje dramatice a lui Georges Duhamel, „Societatea Ameţilor Spiri­tuali" (S. A. S.), sub direcţia de sce­nă a d-lui Gusty. Deasemeni s’a mai pus în repetiţie şi „Mioara", în patru tablouri a d-lui Camil Petrescu, în direcţia de scenă a d-lui S. Z. Soare. OPERA Remarcabila distribuţie asigură succesul reluării lui „Rigoletto” care va avea loc Vineri 15 Octombrie la Operă. D. Jean Atanasiu va fi Rigo­letto; d. Niculescu-Baau, Sparafucile; d. A. Gualtieri, ducele ; d-na Bahici, Gilda ; şi d-ra Gârlea va debuta în Madalena. La pupitru d. Massini. CENTRAL Mâine, Joi H, Trupa din Vilna va deschide la Teatrul Central, stagiu­nea de iarnă. Se va reprezenta „Sabetay Zwt", de Asch şi Julavsky. Rolul lui Sabetay va fi interpretat de d. Alexe Stein. • Miercuri 27 ort., va avea loc la Tea­trul Central premiera piesei „top.oop", de Scb. Alechem. * Marţi 2 Noembrie, Trupa din Vilna va reprezenta premiera piesei „Ma­nechinul Sentimental", de I. Minu­­lescu şi „Detectivul”, de Romulus Voinescu. „FILARMONICA” Primul concert simfonic din acea­stă stagiune va avea loc Duminică 17 Octombrie în Sala Teatrului Na­ţional şi sub conducerea Maestrului George Enescu. Programul cuprinde: prima audiţie a „Sultei Franceze” de Roger Ducas­­sa, un fragment simfonic inedit de Marcel Mihalovici, concertul de Bach pentru piano, violină şi flaut cu or­chestră (solişti d-nii Alexandrescu, Theodorescu şi Solomonescu), In sfâr­­şit Briliantul „Capriciul spaniol”, de Rimsky Korsakov. Din cauza matineului Teatrului Na­ţional, concertul­­va începe fix la fi­rele 10 luni. Publicul este prevenit să vină la timp căci în caz contrar va pierde primul număr din program, uşile fiind închise. După maestrul Enescu au fost in­vitaţi să conducă concertele „Filar­monicei” până la Crăciun, următorii şefi de orchestră străinii : René Ba­­thon, Erich Kleiber, Henri Morin, Her­mann Scherchen, Bernardino M6111- narl. Câte şi cinci vor prezenta programe cu totul noul, compune aproape ex­clusiv din lucrări simfonice necunos­cute încă la noi. SPECTACOLELE VERNEUIL, ELVIRA POPESCU La 5 Noembrie vor Începe, la Tea­trul Eforia, spectacolul trupei teatru­lui Antoine din Paris, in frunte cu marea noastră comediană Elvira Po­­pescu şi cu celebrul autor dramatic şi artist Louis Verneuil. Iată ordinea primelor spectacole’:’ Vineri 5, Sâmbătă 6 şi Duminică 7 Noembrie, Aia cousine de Varşovie. Luni 8 Noembrie, Pile ou Face. Miercuri 10 Noembrie, La fêie d’all­mer. Vineri 12 Noembrie, Du sang sur, l'hermine şi Un jaune menage. Duminică 14 Noembrie. Le Jauteu. Luni 15 Noembrie. Le mariage maman. Biletele s’au pus in vânzare la Jean Feder. Spectacolele săptămânii OPERA ROMÂNA. Joi: Faust Vineri: Risoletta. Sâmbătă: Werther. Duminică, matineu: Boema. Seara:« Aida. TEATRUL NATIONAL Joi, matineu : Frământări! seara: Iudîth »i Hoîofern. «i Vineri: Rregina Cristina. Sâmbătă, matineu : Fântâna Bl&cu duziel: seara : Secretul Iul Polichi­­nelL Duminică, matineu : Frământări ! seara : Iudith și Hoîofern. TEATRUL REGINA MARIA Joi: Povestea lupului. «i Vineri: Negustorii de glorie. Sâmbătă, matineu : Povestea lupu­lui; seara : Negăstori de glorie, Duminică, matineu : Negustorii de glorie; seara : Povestea lupului, TEATRUL MIC (Telefon 48/77)! Joi, Vineri, Sâmbătă şi Duminică isi Fracul TEATRUL POPULAR Toată săptămâna : Funcţionarul de la Domenii. Matineul de .Toi. Sâmbătă 8. Dumi­nică . Ciufuliri. TEATRUL CENTRAL Joi- Vineri. Sâmbătă. Duminică, ma­, tineu­ri seara : Sabetay Zwl. • *. 47. Spectacolele de azi Teatrul National: Regina Cristina. Teatrul Regina Marie­i Negustorii de glorie. Opera Română : Carmen. Teatrul Popular : Funcţionarul de la domenii. Teatrul Mic (telefon 45/77) . Fracul Cinema Capitol: Tragedie (Les A­­mants Tourmentes) cu Henar Porten­ şi Robert Scholz. Cinema Palace Lipscani: Văduva veselă cu Mae Moray si John Gilbert Cinema Vielen (două premiere) : Haine vechi si lucruri vechi cu Jackie Goog­an si o comedie cu Ion. Cinema Marioara Voiculescu : Un regat pentru o femee cu Raymond Griffith și Umbrele Parisului cu Ellen Richter. I­­ Cinema Eforia : Dunărea Albastră. Cinema Frascati: Prințesa Fedora Romasof, tragedie după Victoriei Sordou. Cinema Rahova (Luni - Miercuri ;) Frica de căsătorie cu Coleen Moore. Cinema Jupiter: Spadasinul, operă complectă în 10 acte. Cinema Gloria : Kiki cu Norma TaL, madge si Ronald Column. Cinema Edison : Cursa, Onoarea si Femeea de Hood Gibson si trup*’ Răd­eșeanu. O nuntă esperantistă Un roman de dragoste, în es­peranto, îşi va sărbători zilele a­­cestea încoronarea sa, la Londra. E vorba de căsătoria avocatului iColoman cu d-şoara Schönau, o profesoară de muzică din Unga­ria. Cei doi tineri s’au întâlnit a­ acum doi ani la Salzburg, cu oca­zia congresului de esperanto și de atunci își scriau în acestă lim­­bă. Corespondenta duse apoi la ►godnă. Peste câteva zile, episcopul­­Willesden, va celebra această originală cununie în biserica St. Georges. Cu ocazia aceasta pen­tru prima oară în Anglia, întrea­ga ceremonie va fi făcută în lim­ba esperanto. Moştenirea lui Valentino­v­ /Celebrul artist de cinema, de curând decedatul Rudolf Valenti­no a lăsat în urma sa o jumătate milion dolari, plasaţi în acţiuni şi hârtii de Stat, o splendidă vilă, evaluată la 175.000 dolari, pre­cum şi altă casă, mobilată, în va­loare de 65.000 dolari. Apoi patru automobile în valoa­re de 50.000 dolari, patru cai şi 12 câini de rasă, evaluaţi la 12 mii dolari, un yacht, care a cos­tat 7000 dolari, o colecţie de ar­me şi antichităţi, în valoare de 80.000 dolari, bijuterii în valoare de 50­ 000 dolari. Garderoba lăsată de Valentino, care trecea drept unul din cei mai bine îmbrăcaţi bărbaţi din America, se compunea din 40 cos­tume de haine, 50 perechi ghete, trei haine blănite, 1000 perechi ciorapi, 300 cămăşi de mătase, peste 20 pălării şi vre­o 200 cra­vate. Preţul unui taur Până acum cele mai mari pre­turi se plăteau pe caii de curse. In Argentina s’a vândut zilele trecute, un taur, pentru suma de 567.000 franci francezi. Ce face omul la beţie După o seară petrecută la câr­ciumă, Georges Lignon, în vârstă de 47 ani s’a dus acasă. Aci ,l-a rugat nevasta să-l caute ceva. Cum era târziu, femeia a refuzat, fiindu-i teamă să nu se deștepte cel mai mic dintre copii lor, un băeţel de 11 luni. Bărbatul insis­tă, femeia nu cedă. Lignon luă atunci un revolver și amenință că se va omorâ. Ar­ma era încărcată. Cu voe sau nu nenorocitul apăsă pe trăgaciu și se prăbuşi jos, mort pe loc. Glonţul îi atinsese inima. Această groaznică glumă, ră­peşte pe tatăl lor­ la Ar­monii. Un castel istoric francez­, dus în America In ţara dolarilor, ştim de mult, că nimic, nu e imposibil. Un mi­liardar american, a demonstrat, zilele trecute, la Paris, că pentru formidabila lor valută, nu există nimic, ce nu ar putea fi cumpă­rat în dolari: a cumpărat cele­brul castel istoric de la Cource­­lles, ridicat în cel mai curat stil Louis XIII, de și mai celebrul ar­hitect francez Mansard, inventa­torul mansardelor. Dupe ce l-a cumpărat, castelul a fost demontat piatră cu piatră şi­­ transportat în America, un­de va fi ridicat din nou, exact în aceiaşi formă.­­ Aflând această ştire, cunos­cutul­­ autor al romanului „Mon curé chez Ies riches” şi scânteeto­­rul redactor al lui „Le Journal” Clement Vautel scrie următorul „film”: „In faţa Arcului de Triumf, mi­liardarul american, spuse funcţie năruiţii­le !& B41e*artes care îl în­tovărăşea : — Beauteful !... Apoi : — Cat » Povestea e pe cale să devină a­­devărată. Un foarte bogat tran­satlantic s’a dus la un mare anti­car parizian spunându-i: — Vreau să cumpăr o vechie castel, ceva very historical. — Foarte uşor. Cu ce preţ? — N’are importanţă. — In ce regiune!­­— N’are importanţă. Vreau s’o iau cu mine! Şi cum anticarul părea puţin cam surprins, miliardarul eplică: — Yes... această vechie castel, o duc cu mine şi o reconstruesc lângă New-York, cu tot comfor­tul modern! Pentru un miliardar, nimic im­posibil. Afacerea e făcută... Anti­carul a procurat americanului cas­telul Courcelles, situat pe şoseaua ce duce de la Maus la La Fleche. Reşedinţa aceasta princiară, very historical, a fost clădită de Man­sard, în stil Louis XIII, pe la 1040. Posedă între alte minuni de frumuseţe, o scară monumentală şi o capelă, ale cărei linii arhitec­turale sunt de un stil extrem de curat. Şi totul va fi demontat, ca un joc de construcţiuni, fiecare piatră va fi numerotată aşa încât „vechill castel francez” va părăsi pădurea, unde îşi ridica mişcăto­rul decor, de două secole, spre a se duce în ţara dolarilor. Acolo va fi reconstruit exact scara monumentală va căpăta însă un lift, iar capela va fi trams­formată în garaj. Până acum, marii seniori, ale căror devize, valorează mai mult decât acele ale ducelui de Rohan, se mulţumeau să devină proprie­tari, în Franţa, ai monumentelor noastre istorice: nu cumpărau, pentru a le duce cu ei, ci consu­mau, dacă pot îndrăzni să spun aşa, pe loc. Iată că azi cumpără castele „de epocă” spunând: — îmi vei face un pachet şi ţui-l vei da la bagaje ! Pentru ei, un castel, e o unică amintire, din călătoria făcută în Franţa şi nu le pare nici mai­ scump şi nici mai greu de transs­portat, ca un presse-papier, pe care se ridică un tom Eiffel, în miniatură. . .­ Amintire, amintire.­­Ii aud cum răspund întrebărei vameşului american:­ — Nu aveţi nimic de declarat? 1—1 Yes, a French historic cas-­­lie. Vreţi să deschid lăzile! Cucerirea Franţei devine din Stî în zi mai gravă. Ea începe să ia formele exportării, ale mutatului. Nu mai e vorba să fie furate tur­lele bisericei Notre-Dame. Dar fără îndoială, că vom afla, într’una din Zilele astea, că un colecţionar din Cincinatte, vrea să le cumpere. Şi aştept pe foarte modernul anticar, care va scrie pe geamul vitrinei sale: ~ Franţa de vânzare. Le­gii vrează la domiciliu’*«- r t

Next