Lupta, octombrie 1927 (Anul 6, nr. 1755-1780)

1927-10-14 / nr. 1766

Pagina 2-a COPTĂ IN BREZOI DEPa?nr|Informaţiuni INDUSTRIE de MOBILE Camere!­iniiî Sin Calaţi c’an Întru­nit aseară la Camera de comerţ pen­tru s protesta contre m­i vi.MUrt Co­­misiunei Europenea Dunărei Se pe urma căreia suferă astăzi comerţul românesc.­­ Comisiunea Europeană a fost a­cuzată de rea credinţă, incapacitate şi neglijenţă. S’a propus convocarea la Bucu­­reşti a anal meeting al negustori­lor din Întreaga ţarfi contra Comi­siei Europene. DOCTORUL MILL­IAN medic secundar la spitalul de copii al Eforiei Piaţa SfSatu Ştefan hr. ro Consult 2 jum. 0­9 Telet 57/94 EFTINE Strada Brezoianu No. 5 (vis-a-vis de Strada Sărindar) ANTINEVRALGIC Du NANU HU1CEL «UOuMflCft Si CUO DEPUTATIUNE BINE (WIEO LAPCtt5(M)),caZflI OOBtRQASi TABETEL 6TABILITÂ VINDECA: FEBRA Sl SBOAZ1SSUE DWEKim AU aaon.sTt nasStsvApeo «rammt taut« tri cwreott# acămnoaTar li&mmtxn. tav&IZAOE ia era ea i &Am u PAwnAapomme D£PQ£/ TH­E4nrtj4Ctx4 N. POPOWC/. CA/^fIAHOVBf JSSrp', &t/CO//aGG TV. TG­L. 368/&t mmmmmmmmmmmmmmmmm­mammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmtmmmsmmsmmmmmmmmmmm a renumitei încălţăminte nentru barinaţi : WALK OWN­, KA HROYAL, SHOE­ S« CALEA VICTORIEI SO MODELE ALESE, CALITĂŢI SUPERIOARE Vopsiri cu lungă durabilitate $1 albe care nu îngălbenesc se obţin numai cu ulei MONOPOL din fabrica ZIMMER MARELE ATELIER DE TAPIŢERIE DE ARTA M. \LG\ZY Calea Şerban-Vodă No. S3 Execută ca si până acum lucrări artistice cu preturi moderate BUMNEtf ATÂT Ofc CUNOS­CUTE Im PRACTICA ZILNICA COCS CARBUNI-Silizia Lemne foc Cer, Fag si Cojite Bnlamac£-MiX2e!e JREDEAL 1. THEODOR & Co. Smârdan 4 Telefon 15­99 Se vând taie şi direct din vagon in gara Fîiaret Evită obesiiiitea (Urraaro din şampionul şi răsfăţatul tripouri­­lor, complicele adulat al patronilor furnizorul darnic al carietelor. La început Gogu nu Îndrăzni să trişeze, ţinându-şi adversarul sub observaţie. Dar cu timpul domnul Armand câştigase aproape toţi ba­nii, fără ca Guşterii, săi fi putut surprinde vreun gest riscat. Vă­zând c­ă nu mai avea bani, acesta fu nevoit sft dea una din cuteză­­toareta şi fulgerătoarele Iui lovi­turi. Nici o tresărire pe faţa cu mo­ţul „corb", nici o inflexiune deo­sebită in glas, nici o mişcare sus­pectă. Şi totuşi, domnul Armand aruncă deodată „foiţele" pe masa verde, se ridică şi apucând iute, cu o mişcare de hienă repezită, mâna adversarului, dftdu In vileag Intenţia acestuia de a indoi uşor o carte, ca sâ-i zărească colţul cu „purice”. Priviri scăpărări, rumoare, scan­dal. Gogu fu evacuat un brânci, pe când femeile înconjurau pe „e­­rou”, alintându-se feline... . * Este cert că domnul Armand nu ar fi putut atinge o asemenea per­formanţă, dacă nu ar fi fost, ca toţi cei ce „corectează norocul”, un pasional jucător de cărţi Or, este ştiut că pasiunea poate să întune­ca luciditatea celui mai rece cal­culator. Regele trişorilor avu o ciudată aventură de joc. Intre timp, averea d-lui Armand crescuse simţitor. „Şeful” îşi cum­părase automobil. Dar de joc nu se lăsase. Intr'o zi, având nevoe de un nou „partener", în locul unuia dintre complicii săi ce fusese prins cu şmecherii la joc, se gândi la talentul, incontestabil al lui Gogu. Şi porni cu maşina prin Lupeasca f— foburgul natal al­ lui Guşteru în căutămi* ftataferf «dverssr dta1 Soc. „AVANTAJUL“ Str. Stelea, 2 (polt Str. Sf. Vinari FfirA dobândă TOT FELUL DE MĂRFURI din propriul magazin STELEA 2, (polt Str. Sf. Vineri) C­IORAPI MÂNUŞI Raion special de detail MAI EFTIN CA ORIUNDE LA Fraţii Hessin Str. Becebal, 5 En gros­s, MiaoL CONTABIL AUTORIZAT SPRUIAUST IN BILAN­ŢURI COMMERCIALE ŞI INDUSTRIALS Str. Pete­r npft reen !t pagina I-a) acum câţiva ani, al cărui delict se prescrisese desigur în lumea „for­­ţarilor”. La o margine de drum zări pe Gogu jerpelit, cu trei cărţi de joc pe o masă pliantă, Îndemnând trecătorii să joace la „Uite popa, nu e popa". Şi mardeiaşul mane­vra cu atâta abilitate cărţile, încât din viteză domnul Armand opri admirativ şi brusc maşina. îşi strânseră mâna ca doi luptători o­­norabili... — Trucul ăsta nu-l știu. Cum faci, mă, Guștere 7 — Secretul meu ! Și Gogu îmbia lumea la foc, fă­când pe popă să treacă din dreap­ta în stânga, sau la mijloc, întreg cărţi, de parcă era viu. Pasiunea d-lui Armand se aprinse. Scoase hârtie şi pontă. Popa era în altă parte. Scoase alte hârtii, — pierdu mereu. Ceru cărțile să le­ facă și el. Nu prinsese încă trucul inge­nios de simplu, dar nebănuit pen­tru un aristocrat al trișajului, şi pierdu toți banii. Se întărâtă, ca orice jucător pasionat ! — Pe blană! Apoi pe automobil— Domnul Armand pierdu tot, și rămase cu vechea sa seninătate profesională Şi numai după ce-î­l jumuli astfel, Gogu îi divulgă trucul său Sau — cel puţin — aşa spune le­genda care circulă în lumea „filo­zofilor”, căci, ca orice erou, dom­nul Armand, asul „aşilor”, a lă­sat în urma sa nu numai regrete dar şi legende. Şi poate că mora­litatea fabulei de mai sus vrea să evidenţieze nu numai adevărul cu buturuga mică ce răstoarnă carul mare, cu pasărea ce piere pe lim­ba ei, dar şi că scris e „foitorulm să moară „foitor"­IN RATE •vinde KpfliAtsiai.ooafCiu pecap.wiîi B5301WU simuranAii. coucui­nttSTiaiAtt m RATI VINDE Mas. „VENUS“ 33, Bâriţlei, 33 PIANE. GRAMOFOAME Columbia. Decca PLĂCI ca Lei 75 BUCATA 33, Bârăţlei, 33 înlocuiţi lemnele cu TE la sobe da porţelan CĂRBUNI, ăss la domiciliu GRUT­ATE GARANTATA Alfred Lowenbach & Co, Calea Victoriei 128 I­­­N­outie Umbre poştale cu efigia Re­gelui Mihai, au fost puse In lucru. Efigiile ce se vor executa vor re­prezenta capul tânărului suveran, văzut din faţă, cu guler şi cravată. Nouile timbre vor fi puse In circu­laţie imediat după încetarea doliu­lui naţional D. Ion Inculel ministrul sănă­tăţii, s’a înapoiat ori în Capi­tală. STOFE, ultimele neutrifi şi mantouri gaia crcaţiuni párisién© la „LUVRU” Ca­lea Victoriei 80. Preţuri mai eftine ca ori­unde. Federaţia Interaliată a foştilor luptător (f. L d. a. c.), cu sediul central in Paris a început la 8 octombrie congresul său anual la Londra. Sunt reprezentate asociaţi­ile de foşti luptători din Belgia, Franţa, Italia, Marea Britanie, Ro­mânia, Statele­ Unite, Serbia, Ceho­slovacia. România este reprezentată prin d-nii Virgil Serdaru, preşedintele „Uniunei Naţionale a Foştilor Lup­tători“, P. Ciolan, delegat la F. I. D. A. C. şi Victor Cădere. Anul acesta are loc un congres de muncă de­oarece s’a amâ­nat în ultimul moment congresul care trebuia să aibă loc la Bucu­reşti, amânare prilejuită de moar­tea M. S. Regelui Cu ordinul ministerului de interne A’p. 00.083 din 12 Octombrie, s’a încuvi­inţat intrarea în ţară a lui FEODOR S­ALI AP­IN. Concertul marelui cân­tăreţ are loc irevocabil Luni 31 Octombrie. Ulti­mele bilete la agenţiile teatrale „Moxart“ şi „Co­mediapasagiul Imobili­ara ”—0. Comisiunea însărcinată cu aran­jarea parcurilor naţionale s-a În­trunit la ministerul de domenii, sub preşidenţia d-lui subsecretar de stat Cipăianu. Au participat: d-na Eliza I. I. C. Brătianu, N. Otescu, Mocsony, Ne­­dici, C. Opran, Săulescu, şi A Po­­povici Bâsnoşanu. , Ministerul instrucţiunii e înfiinţat o şcoală profesională de fete in oraşul Balele. Directoare­a nouei şcoale a fost numită d-na Nicoleta Vladuţa. D. Profesor Dr. C. Daniel s’a reîntors în Bucureşti, venind de la Paris.­­ Eri s’a prezentat în ministerul iterne şi muncă, , n­u l­­a Pr­­ectura Poliţiei Capitalei o delegaţie soc. „Generala” a funcţionarilor co­merciali, compusă din d-nii Gogu Geo­r­gescu, L. Hataisohn, M. Lepădatu, St. Alexandrescu şi Seb. Voicescu, ce­rând respectarea legei repa­uzului Du­­minecii şi orelor de muncă în comerţ, în întreaga ţară precum şi în Capi­tală. Atât d. ministru al mancei cât şi d-l ministru de Interne au asigurat a atins că va da ordine la come pentru stricta aplicare a legei. PLOEŞTI DOCTORUL I. SEGAL de la Facultatea din Vleaa Specialist la Clinicele din Berlin şi Paris Coaie interne şi de copii fmplicaţiuni terapeutice a Helioterapiei Raze Ultra Violete şi Spilux Sir. Mihail Cogălniceanu 10 Etaj (Deasupra farmaciei „Traian”) D. ing. Boris Cruşevon a fost nu­mit director la şcoala de agricultu­ră de la Viziru (Jud. Brăila), iar d. Porfir Bădărau la cea de la Brân­­zeni (Jud. Orhei). Duminică se va inaugura noua aripă a liceului „Spiru Haret” din Cadiu­ După această solemnitate d. ministru dr. C. Angelescu va vizita construcţiile şcolare din jud. Ilfov. Nou­ scandal maghiar C­ercurile umv&ts wrasses FishSel avendvtrea căilor ferate In schimbul unor concesii teritoriale Ce e cu pretinsa „notă Paieoloane“ BUDAPESTA, — Din ianuarie 1926, când înaintea întregii opinii publice mondiale s’a dovedit că la Budapesta s’au falsîficat banconte franceze cu asentimentul și spriji­nul guvernului maghiar pentru a se ajuta astfel iredenta maghiară, n’a intervenit în viata internă a nici unui stat din Europa o aface­re atât de scandaloasă ca în pre­zent in Ungaria unde în scopuri subversive s’au falsificat documen­te diplomatice. PRESUPUSA NOTA PALEO­­LOGIE Acum două săptămâni în ziua de 28 Septembrie, ziarul local „Magy­arsag”, apropiat de contele Andras­­sy, a publicat textual conţinutul presupusei note franceze cu data de 13 Aprilie 1920 prin care guver­nul francez ar fi propus Ungariei revizuirea graniţelor in schimbul unui ajutor de 100—150 mii soldaţi contra sovietelor. Nota a fost sub­scrisă cu numele fostului ambasa­dor francez la Petrograd, Paleolo­­gue, care era înainte colaboratorul lui Briand la Quai d’Orsay. Din motive neindicate guvernul ma­ghiar n’ar fi răspuns la această no­tă. Publicarea acestei note presu­puse a fost primită in Ungaria cu un entuziasm căci în această notă s’a văzut preludiul unei mari lupte diplomatice pentru revizuirea gra­niţelor, al cărei început a fost deja compromis de acţiunea lui Rother­­mere. Documentul publicat a năs­cut Indoen­ atât in străinătate cât şi In însăşi Ungaria şi aceasta din mai multe motive : a surprins că notă de o astfel de însemnătate n’a fost cunoscută pănă acum de o­­pinia publică ungară, de ce contele Teleki care in 1920 a fost ministru de externe şi a condus mai târziu iredentismul maghiar n’a publicat acest excelent argument Încă Înain­te, in special a mirat faptul că nota fost datată din Aprilie. Se ştie că in luna Ianuarie a aceluiaş an, s’au remis şefilor delegaţiei maghiare la conferinţa de pace cerinţele aliaţi­lor şi desemnarea graniţelor actua­le şi că in Mai Millerand in mod ultimativ a cerut subscrierea lor. UNGARIA AGRESIVA Explicaţi­unile cari trebuiau să formeze o grea armă pentru Un­garia a­gresivă, n’au întârziat. I­­mediat după publicarea falsului contele Vienne, ambasadorul fran­cez din Budapesta, a declarat că o astfel, de notă franceză nu este de loc cunoscută. Deoarece o de­claraţie hotărîtoare din partea franceză încă n’a intervenit în­treaga presă locală a încercat să exploateze nota publicată pentru scopurile ei. Preşedintele miniş­trilor de pe atunci Simony Sima­­dan, căruia propunerea franceză ar fi fost făcută, a declarat că nu îşi aminteşte să fi primit o astfel de notă franceză. La fel de echi­voc a vorbit şi Apponyi. Ministerul de externe francez n’a suferit însă această purtare a Budapestei: în primul rând du pă declaraţiile lui Paleologue, şi apoi desminţirile de la Quai d’Orsay. Paleologue a declarat că nota publicată şi subscrisă cu nu­mele său în „Magyarság" este un fals sau o mistificare, iar ministe­rul de externe francez a califica­t-o ca o înşelăciune spre întări­rea acţiunii lui Rothermere. O SIMPLA REEDITARE A DORIN­ŢELOR MAGHIARE Ungurilor nu le-a rămas decât o retragere cât mai grabnică. In 4 octombrie, adică a doua zi du­pă declaraţiile lu­iPaleologue „Pester Lloyd" a publicat un co­municat oficial al biroului de să ungară că aşa zisa notă a lui Paleologue n’a existat de loc; do­cumentul publicat în „Magyar­ság” este o „simplă reeditare a do­rinţelor ungare de pe atunci, cari n’au fost nici­odată subscrise nici de Paleologue, nici de vreun altul din partea franceză. încă mai pre­cis a vorbit biroul de presă un­gar, fiind silit la aceasta de noul scandal maghiar în întreaga Eu­ropa, a doua zi când a constatat textual că guvernul francez nu s’a adresat niciodată guvernului maghiar cu o notă despre vre-o revizuire a graniţelor şi că nici­odată n’a cerut Ungariei ajutor militar contra sovietelor. Apogeul acestor declaraţii au fost desmin­­ţirile acutalului prim-ministru maghiar Bethlen care în 5 oc­tombrie a vorbit despre noua afa­cere maghiară de falsificare ca de o transparentă contrafacere de presă, fără a se uita la faptul că descreditează Ungaria postbelică înaintea ochilor Întregii lumi. DEDESUBTURI SENZAŢIONALA Atitudinea lui Bethlen merits a»­tuliţi o, deoarece erată furnei dim­prejur, că politica maghiară aia­­in timpul de tată, care este pentru Ungaria, avându-se In vedere mal ales visnrile exagerate, destul de tragic, nu se conduce după intere­sele statului şi naţiunii ci după cele ale ambiţiilor personale dintre câţi­va patentaţi. Din amănuntele asupra izbucni­rii nouei acţiuni cu nota falsificată, aflăm următoarele: Un cerc finan­ciar maghiar in fruntea căruia a stat Halmos, a făcut pe atunci o propunere avantagioasă Franţei, am sondarea căilor ferate şi ar fi pri­mit bucuros in schimbul majorării tarifului lerovlor câteva regiuni şi alte concesii. Această dorinţă ma­ghiară care a fost propusă de câţi­va politiciani maghiari cercurilor franceze, este de fapt cuprinşii „notei” ce a fost publicată inainim cu două săptămâni un „Magyar­ság”. Asupra dorinţelor maghiare nu s'a tratat la Paris cu Ungaria niciodată. Astfel a eşuat şi ultima campania maghiară. __________ CONTELE BETHLEN Examenele la Umve sitate Am anunţat într’unul dia «umerii« noastre precedente că examenele la Pedagogia teoretică cu desartul prof. G. G. Antonescu ss.vor da la Univer­sitatea din Bucureşti la zilele de 17, 18 şi 19 Octombrie­­. Ele vor fi al­cătuite pe serii după cum urmează: Seria I va da examen Luni 17 Oc­tombrie la ora 9 a. m. la aceasta intră studenţii anilui I Lite­rile A— H Inclusiv. Seria II tot în aceeaşi zi la ora 4 p. m. (anul II) Literile I—B. Seria III pe ziua de 16 Octombrie ora 9 a. m­.­­Studenţii din anul II Lite­­rile S—Z şi cel din anul III, literile A. şi B. Seria IV tot la ziua de 18 Oct. ora 4 p. n­. va cuprinde studenţi! anului III, literile C—H. Seria V, la 19 Oct. ora 9 a. m. (an. III,), literile I—R. Iar seria VI, ultima, la ziua de 19 Octombrie c., ora 4 p. m., tot cu cei dia anul III (.literile S—Z. Această ultimă serie va cuprinde şi candidaţii dela­­acuitatea de teologie, precum şi pe cei dela ştiinţe. Un internat pentru fiii româ­nilor de peste hotare D. dr. C­ingheresoi, ministrul instrucţiunii, a aprobat înfiinţarea unui Internat în oraşul Silistra, pen­tru şcolarii fii ai românilor cari locuesc în afara graniţelor ţării. In acest internat vor găsi toată întreţinerea necesară peste o sută de copii. Ei vor putea urma cursurile şcoa­­lelor secundare aflat© în oraşul Si­­listra. D. M. Marinescu, conducătorul serviciului învăţământului de peste hotare a fost însărcinat cu aduce­­rea la îndeplinire a hotârirei d-lui dr. C. Anghelescu. Dectacolete de azi TEATRELE Opera :: Rigolele. Naţional : mat.: Răzvan «i Vidraj seara : Comedia fer­ette: Regina Maria : Familia Boss. Mic : Ginerele d-lui prefect. Caragiale :: Camarazii. CINEMATOGRAFELE Capitol: Carnea diabolică după romanul lui Supermar­n, cu Greta Garbo, John Gilbert, Lars Hanson. Lipscani: Lord Satan (Le cha­grins de satan) cu Menjou, Lya da Putty şi Ricardo Cortez. Odeon: Piratul Negru, cu Dou­glas Fairbanks. Lux: Riviera, dramă cu Harry Liedtke şi o comedie. Eforie: Cuceritorul femeilor cu Harry Liedtke. Mariora Voiculescu : Domniţa Ro­bilor cu Maria Corda şi Arlette Mar­sall. Rahova: Atlantide, grandioasă realizare cinematografică in 12 ac­te, după celebrul roman al lui Pier­re Benoit, cu Stacia Napierkovaka şi Jean Angelo. Gloria: Viana râde, Vinne plânge în opt acte. Marconi: Monumental Indian, cu Conrad Veidt, Lya de Putty, Mia May. Flacăra: Fiui Frumos și o come­die. Model: Lya, film românesc cu Lily Flohr şi George Vraca. Jupiter (calea Moşilor) : Lucreţia Borgia, operă complectă în 12 acte. Romană-Viitor : Schimb de ne­veste cu Eleonor Booardman şi Re­­née Adorée şi o comedie. Roma : L­a film românesc cu Lily Flohr, Costescu-Duca. Central: Mizebail. TEATRUL NAŢIONAL Vineri : Omni en mârţoaga. Sâmbătă: matineu : Păiajenul; seara : Cyrano de Bergerac. Duminică : matineu : Com­adio fe­riciri! ; seara : Omni en mărţoaga. TEATRUL REGINA MARIA Vineri: Familia Bliss. Sâmbătă : matineu : Domnișoara N­astasia ; seara : Familia Bliss. Duminică : matineu : Cuibări sfă­râmate ; seara: Familia Bliss. TEATRUL MIC Toată săptămâna, inclusiv mati­nede de Sâmbătă şi Duminică: Trimî.le :T 1»! TEATRUL In fiecare seară și Sâmbătă şi Duminică CARAGIALE matinéul de Camarazii. Spectacolele săptămânii OPERA ROMANA Vineri : Samson şi Delila. Sâmbătă : Ebreea. Duminică: matineu: Glanul Schi­ele! ; seara : Faust. Crahul unei man fume din Meal Firma „Sudrid­ Pietrosa" pentru­ industria lemnului şi exploatări pe­trolifere, cu sediul la O­radea-Mare este p® punctul de a fi declarată in stare de faliment. Directorul firmei Edmond Stern este acuzat eft folosea creditate ca veneau societăţii de peste graniță, in întreprinderile sale particulare. Pasivul firmei se ridică la suma de 170 milioane, iar activul este de câte­va milioane și acesta in mare parte neîncasabiL S’a hotărât să se ceară sprijinul unei mari firme olandeze din Ams­terdam, interesată in această «fa­cera căreia i se va cere un Împru­mut de un milion dolari. In reușita acestui împrumut stă salvarea de la faliment a firmei „Su­­drici Pietrosa“. m­ata viaţă Helenei Keller 090» Mark Twain a spus odată, că cele două personagii mai interesante el veacului al nouăsprezecelea, au fost Napoleon I şi Hellen Keiler. Dacă facem o parte paradoxului şi alta a morului propriu naţional, vom recu­noaşte însă că povestea acestei fete, surdă, mută şi oarbă, — care par­veni să se instruiască, să înţeleagă, ceea ce era lumea exterioară, să urme­ze cursul învăţământului superior, să cunoască şi să „vorbească”, da, să vorbească trei limbi (germana fran­ceza, engleza, în plus, bine­înţeles, la­tina) care a învăţat — ceea ce ia foarte greu —, aritmetice, algebra şi gramatica, şi care într’un cuvânt, prin efortul uriaş al­ votaţii, şi al răbdării, răuşi să’ trăiască viaţa tovarăşelor ei, e un splendid şi con­sol­ant, exemplu de ceeace poate face sforţarea cotidiană a unui suflet mare. La şapte ani Hellen Keiler e de-o ignoranţă complectă. I­ se angajează ca institutoare pe miss Sullivan, care va deveni apoi instrumentul unui miracol. Prima­ lecţie: miss Sullivan aduce Hellene­ o păpuşe, cu care o distrea­ză o dimineaţă întreagă, apoi îi ia mâna şi în palmă, scrie foarte în­cet l­terile: p-â-p-u-s-c. Jocul acesta interesează iatedant pe fetiţa, care încearcă să-şi imite pro­fesoara, sfârşind prin a scrie corect literile de mai sus: „Nu ştiam de altfel, scrie ea, ce e un cuvânt. Nu era im­ condusă decât de simplul spirit de imitaţie. Zilele următoare, învăţ să descompun, prin ace­laş procedeu, un anumit număr de alte cuvinte, ca: ac, pălărie, ceaşcă şi câteva verbe: a se aşeza, a se ri­dica, a umbla. Numai peste câte­va săptămâni înţeleg raportul dintre cu­vinte şi lucruri”. Se poate spune, că lucrul cel mai greu, era făcut. Şi cu toate acestea nu era aşa. Se iveşte un obstacol, care pare imposibil de trecut; cum să facă să înţeleagă mica infirmă, (de trăi ori taiînnă) ideile, abstracţiile Vom cita şi aici. -- „Miss Sullivan îşi petrecu dră­găstos braţul în jurul mijlocului meu şi îmi scrie în mână: „Iubesc pe Hellen”. — Ce înseamnă a iubi? o întrebai. Aceste cuvinte mă încurcau foarte mult deoarece nu aveau noțiunea lucrurilor abstracte. Miss Sullivan mă apropie d­e ea, îmi pune mâna în dreptul ini­nei, ale că­­rei bătăi le simțeam pentru prima oa­ră, Ei îmi spuse? — Asta se petrece aici. Respir vio­letele pe care le avea în mână și atât p­urta semne cât și prin cuvinte, o întreb: — Dragostea e mirosul suav al­ flo­rilor? — Nu. Mă gândesc o clipă... Soarele stră­lucea asupra noastră. — Asta e dragostea? Și degetul meu se întinse spre as­trul radios. Nimic nu-mi părea mai frumos ca soarele, prin care natura toată era regenerată. Miss Sullivan îmi răspunde însă şi acum negativ iar ar rămân încurcată și desamăgită. îmi părea atât de straniu, că profesoara mea nu-mi poate arăta dragostea. O zi sau două mai târziu, aşezată alături de miss Sullivan, înşiram măr­gele în grupuri simetrice. Toată ziua soarele rămăsese ascuns în nouri și plouase de câteva ori. Brusc se desfăcu din ceaţă şi soarele apăru în toate splendoarea &ă. Repet întrebarea mea din ajun*. — Dragoste? nu-i soarele? ’ — Dragostea, îmi răspunse ea, e ceva subtil ca nouri, cari mai adineauri învăluiau faţa strălucitoare a soarelui. Apoi in termeni mai simpli, fiindcă pe aceştia nu-i puteam înţelege: „Nu poţi atinge nourii, dar simţi ploaia şi şti? Ce bine e după o zi de căldură ploaia, pentru flori şi pentru pământ.. Nici dragostea nu o vei putea atin­ge, dar vei sim­ţi cât farmec dă lu­crurilor. Fără­­ dragoste nu vei putea cunoaşte bucuria şi nici-o plăcere la joc. -Aderând splendid tar­­luminită cree­­ru, înţelesesem ce legături invizibile mă lega de ceilalţi”. A doua etapă, a treia, după ce în­văţase limba şi scrisul pentru muţii, Hellen Keller, care începe să ştie multe lucruri, vrea să „vorbească”, înţelegeţi bine, să vorbească articulat. Treime să adăugăm, că se născuse perfect sănătoasă şi că nu devenise sardă, mută şi oarbă, decât la un an şi jumătate, după o grea boală. Nimic, deci din punct de vedere fti­ncologic, nu o­­mpedecă să vorbe­ască şi va învăţa. Suntem la primăvara lui 1890. Miss Sullivan e ajutată de miss Fuller, di­rectoarea unei­ şcoli de surdo-muţi, şi iată cum se procedă: „Mis Fuller îmi lua mâna, pe care o plimba uşor pe chipul ei, făcându-mă să simt poziţiile limbei şi buzelor sale în timp ce scotea un simet". Puneam cea mai mare ardoare în a imita fie­care din mişcările acestora şi dupl­an ceas, posedam şase eleme­te ale prenufnciaţie:: m, p, a, s, t şi ţ. .... ss Fuller mi-a dat în total unsprezece lecţii. Nu voi uita niciodată surpriza şi bucuria, pe care am resimţit-o când am pronunţat prima frază: „It iss warm” (e cald). De atunci înainte Hellen Keiler a­­parţine bunei celei vii. Cartea sa „Istoria vieţei mele”, e o operă ciudat de pasionantă. Poate că cel mai bine ar fi,­sta dăm să citească acelor dintre copii, cari au un gust încă prea rebel pen­tru studii. LEON TREIGP .­­„Candide’'

Next