Lupta, octombrie 1927 (Anul 6, nr. 1755-1780)
1927-10-14 / nr. 1766
Pagina 2-a COPTĂ IN BREZOI DEPa?nr|Informaţiuni INDUSTRIE de MOBILE Camere!iniiî Sin Calaţi c’an Întrunit aseară la Camera de comerţ pentru s protesta contre mi vi.MUrt Comisiunei Europenea Dunărei Se pe urma căreia suferă astăzi comerţul românesc. Comisiunea Europeană a fost acuzată de rea credinţă, incapacitate şi neglijenţă. S’a propus convocarea la Bucureşti a anal meeting al negustorilor din Întreaga ţarfi contra Comisiei Europene. DOCTORUL MILLIAN medic secundar la spitalul de copii al Eforiei Piaţa SfSatu Ştefan hr. ro Consult 2 jum. 09 Telet 57/94 EFTINE Strada Brezoianu No. 5 (vis-a-vis de Strada Sărindar) ANTINEVRALGIC Du NANU HU1CEL «UOuMflCft Si CUO DEPUTATIUNE BINE (WIEO LAPCtt5(M)),caZflI OOBtRQASi TABETEL 6TABILITÂ VINDECA: FEBRA Sl SBOAZ1SSUE DWEKim AU aaon.sTt nasStsvApeo «rammt taut« tri cwreott# acămnoaTar li&mmtxn. tav&IZAOE ia era ea i &Am u PAwnAapomme D£PQ£/ THE4nrtj4Ctx4 N. POPOWC/. CA/^fIAHOVBf JSSrp', &t/CO//aGG TV. TGL. 368/&t mmmmmmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmtmmmsmmsmmmmmmmmmmm a renumitei încălţăminte nentru barinaţi : WALK OWN, KA HROYAL, SHOE S« CALEA VICTORIEI SO MODELE ALESE, CALITĂŢI SUPERIOARE Vopsiri cu lungă durabilitate $1 albe care nu îngălbenesc se obţin numai cu ulei MONOPOL din fabrica ZIMMER MARELE ATELIER DE TAPIŢERIE DE ARTA M. \LG\ZY Calea Şerban-Vodă No. S3 Execută ca si până acum lucrări artistice cu preturi moderate BUMNEtf ATÂT Ofc CUNOSCUTE Im PRACTICA ZILNICA COCS CARBUNI-Silizia Lemne foc Cer, Fag si Cojite Bnlamac£-MiX2e!e JREDEAL 1. THEODOR & Co. Smârdan 4 Telefon 1599 Se vând taie şi direct din vagon in gara Fîiaret Evită obesiiiitea (Urraaro din şampionul şi răsfăţatul tripourilor, complicele adulat al patronilor furnizorul darnic al carietelor. La început Gogu nu Îndrăzni să trişeze, ţinându-şi adversarul sub observaţie. Dar cu timpul domnul Armand câştigase aproape toţi banii, fără ca Guşterii, săi fi putut surprinde vreun gest riscat. Văzând că nu mai avea bani, acesta fu nevoit sft dea una din cutezătoareta şi fulgerătoarele Iui lovituri. Nici o tresărire pe faţa cu moţul „corb", nici o inflexiune deosebită in glas, nici o mişcare suspectă. Şi totuşi, domnul Armand aruncă deodată „foiţele" pe masa verde, se ridică şi apucând iute, cu o mişcare de hienă repezită, mâna adversarului, dftdu In vileag Intenţia acestuia de a indoi uşor o carte, ca sâ-i zărească colţul cu „purice”. Priviri scăpărări, rumoare, scandal. Gogu fu evacuat un brânci, pe când femeile înconjurau pe „erou”, alintându-se feline... . * Este cert că domnul Armand nu ar fi putut atinge o asemenea performanţă, dacă nu ar fi fost, ca toţi cei ce „corectează norocul”, un pasional jucător de cărţi Or, este ştiut că pasiunea poate să întuneca luciditatea celui mai rece calculator. Regele trişorilor avu o ciudată aventură de joc. Intre timp, averea d-lui Armand crescuse simţitor. „Şeful” îşi cumpărase automobil. Dar de joc nu se lăsase. Intr'o zi, având nevoe de un nou „partener", în locul unuia dintre complicii săi ce fusese prins cu şmecherii la joc, se gândi la talentul, incontestabil al lui Gogu. Şi porni cu maşina prin Lupeasca f— foburgul natal al lui Guşteru în căutămi* ftataferf «dverssr dta1 Soc. „AVANTAJUL“ Str. Stelea, 2 (polt Str. Sf. Vinari FfirA dobândă TOT FELUL DE MĂRFURI din propriul magazin STELEA 2, (polt Str. Sf. Vineri) CIORAPI MÂNUŞI Raion special de detail MAI EFTIN CA ORIUNDE LA Fraţii Hessin Str. Becebal, 5 En gross, MiaoL CONTABIL AUTORIZAT SPRUIAUST IN BILANŢURI COMMERCIALE ŞI INDUSTRIALS Str. Peter npft reen !t pagina I-a) acum câţiva ani, al cărui delict se prescrisese desigur în lumea „forţarilor”. La o margine de drum zări pe Gogu jerpelit, cu trei cărţi de joc pe o masă pliantă, Îndemnând trecătorii să joace la „Uite popa, nu e popa". Şi mardeiaşul manevra cu atâta abilitate cărţile, încât din viteză domnul Armand opri admirativ şi brusc maşina. îşi strânseră mâna ca doi luptători onorabili... — Trucul ăsta nu-l știu. Cum faci, mă, Guștere 7 — Secretul meu ! Și Gogu îmbia lumea la foc, făcând pe popă să treacă din dreapta în stânga, sau la mijloc, întreg cărţi, de parcă era viu. Pasiunea d-lui Armand se aprinse. Scoase hârtie şi pontă. Popa era în altă parte. Scoase alte hârtii, — pierdu mereu. Ceru cărțile să le facă și el. Nu prinsese încă trucul ingenios de simplu, dar nebănuit pentru un aristocrat al trișajului, şi pierdu toți banii. Se întărâtă, ca orice jucător pasionat ! — Pe blană! Apoi pe automobil— Domnul Armand pierdu tot, și rămase cu vechea sa seninătate profesională Şi numai după ce-îl jumuli astfel, Gogu îi divulgă trucul său Sau — cel puţin — aşa spune legenda care circulă în lumea „filozofilor”, căci, ca orice erou, domnul Armand, asul „aşilor”, a lăsat în urma sa nu numai regrete dar şi legende. Şi poate că moralitatea fabulei de mai sus vrea să evidenţieze nu numai adevărul cu buturuga mică ce răstoarnă carul mare, cu pasărea ce piere pe limba ei, dar şi că scris e „foitorulm să moară „foitor"IN RATE •vinde KpfliAtsiai.ooafCiu pecap.wiîi B5301WU simuranAii. coucuinttSTiaiAtt m RATI VINDE Mas. „VENUS“ 33, Bâriţlei, 33 PIANE. GRAMOFOAME Columbia. Decca PLĂCI ca Lei 75 BUCATA 33, Bârăţlei, 33 înlocuiţi lemnele cu TE la sobe da porţelan CĂRBUNI, ăss la domiciliu GRUTATE GARANTATA Alfred Lowenbach & Co, Calea Victoriei 128 INoutie Umbre poştale cu efigia Regelui Mihai, au fost puse In lucru. Efigiile ce se vor executa vor reprezenta capul tânărului suveran, văzut din faţă, cu guler şi cravată. Nouile timbre vor fi puse In circulaţie imediat după încetarea doliului naţional D. Ion Inculel ministrul sănătăţii, s’a înapoiat ori în Capitală. STOFE, ultimele neutrifi şi mantouri gaia crcaţiuni párisién© la „LUVRU” Calea Victoriei 80. Preţuri mai eftine ca oriunde. Federaţia Interaliată a foştilor luptător (f. L d. a. c.), cu sediul central in Paris a început la 8 octombrie congresul său anual la Londra. Sunt reprezentate asociaţiile de foşti luptători din Belgia, Franţa, Italia, Marea Britanie, România, Statele Unite, Serbia, Cehoslovacia. România este reprezentată prin d-nii Virgil Serdaru, preşedintele „Uniunei Naţionale a Foştilor Luptători“, P. Ciolan, delegat la F. I. D. A. C. şi Victor Cădere. Anul acesta are loc un congres de muncă deoarece s’a amânat în ultimul moment congresul care trebuia să aibă loc la Bucureşti, amânare prilejuită de moartea M. S. Regelui Cu ordinul ministerului de interne A’p. 00.083 din 12 Octombrie, s’a încuviinţat intrarea în ţară a lui FEODOR SALI APIN. Concertul marelui cântăreţ are loc irevocabil Luni 31 Octombrie. Ultimele bilete la agenţiile teatrale „Moxart“ şi „Comediapasagiul Imobiliara ”—0. Comisiunea însărcinată cu aranjarea parcurilor naţionale s-a Întrunit la ministerul de domenii, sub preşidenţia d-lui subsecretar de stat Cipăianu. Au participat: d-na Eliza I. I. C. Brătianu, N. Otescu, Mocsony, Nedici, C. Opran, Săulescu, şi A Popovici Bâsnoşanu. , Ministerul instrucţiunii e înfiinţat o şcoală profesională de fete in oraşul Balele. Directoarea nouei şcoale a fost numită d-na Nicoleta Vladuţa. D. Profesor Dr. C. Daniel s’a reîntors în Bucureşti, venind de la Paris. Eri s’a prezentat în ministerul iterne şi muncă, , nu la Prectura Poliţiei Capitalei o delegaţie soc. „Generala” a funcţionarilor comerciali, compusă din d-nii Gogu Georgescu, L. Hataisohn, M. Lepădatu, St. Alexandrescu şi Seb. Voicescu, cerând respectarea legei repauzului Duminecii şi orelor de muncă în comerţ, în întreaga ţară precum şi în Capitală. Atât d. ministru al mancei cât şi d-l ministru de Interne au asigurat a atins că va da ordine la come pentru stricta aplicare a legei. PLOEŞTI DOCTORUL I. SEGAL de la Facultatea din Vleaa Specialist la Clinicele din Berlin şi Paris Coaie interne şi de copii fmplicaţiuni terapeutice a Helioterapiei Raze Ultra Violete şi Spilux Sir. Mihail Cogălniceanu 10 Etaj (Deasupra farmaciei „Traian”) D. ing. Boris Cruşevon a fost numit director la şcoala de agricultură de la Viziru (Jud. Brăila), iar d. Porfir Bădărau la cea de la Brânzeni (Jud. Orhei). Duminică se va inaugura noua aripă a liceului „Spiru Haret” din Cadiu După această solemnitate d. ministru dr. C. Angelescu va vizita construcţiile şcolare din jud. Ilfov. Nou scandal maghiar Cercurile umv&ts wrasses FishSel avendvtrea căilor ferate In schimbul unor concesii teritoriale Ce e cu pretinsa „notă Paieoloane“ BUDAPESTA, — Din ianuarie 1926, când înaintea întregii opinii publice mondiale s’a dovedit că la Budapesta s’au falsîficat banconte franceze cu asentimentul și sprijinul guvernului maghiar pentru a se ajuta astfel iredenta maghiară, n’a intervenit în viata internă a nici unui stat din Europa o afacere atât de scandaloasă ca în prezent in Ungaria unde în scopuri subversive s’au falsificat documente diplomatice. PRESUPUSA NOTA PALEOLOGIE Acum două săptămâni în ziua de 28 Septembrie, ziarul local „Magyarsag”, apropiat de contele Andrassy, a publicat textual conţinutul presupusei note franceze cu data de 13 Aprilie 1920 prin care guvernul francez ar fi propus Ungariei revizuirea graniţelor in schimbul unui ajutor de 100—150 mii soldaţi contra sovietelor. Nota a fost subscrisă cu numele fostului ambasador francez la Petrograd, Paleologue, care era înainte colaboratorul lui Briand la Quai d’Orsay. Din motive neindicate guvernul maghiar n’ar fi răspuns la această notă. Publicarea acestei note presupuse a fost primită in Ungaria cu un entuziasm căci în această notă s’a văzut preludiul unei mari lupte diplomatice pentru revizuirea graniţelor, al cărei început a fost deja compromis de acţiunea lui Rothermere. Documentul publicat a născut Indoen atât in străinătate cât şi In însăşi Ungaria şi aceasta din mai multe motive : a surprins că notă de o astfel de însemnătate n’a fost cunoscută pănă acum de opinia publică ungară, de ce contele Teleki care in 1920 a fost ministru de externe şi a condus mai târziu iredentismul maghiar n’a publicat acest excelent argument Încă Înainte, in special a mirat faptul că nota fost datată din Aprilie. Se ştie că in luna Ianuarie a aceluiaş an, s’au remis şefilor delegaţiei maghiare la conferinţa de pace cerinţele aliaţilor şi desemnarea graniţelor actuale şi că in Mai Millerand in mod ultimativ a cerut subscrierea lor. UNGARIA AGRESIVA Explicaţiunile cari trebuiau să formeze o grea armă pentru Ungaria agresivă, n’au întârziat. Imediat după publicarea falsului contele Vienne, ambasadorul francez din Budapesta, a declarat că o astfel, de notă franceză nu este de loc cunoscută. Deoarece o declaraţie hotărîtoare din partea franceză încă n’a intervenit întreaga presă locală a încercat să exploateze nota publicată pentru scopurile ei. Preşedintele miniştrilor de pe atunci Simony Simadan, căruia propunerea franceză ar fi fost făcută, a declarat că nu îşi aminteşte să fi primit o astfel de notă franceză. La fel de echivoc a vorbit şi Apponyi. Ministerul de externe francez n’a suferit însă această purtare a Budapestei: în primul rând du pă declaraţiile lui Paleologue, şi apoi desminţirile de la Quai d’Orsay. Paleologue a declarat că nota publicată şi subscrisă cu numele său în „Magyarság" este un fals sau o mistificare, iar ministerul de externe francez a calificat-o ca o înşelăciune spre întărirea acţiunii lui Rothermere. O SIMPLA REEDITARE A DORINŢELOR MAGHIARE Ungurilor nu le-a rămas decât o retragere cât mai grabnică. In 4 octombrie, adică a doua zi după declaraţiile luiPaleologue „Pester Lloyd" a publicat un comunicat oficial al biroului de să ungară că aşa zisa notă a lui Paleologue n’a existat de loc; documentul publicat în „Magyarság” este o „simplă reeditare a dorinţelor ungare de pe atunci, cari n’au fost niciodată subscrise nici de Paleologue, nici de vreun altul din partea franceză. încă mai precis a vorbit biroul de presă ungar, fiind silit la aceasta de noul scandal maghiar în întreaga Europa, a doua zi când a constatat textual că guvernul francez nu s’a adresat niciodată guvernului maghiar cu o notă despre vre-o revizuire a graniţelor şi că niciodată n’a cerut Ungariei ajutor militar contra sovietelor. Apogeul acestor declaraţii au fost desminţirile acutalului prim-ministru maghiar Bethlen care în 5 octombrie a vorbit despre noua afacere maghiară de falsificare ca de o transparentă contrafacere de presă, fără a se uita la faptul că descreditează Ungaria postbelică înaintea ochilor Întregii lumi. DEDESUBTURI SENZAŢIONALA Atitudinea lui Bethlen merits a»tuliţi o, deoarece erată furnei dimprejur, că politica maghiară aiain timpul de tată, care este pentru Ungaria, avându-se In vedere mal ales visnrile exagerate, destul de tragic, nu se conduce după interesele statului şi naţiunii ci după cele ale ambiţiilor personale dintre câţiva patentaţi. Din amănuntele asupra izbucnirii nouei acţiuni cu nota falsificată, aflăm următoarele: Un cerc financiar maghiar in fruntea căruia a stat Halmos, a făcut pe atunci o propunere avantagioasă Franţei, am sondarea căilor ferate şi ar fi primit bucuros in schimbul majorării tarifului lerovlor câteva regiuni şi alte concesii. Această dorinţă maghiară care a fost propusă de câţiva politiciani maghiari cercurilor franceze, este de fapt cuprinşii „notei” ce a fost publicată inainim cu două săptămâni un „Magyarság”. Asupra dorinţelor maghiare nu s'a tratat la Paris cu Ungaria niciodată. Astfel a eşuat şi ultima campania maghiară. __________ CONTELE BETHLEN Examenele la Umve sitate Am anunţat într’unul dia «umerii« noastre precedente că examenele la Pedagogia teoretică cu desartul prof. G. G. Antonescu ss.vor da la Universitatea din Bucureşti la zilele de 17, 18 şi 19 Octombrie. Ele vor fi alcătuite pe serii după cum urmează: Seria I va da examen Luni 17 Octombrie la ora 9 a. m. la aceasta intră studenţii anilui I Literile A— H Inclusiv. Seria II tot în aceeaşi zi la ora 4 p. m. (anul II) Literile I—B. Seria III pe ziua de 16 Octombrie ora 9 a. m.Studenţii din anul II Literile S—Z şi cel din anul III, literile A. şi B. Seria IV tot la ziua de 18 Oct. ora 4 p. n. va cuprinde studenţi! anului III, literile C—H. Seria V, la 19 Oct. ora 9 a. m. (an. III,), literile I—R. Iar seria VI, ultima, la ziua de 19 Octombrie c., ora 4 p. m., tot cu cei dia anul III (.literile S—Z. Această ultimă serie va cuprinde şi candidaţii delaacuitatea de teologie, precum şi pe cei dela ştiinţe. Un internat pentru fiii românilor de peste hotare D. dr. Cingheresoi, ministrul instrucţiunii, a aprobat înfiinţarea unui Internat în oraşul Silistra, pentru şcolarii fii ai românilor cari locuesc în afara graniţelor ţării. In acest internat vor găsi toată întreţinerea necesară peste o sută de copii. Ei vor putea urma cursurile şcoalelor secundare aflat© în oraşul Silistra. D. M. Marinescu, conducătorul serviciului învăţământului de peste hotare a fost însărcinat cu aducerea la îndeplinire a hotârirei d-lui dr. C. Anghelescu. Dectacolete de azi TEATRELE Opera :: Rigolele. Naţional : mat.: Răzvan «i Vidraj seara : Comedia ferette: Regina Maria : Familia Boss. Mic : Ginerele d-lui prefect. Caragiale :: Camarazii. CINEMATOGRAFELE Capitol: Carnea diabolică după romanul lui Supermarn, cu Greta Garbo, John Gilbert, Lars Hanson. Lipscani: Lord Satan (Le chagrins de satan) cu Menjou, Lya da Putty şi Ricardo Cortez. Odeon: Piratul Negru, cu Douglas Fairbanks. Lux: Riviera, dramă cu Harry Liedtke şi o comedie. Eforie: Cuceritorul femeilor cu Harry Liedtke. Mariora Voiculescu : Domniţa Robilor cu Maria Corda şi Arlette Marsall. Rahova: Atlantide, grandioasă realizare cinematografică in 12 acte, după celebrul roman al lui Pierre Benoit, cu Stacia Napierkovaka şi Jean Angelo. Gloria: Viana râde, Vinne plânge în opt acte. Marconi: Monumental Indian, cu Conrad Veidt, Lya de Putty, Mia May. Flacăra: Fiui Frumos și o comedie. Model: Lya, film românesc cu Lily Flohr şi George Vraca. Jupiter (calea Moşilor) : Lucreţia Borgia, operă complectă în 12 acte. Romană-Viitor : Schimb de neveste cu Eleonor Booardman şi Renée Adorée şi o comedie. Roma : La film românesc cu Lily Flohr, Costescu-Duca. Central: Mizebail. TEATRUL NAŢIONAL Vineri : Omni en mârţoaga. Sâmbătă: matineu : Păiajenul; seara : Cyrano de Bergerac. Duminică : matineu : Comadio fericiri! ; seara : Omni en mărţoaga. TEATRUL REGINA MARIA Vineri: Familia Bliss. Sâmbătă : matineu : Domnișoara Nastasia ; seara : Familia Bliss. Duminică : matineu : Cuibări sfărâmate ; seara: Familia Bliss. TEATRUL MIC Toată săptămâna, inclusiv matinede de Sâmbătă şi Duminică: Trimî.le :T 1»! TEATRUL In fiecare seară și Sâmbătă şi Duminică CARAGIALE matinéul de Camarazii. Spectacolele săptămânii OPERA ROMANA Vineri : Samson şi Delila. Sâmbătă : Ebreea. Duminică: matineu: Glanul Schiele! ; seara : Faust. Crahul unei man fume din Meal Firma „Sudrid Pietrosa" pentru industria lemnului şi exploatări petrolifere, cu sediul la Oradea-Mare este p® punctul de a fi declarată in stare de faliment. Directorul firmei Edmond Stern este acuzat eft folosea creditate ca veneau societăţii de peste graniță, in întreprinderile sale particulare. Pasivul firmei se ridică la suma de 170 milioane, iar activul este de câteva milioane și acesta in mare parte neîncasabiL S’a hotărât să se ceară sprijinul unei mari firme olandeze din Amsterdam, interesată in această «facera căreia i se va cere un Împrumut de un milion dolari. In reușita acestui împrumut stă salvarea de la faliment a firmei „Sudrici Pietrosa“. mata viaţă Helenei Keller 090» Mark Twain a spus odată, că cele două personagii mai interesante el veacului al nouăsprezecelea, au fost Napoleon I şi Hellen Keiler. Dacă facem o parte paradoxului şi alta a morului propriu naţional, vom recunoaşte însă că povestea acestei fete, surdă, mută şi oarbă, — care parveni să se instruiască, să înţeleagă, ceea ce era lumea exterioară, să urmeze cursul învăţământului superior, să cunoască şi să „vorbească”, da, să vorbească trei limbi (germana franceza, engleza, în plus, bineînţeles, latina) care a învăţat — ceea ce ia foarte greu —, aritmetice, algebra şi gramatica, şi care într’un cuvânt, prin efortul uriaş al votaţii, şi al răbdării, răuşi să’ trăiască viaţa tovarăşelor ei, e un splendid şi consolant, exemplu de ceeace poate face sforţarea cotidiană a unui suflet mare. La şapte ani Hellen Keiler e de-o ignoranţă complectă. I se angajează ca institutoare pe miss Sullivan, care va deveni apoi instrumentul unui miracol. Prima lecţie: miss Sullivan aduce Hellene o păpuşe, cu care o distrează o dimineaţă întreagă, apoi îi ia mâna şi în palmă, scrie foarte încet lterile: p-â-p-u-s-c. Jocul acesta interesează iatedant pe fetiţa, care încearcă să-şi imite profesoara, sfârşind prin a scrie corect literile de mai sus: „Nu ştiam de altfel, scrie ea, ce e un cuvânt. Nu era im condusă decât de simplul spirit de imitaţie. Zilele următoare, învăţ să descompun, prin acelaş procedeu, un anumit număr de alte cuvinte, ca: ac, pălărie, ceaşcă şi câteva verbe: a se aşeza, a se ridica, a umbla. Numai peste câteva săptămâni înţeleg raportul dintre cuvinte şi lucruri”. Se poate spune, că lucrul cel mai greu, era făcut. Şi cu toate acestea nu era aşa. Se iveşte un obstacol, care pare imposibil de trecut; cum să facă să înţeleagă mica infirmă, (de trăi ori taiînnă) ideile, abstracţiile Vom cita şi aici. -- „Miss Sullivan îşi petrecu drăgăstos braţul în jurul mijlocului meu şi îmi scrie în mână: „Iubesc pe Hellen”. — Ce înseamnă a iubi? o întrebai. Aceste cuvinte mă încurcau foarte mult deoarece nu aveau noțiunea lucrurilor abstracte. Miss Sullivan mă apropie de ea, îmi pune mâna în dreptul ininei, ale cărei bătăi le simțeam pentru prima oară, Ei îmi spuse? — Asta se petrece aici. Respir violetele pe care le avea în mână și atât purta semne cât și prin cuvinte, o întreb: — Dragostea e mirosul suav al florilor? — Nu. Mă gândesc o clipă... Soarele strălucea asupra noastră. — Asta e dragostea? Și degetul meu se întinse spre astrul radios. Nimic nu-mi părea mai frumos ca soarele, prin care natura toată era regenerată. Miss Sullivan îmi răspunde însă şi acum negativ iar ar rămân încurcată și desamăgită. îmi părea atât de straniu, că profesoara mea nu-mi poate arăta dragostea. O zi sau două mai târziu, aşezată alături de miss Sullivan, înşiram mărgele în grupuri simetrice. Toată ziua soarele rămăsese ascuns în nouri și plouase de câteva ori. Brusc se desfăcu din ceaţă şi soarele apăru în toate splendoarea &ă. Repet întrebarea mea din ajun*. — Dragoste? nu-i soarele? ’ — Dragostea, îmi răspunse ea, e ceva subtil ca nouri, cari mai adineauri învăluiau faţa strălucitoare a soarelui. Apoi in termeni mai simpli, fiindcă pe aceştia nu-i puteam înţelege: „Nu poţi atinge nourii, dar simţi ploaia şi şti? Ce bine e după o zi de căldură ploaia, pentru flori şi pentru pământ.. Nici dragostea nu o vei putea atinge, dar vei simţi cât farmec dă lucrurilor. Fără dragoste nu vei putea cunoaşte bucuria şi nici-o plăcere la joc. -Aderând splendid tarluminită creeru, înţelesesem ce legături invizibile mă lega de ceilalţi”. A doua etapă, a treia, după ce învăţase limba şi scrisul pentru muţii, Hellen Keller, care începe să ştie multe lucruri, vrea să „vorbească”, înţelegeţi bine, să vorbească articulat. Treime să adăugăm, că se născuse perfect sănătoasă şi că nu devenise sardă, mută şi oarbă, decât la un an şi jumătate, după o grea boală. Nimic, deci din punct de vedere ftincologic, nu ompedecă să vorbească şi va învăţa. Suntem la primăvara lui 1890. Miss Sullivan e ajutată de miss Fuller, directoarea unei şcoli de surdo-muţi, şi iată cum se procedă: „Mis Fuller îmi lua mâna, pe care o plimba uşor pe chipul ei, făcându-mă să simt poziţiile limbei şi buzelor sale în timp ce scotea un simet". Puneam cea mai mare ardoare în a imita fiecare din mişcările acestora şi duplan ceas, posedam şase elemete ale prenufnciaţie:: m, p, a, s, t şi ţ. .... ss Fuller mi-a dat în total unsprezece lecţii. Nu voi uita niciodată surpriza şi bucuria, pe care am resimţit-o când am pronunţat prima frază: „It iss warm” (e cald). De atunci înainte Hellen Keiler aparţine bunei celei vii. Cartea sa „Istoria vieţei mele”, e o operă ciudat de pasionantă. Poate că cel mai bine ar fi,sta dăm să citească acelor dintre copii, cari au un gust încă prea rebel pentru studii. LEON TREIGP .„Candide’'