Lupta, noiembrie 1927 (Anul 6, nr. 1781-1805)
1927-11-26 / nr. 1803
Doliul pentru moartea lui Ion I. C. Brătianu I*sk Palatul Justifîei In urma unui ordin al ministerului de justiţia* toata instantele de judecată au suspendat judecarea proceselor, în semn de doliu pentru moartea lui Ion I. C. Brătianu. La Curtea de casație primul preeeiflinte d. Oscar Niculescu, a luat Iniţiativa de a ridica şedinţa, pronunţând apoi o impresionantă cuvântare din care redăm următoarele : „O veste care ne-a Învăluit pe toţiîntr'o mare întristare este aceea a morţei primului-ministru al ţarei Ion I. C. Brătianu răpit fulgerător de o boală grea, în plină putere înzestrat cu un spirit superior, însufleţit de un patriotism nemărginit, el a fost fără îndoială o personalitate politică din cele mai înalte. După aceea d. Oscar Niculescu, a anumărat marile acte realizate de Ion I. C. Brătianu şi a încheiat: 1 , Deplângem dispariţia mareluibărbat de Stat şi ridic şedinţa in semn da doliu". I D. procuror general Stambulescu I s’a asociat la propunerea dlui prim- preşedinte. I In numele baroului, d-nii I. Vasi- Iescu-Valjean şi C Xeni, au scos în evidenţă marile merite ale lui Ion ÎL C Brătianu, relevând faptul că el a lucrat pentru înălţarea mnagistra-turei şi baroului. Procesele au fost amânate din oficiu. La Curtea de apel şi la Tribunalul Ilfov, preşedinţii secţiunilor, au ridicat şedinţele in semn de doliu. Procesele au fost amânate din oficiu. La Curtea cu Juri,d. preşedinte ,Csmil Demetrescu, a anunţat amâ- I narea proceselor, urmând să se comunice părţilor termenele fixate. ţPetftrinaJsil da ari Eri toată ziua, pelerinajul a con tinuat la locuinţa lui Ion I. C. Bră-Liariu. Registrele au fost umplute cu mii de semnături ale oamenilor politici din toate partidele şi numeroşi cetăţeni admiratori ai operei dispărutului. FAMILIA REGALĂ LA CATAFALCUL FOSTULUI PRIM - MINISTRU La orele 0 fără un sfert, au venit regina Maria, principesa-mamă Etena, principesa Ileana, ex - regele George şi ex-regina Jiliaabuta a Greciei. Familia regală a intrat in camera funerară unde a rămas câtva timp. Membrii familiei regale erau vădit mişcaţi la faţa corpului neînsufleţit al fostului premier. SERVICIUL RELIGIOS La orele 0 p. m. preotul Mihălcescu, parohul bisericii Ama a oficiat un serviciu religios în prezenţa familiei regale, a membrilor familiei Brătianu, a unora dintre membrii guvernului, a doamnelor de onoare Simona Lahovary, Procupiu şi col. Antonescu adjutant regal. REGENŢA Câteva minute mai târziu, au venit la domiciliul lui Ion Brătianu membrii Regenţei. Primul a sosit principele Nicolae, care a venit Însoţit de d. comandor Păiş, apoi patriarhul Miron şi d. George Buzdugan. COROANE ŞI FLORI Numeroase coroane şi flori au fost depuse in numele diferitelor instituţiuni. Regenţa a trimis o frumoasă coroana de flori naturale cu panglici tricolore, având următoarea inscripţie : „Marelui patriot şi om de Stat I. I. C. Brătianu". Regina a trimis deasemeni o jerbă de flori naturale, telegramă de condoleanţe soţiei defunctului. Deasemeni, d-nii Svehla, preşedintele consiliului de miniştri, a trimis o telegramă de condoleanţe, atât în numele său personal cât şi în numele guvernului cehoslovac, îndureratei văduve, precum şi d-lui Titulescu, ministrul de externe al României. Ploeşti şi moartea nr! 1.I. C. Brittana PLOEŞTI 23. Peri dimineaţă pe la ora 8, ştirea morţei primului ministru I. I. C. Brătianu, s‘a răspândit în tot oraşul. Nici o ştire oficială însă nu venise, ceia ce-a făcut pe mulţi să se îndoiască speranţă că însă er a spulberat, când pe la ora 11 au sosit ediţiile speciale ale gazelelor din Bucureşti şi care aduceau trista veste. Moartea Ilustrului om de stat, a produs o impresie profundă îu toate straturile societăţii. Lumea politică nu deosebi a rămas consternată, mai ales că nimeni nu se aştepta la deznodământulalai. La toate autorităţile publice, particulari şi prăvălii s’a arborat drapelul naţional în doliu. Impresia profundă ce a lăsat-o moartea prematură a celui ce a condus destinele ţării cu atâta cinste şi demnitate, este imposibilă de descris. Partidul naţional din Prahova a hotărît să participe un număr covârşitor la înmormântarea sa. Duminecă se vor oficia servicii religioase pentru cel distrarul în toate bisericile din oraș și județ. Condoleanţe!« străinătăţii / BUDAPESTA, 24 (Rador)— Cu[Peritul ungar a dat instrucţiuniministrului Ungariei la Bucureşti, ba sA exprime guvernului român, in numele guvernului ungar, condoleanţele sale, cu ocaziunea mortjii lui loan I. C. Brătianu, marele patriot român. BERLIN, 24 (Rador)’. — D. Streisemann, ministrul de externe al fleichului, a trimis ministrului dexterne al României, o telegramăde condoleanţe, cu următorul cuprins: Vestea decesului primuluiministru Brătianu, m'a mişcat foarte mult.Rog pe Excelenţa VoalStift, să primească cele mai sincere ale mele condoleanţe, precum şi săprezinte aceleaşi condoleanţe, guvernului român. • I BERLIN, 24 (Rador). — îndată după sosirea slirei decesului primului ministru Brătianu, d-nii Stresemann şi von Schubert, au prezentat condoleanţele lor d-lui Nano, ministrul României la Berlin. Vestea tristă, a sosit la Berlin la orele 9 dimineaţa, producând o impresiune senzaţională. Toate ziarele consacră lungi articole defunctului bărbat de stat român. PARIS, 24 (Rador). — D Briand, a prezentat d-lui Diamandy, ministrul României la Paris, prin intermediul unui delegat al său, condoleanţele guvernului francez, pentru decesul marelui român Ion , C. Brătianu. Acelaş delegat special al d-lui Briand, a prezentat d-lui Diamandy şi condoleanţele personale ale d-lui Briand, pentru acest deces cu totul neaşteptat. VIENA, 24 (Rador). — Vestea neaşteptată a încetării din viaţă a preşedintelui consiliului de miniştri, Ion I. C. Brătianu, s’a răspândit azi dimineaţă în oraş, provocând o foarte mare impresie. Ziarele au apărut azi la amiază, şi seara, publicând lungi articole asupra marelui dispărut. Neue Freie Presse, spune că cu Ion Brătianu, pare o mare figură a politicei internaţionale, ziarul exprimându-şi totodată speranţa că în faţa morţei sale, contradicţiile politice interne din România, se vor atenua. Ediţia de seară a lui Wiener Tageblatt, spune că Brătianu poate fi socotit cu drept cuvânt ca întemeietorul principal al României Mari. In cursul zilei, cancelarul Seipel, a prezentat la legaţia română d-lui ministru Mitilineu, condoleanţele guvernului austriac. BELGRAD, *24* *(Rador). — Comentând moartea lui Ion I. C. Brătianu, ziarul Noposti, din Belgrad, scrie: moartea eminentului om politic, pune România în faţa unor evenimente de care poate să depindă soarta sa. Brătianu a fost apărătorul cel mai eminent şi energic al nouei ordini constituţionale stabilite in România, el făcând totdeodată cele mai mari sforţări pentru a da putinţa de colaborare intimă statelor succesoare. Cu toate că nu există nici un fel de motiv care să poată da loc la supoziţii că dispariţia lui Ion Brătianu va putea da foc la o schimbare în politica externă a României, spre alte sfere, este sigur Insă că spiritul clar şi devotat care l’a caracterizat se va simţi că lipseşte pentru moment tn relaţiile externe. Ziarul • * • iPravda, scrie: Figura Iul Brătianu, ^aminteşte figura lu! Pasici. Nu«Mttaseta evenimente în care Brătianu a jucat rolul principal, vor rămâne strâns legate de numele său. Omul eminent, care a dispărut, a contribuit la timpul decisiv, să determine România să ia loc alături de aliaţi, nu războiul mondial. Politician desăvârşit, a Înţeles situaţia cea mai avantajoasă pentru ţara, el fiind convins că viitorul României Mari, este alături de aliaţi. Ca şi părintele său, care a fost Întemeietorul Independenţei Române, Ion I. C. Brâtianu, este pionerul României Mari. * * * " PRAGA, 24 (Rador). — Vestea Incetărei din viaţă a preşedintelui consiliului de miniştri Brătianu, s’a răspândit In oraş cu iuteala fulgerului, provocând o dureroasa impresiune. D. Massaryk, preşedintele Republicei, a trimis imediat o * * * Cinema LIPSCANI POLA MISEI 1iHOTEL IMPEZIRL“ Groaznica nenorocire din gara Ploeşti DOUI LUCRATORI TĂIAŢI DE TREN PLOEŞTI, 25. — Aseară la ora 7 o groaznică nenorocire s‘a Întâmplat la bariera Râiov, In următoarele Împrejurări : Doui lucrători dela canalizare, reintorcându-se spre casă, pe efind volau să traverseze linia ferată la bariera Râiov, fiind Întuneric şi ceaţă deasă, au fost surprinşi de trenul accelerat de Galaţi. Unul din ei a fost prins de maşină şi omorât pe loc, iar al doilea a fost isbit de roţi cari l-au sfărâmat picioarele. La faţa locului au sosit imediat de procuror Manolache Krupenski şi comisarul Virgil Ionesco cari au început cercetările. Identitatea celui omorât nu a putut fi stabilită el având capul complect zdrobit. Rănitul, Ursache, este de tel din Chișinău și a fost transportat la spitalul Schuler unde i s-au amputat ambele picioare. Condoleanţele organizaţiilor sioniste Consiliul superior al organizaţiilor sioniste din România a expediat următoarele telegrame de condoleanţe: Familiei IOAN I. C. BRATIANU Loco In numele organizaţiilor sioniste din Homonia Maer ne asociem doliului D-voastră fi al intregei ţări greu lovită prin moartea capului familiei D-voastră. BERNHARDT preşedintele Consiliului Superior al Organizaţiilor Sioniste din România Mare L G. DUCA Ministru de interne Locui In numele organizaţiilor sioniste din România Mare ne asociem domiţi condoleanţe fi expres lunea participării noastre la doliul general pricinuit de moartea ilustrului preşedinte al consiliului. BERNHARDT Preşedintele Consiliului Superior al Organizaţiilor Sioniste din România Mare Călătoria D-lui N. Titulescu Privitor la această călătorie, oficiosul guvernului publică următoarele amănunte : „Ziarele străine se ocupă un amănunt de călătoria pe care d. ministru de externe o va Întreprinde la Geneva, la Roma şi poate şi la Paris. Această călătorie are drept scop principal şi imediat litigiul optanţilor maghiari. Graţie principiilor pe care Consiliul Ligii Naţiunilor l-a pus în sesiunea din Septembrie şi în urma retezului Ungarei de a trata pe această bază, sarcina reprezentantului României va fi mult uşurată. In răstimpul dintre cele două sesiuni, cea din Septembrie şi cea din Decembrie, aspectul juridic al chestiunei a fost şi mai bine precizat şi o serie Întreagă de glasuri din cele mai autorizate s'au pronunţat în favoarea tezei rmâneşti Astfel soluţiuniie aşa de înţelepte ale Consiliului Ligii Naţiunilor au fost întărite cu argumenta scoase din ştiinţa dreptului Internaţional. D. ministru de externe N. Titulescu, va profita desigur de prilejul ce-i oferă Întrunirea de la Geneva, pentru a discuta cu colegii săi din alte ţări marite probleme ale politicei europene şi cu deosebire acelea ale Europei centrale, unde atitudinea Ungariei a introdus un element demmisia, care cere contra-masuri din partea ţărilor Interesate la menţinerea tratatelor. După cum se ştie, d. ministru de externe va avea la Roma o Întrevedere cu primul ministru al Italiei, d. Mussolini". „CREDITUL CARBONIFER“ Societate Anonimă Minieră CAPITAL SOCIAL 110.000 DO0 LEI Sediul social: BUCUREŞTI 48, B-dul Domniţei Se aduce la cunoştinţa d-lor Acţionari că Adunarea Generală Extraordinară din 15 Noembrie 1927, convocată prin „Monitorul Oficial“ No. 232 din 19 Octombrie a. c. şi No. 248 din 8 Noembrie 1927, a decis potrivit Procesului-Verbal al acestei Adunări, publicat In „Monitorul Oficial“ No. 256 din 18 Noembrie 1917, dublarea capitalului social, adică sporirea lui dela 55.000.000 Lei la 110.000.000 Iei prin etcterea a 110.000 acţiuni la purtător a 500 Lei, deplin vărsaţi, fiecare, cu cuponul exerciţiului 1928 ataşat. Această emisiune se va face prin BANCA COMERCIALĂ ROMANA, Str. Smârdan, Bucureşti, care ne-a garantat subscripţiunea intregei emisiuni. Vechilor acţionari Ii se acordă un drept de preferinţă In proporţie de o acţiune nouă pentru fiecare acţiune veche prezentată. Vechii acţionari vor putea exercita acest drept de preferinţă la ghişeurile suszisei BĂNCI COMERCIALE ROMANE Intr’un termen de cincisprezece zile, cu începere dela 20 Noembrie şi până la 5 Decembrie 1927, prezentând acţiunile lor vechi spre ştampilare şi plătind în momentul subscrierei, valoarea nominală de Lei 500 pentru fiecare acţiune nouă subscrisă pe baza acestui drept. Vor mai avea de plătit, direct către BANCA COMERCIALĂ ROMÂNA suma forfetară de Lei 25 de fiecare acţiune subscrisă, drept cheltueli ce i se cuvin acestei Bănci pentru serviciile prestate, cheltueli care cad în sarcina subscriitorilor. Pagina X-aI *-» SBSK& %°tcMUI FELDE. FRANZBRANNTWEIN ' cu care^WX®i2 de 40 ani s« 9er~NS|fev ve sie Intraa-'' ■Kn. qa omgphe ,p»rii»er-T«r«^J fíefyzaft jufoga/eJet *At f/rnd fürd rua un fo/'oj/ Vopsiri cu Inngâ dnralii italé şi albe care nu îngălbenesc se obțin numai cu uie« MONOPOL din fabrica ZIMMER ROYAL SHOE Calea VICTORIEI, 86 aniol FRECTIUNE ALCOOLICA CU 5UCUPU DIN PLANTEZI MENTHOL STfr. trOPA A*A- NO. tai JACQUES GOLD ut FURNISOAREA CURTEI REGALE București, Str. Drama 319 21 Motoare Diesel Grazer Grazer Waggoa u. MaseMaenlaDrik ÎNTREBUINȚATĂ CUSUCCES LA CELE MAI MULIE CAZURI DE do la 30-1000 ca! putere IriAUDt.C«' »(AflPmtANU 17. RACEAIA CA Pesta 350 motoare furnizate In ultimii ani In (ară la toate Industriile. TllTORII şl TRAPEZCalităţi superioare — — Preţuri reduse PREŢURI CELE MAI EFTINE CEA MAI MARE ALEGERE 100 000 DESENE )iJUOULa. lA INCHlfIRE Lfl VULTURUL DE MURE Cil STR. Hulelor 21 STR. CAROL ?e-7B 80 • STR BRZACA 1 «»MM S#as. deschis 3 A.KA.IU1L flCTflHTflSESCU. RHUHTENEflHU1 C Calea Corobanifilor No. 31 și No. 33 VH'â-vis de Palatul Regal Renumitele mărci Deraierea din stafia Mircea-Vodâ Constanta, 24. — Trenul No. 1O16 pe cdnd intra cu mare viteză in stafia Mircea Vodă, s'a dislocat o linie provocând deraierea locomotivei fi a cinci, vagoane. Căti va călători s’au ales cu răni ușoare. Concertul Victor Henkin Luni 28 şi Marţi 29 în sala Liedertafel se vor da de către celebrul Victor Henkin două concerte. Programul concertului constă din romanţele cunoscutului poet Beranger, cântece de bufon, cântece populare caucaziene, italiene, hasidice, etc. D l Henkin va cânta în limbile română, italiană, persă şi Idisch. Victor Henkin a dat concerte în America, la Londra Paris, Berlin, Viena, Praga, Varşovia şi celelalte oraşe mari, unde a avut un succes extraordinar. Pentru fiecare cântec Henkin are un machiaj special şi un costum special. Costumele sunt confecţionate după schiţe făcute de pictori celebri. Henkime este un actor dramatic de prima forţă şi are un bariton foarte plăcut. El nu numai că cântă cu expresiune adâncă cântecele lui ci joacă cântând. Acesta este secretul succesului lui. Romanţele lui Beranger simpaticul artist le cântă cu o maestrie de nedescris. Vedem înaintea ochilor noştri figura cultă şi însufleţită a poetului francez executând melodiile sale comice favorite. Cântece de bufon, acest Rigoletto adevărat, le executa cu o faţa tragică, cu fard şi costum ireproşabil şi atinge cele mai intime coarde ale inimilor auditorilor. Bufonul cântă dragostea pentru regina visurilor, despre trandafiri și despre lovitura trădătoare de „mizericordia”. Cântecele caucaziene (Kinio) Henkin le execută în costumele de caucazian cu mult farmec și veselie sinceră. El cântă ireproşabil cântece şi romanţe româneşti şi italiene. Cântecele „hasidice” artistul le execută în costum hasid şi fardul foarte bine reuşit, transportând pe auditori în înălţimile cereşti ale misticei muzicale haside, pline de tristeţe optimism şi acese de veselie, Henkin exprimă în mod aşa de real tristeţe şi veselie Încât publicul se întristează când el cântă tristeţea şi se înveseleşte când el cântă veselia, iar cântece comice stârnesc hohote. Henkin are un talent adevărat şi de aceia el are succes pretutindeni. Artişti ca el şi Iza Kremer nu se repetă. ■