Lupta, noiembrie 1927 (Anul 6, nr. 1781-1805)

1927-11-26 / nr. 1803

Doliul pentru moartea lui Ion I. C. Brătianu I*sk Palatul Ju­stifîei In urma unui ordin al ministeru­lui de justiţia* toata instantele de ju­decată au suspendat judecarea pro­ceselor, în semn de doliu pentru moartea lui Ion I. C. Brătianu. La Curtea de casație primul­ preee­­iflinte d. Oscar Niculescu, a luat Ini­ţiativa de a ridica şedinţa, pronun­ţând apoi o impresionantă cuvân­tare din care redăm următoarele :­­ „O veste care ne-a Învăluit pe toţi­­într'o mare întristare este aceea a morţei primului-ministru al ţarei Ion I. C. Brătianu răpit fulgerător de o boală grea, în plină p­uter­e înzestrat cu un spirit superior, în­sufleţit de un patriotism nemărginit, el a fost fără îndoială o personali­tate politică din cele mai înalte. După aceea d. Oscar Niculescu, a anumărat marile acte realizate de Ion I. C. Brătianu şi a încheiat: 1 , Deplângem dispariţia marelui­­bărbat de Stat şi ridic şedinţa in semn da doliu". I D. procuror general Stambulescu I s’a asociat la propunerea d­lui prim-­­ preşedinte. I In numele baroului, d-nii I. Vasi- Iescu-Valjean şi C Xeni, au scos în­­ evidenţă marile merite ale lui Ion ÎL C Brătianu, relevând faptul că el a lucrat pentru înălţarea mnagistra-­­­turei şi baroului. Procesele au fost amânate din­­ oficiu. La Curtea de apel şi la Tribunalul­­ Ilfov, preşedinţii secţiunilor, au ri­dicat şedinţele in semn de doliu.­­ Procesele au fost amânate din o­­ficiu. La Curtea cu Juri,­d. preşedinte ,Csm­il Demetrescu, a anunţat amâ- I narea proceselor, urmând să se co­munice părţilor termenele fixate. ţPetftrinaJsil da ari Eri toată ziua, pelerinajul a con­­ tinuat la locuinţa lui Ion I. C. Bră-Lia­riu. Registrele au fost umplute cu mii de semnături ale oamenilor politici din toate partidele şi numeroşi ce­tăţeni admiratori ai operei dispăru­tului. FAMILIA REGALĂ LA CATAFAL­CUL FOSTULUI PRIM - MINISTRU La orele 0 fără un sfert, au venit regina Maria, principesa-mamă E­­tena, principesa Ileana, ex - regele George şi ex-regina Jiliaabuta a Gre­ciei. Familia regală a intrat in camera funerară unde a rămas câtva timp. Membrii familiei regale erau vădit mişcaţi la faţa corpului neînsufleţit al fostului premier. SERVICIUL RELIGIOS La orele 0 p. m. preotul Mihălce­scu, paroh­ul bisericii Ama a ofi­ciat un serviciu religios în prezenţa familiei regale, a membrilor fami­liei Brătianu, a unora dintre mem­brii guvernului, a doamnelor de o­­noare Simona Lahovary, Procupiu şi col. Antonescu adjutant regal. REGENŢA Câteva minute mai târziu, au ve­nit la domiciliul lui Ion Brătianu membrii Regenţei. Primul a sosit principele Nicolae, care a venit Însoţit de d. comandor Păiş, apoi patriarhul Miron şi d. George Buzdugan. COROANE ŞI FLORI Numeroase coroane şi flori au fost depuse in numele diferitelor insti­­tuţiuni. Regenţa a trimis o frumoasă co­roana de flori naturale cu panglici tricolore, având următoarea inscrip­ţie : „Marelui patriot şi om de Stat I. I. C. Brătianu". Regina a trimis deasemeni o jer­bă de flori naturale, telegramă de condoleanţe soţiei de­functului. Deasemeni, d-nii Svehla, preşedintele consiliului de miniş­tri, a trimis o telegramă de condo­leanţe, atât în numele său personal cât şi în numele guvernului ceho­slovac, îndureratei văduve, pre­cum şi d-lui Titulescu, ministrul de externe al României. Ploeşti şi moartea nr! 1.I. C. Brittana PLOEŞTI 23. P­eri dimineaţă pe la ora 8, ştirea morţei primului mi­nistru I. I. C. Brătianu, s‘a răspân­dit în tot oraşul. Nici o ştire oficială însă nu venise, ceia ce-a făcut pe mulţi să se îndoiască speranţă că însă er a spulberat, când pe la ora 11 au sosit ediţiile speciale ale gazele­lor din Bucureşti şi care aduceau trista veste. Moartea Ilustrului om de stat, a produs o impresie profundă îu toate straturile societăţii. Lumea politică nu deosebi a rămas consternată, mai ales că nimeni nu se aştepta la dez­nodământul­­alai. La toate autorităţile publice, parti­culari şi prăvălii s’a arborat drape­lul naţional în doliu. Impresia profundă ce a lăsat-o moartea prematură a celui ce­ a con­dus destinele ţării cu atâta cinste şi demnitate, este imposibilă de descris. Partidul naţional din Prahova a hotărît să participe un număr covâr­şitor la înmormântarea sa. Duminecă se vor oficia servicii re­ligioase pentru cel distrarul în toate bisericile din oraș și județ. Condoleanţe!« străinătăţii / BUDAPESTA, 24 (Rador)— Cu­­[Peritul ungar a dat instrucţiuni­­ministrului Ungariei la Bucureşti, ba sA exprime guvernului român, in numele guvernului ungar, con­­­doleanţele sale, cu ocaziunea mor­­tjii lui loan I. C. Brătianu, marele patriot român. BERLIN, 24 (Rador)’. — D. Stre­­isemann, ministrul de externe al fleichului, a trimis ministrului de­­­xterne al României, o telegramă­­de condoleanţe, cu următorul cu­prins: Vestea decesului primului­­m­inistru Brătianu, m'a mişcat foarte mult.Rog pe Excelenţa Voa­­lStift, să primească cele mai sincere ale mele condoleanţe, precum şi să­­prezinte aceleaşi condoleanţe, gu­vernului român. • I­­ BERLIN, 24 (Rador). — îndată după sosirea slirei decesului pri­mului ministru Brătianu, d-nii Stresemann şi von Schubert, au prezentat condoleanţele lor d-lui Nano, ministrul României la Ber­lin. Vestea tristă, a sosit la Berlin la orele 9 dimineaţa, producând o impresiune senzaţională.­­ Toate ziarele consacră lungi ar­ticole defunctului bărbat de stat român. PARIS, 24 (Rador). — D Bri­­and, a prezentat d-lui Diamandy, ministrul României la Paris, prin intermediul unui delegat al său, condoleanţele guvernului francez, p­entru decesul marelui român Ion , C. Brătianu. Acelaş delegat special al d-lui Briand, a prezentat d-lui Diaman­dy şi condoleanţele personale ale d-lui Briand, pentru acest deces cu totul neaşteptat. VIENA­, 24 (Rador). — Vestea neaşteptată a încetării din viaţă a preşedintelui consiliului de miniş­tri, Ion I. C. Brătianu, s’a răspân­dit azi dimineaţă în oraş, provo­când o foarte mare impresie. Zia­rele au apărut azi la amiază, şi seara, publicând lungi articole asu­pra marelui dispărut. Neue Freie Presse, spune că cu Ion Brătianu, pare o mare figură a politicei in­ternaţionale, ziarul exprimându-şi tot­odată speranţa că în faţa mor­ţei sale, contradicţiile politice in­terne din România, se vor atenua. Ediţia de seară a lui Wiener Tage­blatt, spune că Brătianu poate fi socotit cu drept cuvânt ca înteme­ietorul principal al României Mari. In cursul zilei, cancelarul Seipel, a prezentat la legaţia română d-lui ministru Mitilineu, condoleanţele guvernului austriac. BELGRAD, *24* *(Rador). — Co­mentând moartea lui Ion I. C. Bră­­tianu, ziarul Noposti, din Belgrad, scrie: moartea eminentului om po­litic, pune România în faţa unor evenimente de care poate să de­pindă soarta sa. Brătianu a fost a­­părătorul cel mai eminent şi ener­gic al nouei ordini constituţionale stabilite in România, el făcând tot­deodată cele mai mari sforţări pen­tru a da putinţa de colaborare in­timă statelor succesoare. Cu toate că nu există nici un fel de motiv care să poată da loc la supoziţii că dispariţia lui Ion Brătianu­ va pu­tea da foc la o schimbare în poli­tica externă a României, spre alte sfere, este sigur Insă că spiritul clar şi devotat care l’a caracterizat se va simţi că lipseşte pentru mo­ment tn relaţiile externe. Ziarul • * • iPravda, scrie: Figura Iul Brătianu, ^aminteşte figura lu! Pasici. Nu­­«Mttaseta evenimente în care Bră­tianu a jucat rolul principal, vor rămâne strâns legate de numele său. Omul eminent, care a dispă­rut, a contribuit la timpul decisiv, să determine România să ia loc a­­lături de aliaţi, nu războiul mon­dial. Politician desăvârşit, a Înţe­les situaţia cea mai avantajoasă pentru ţara, el fiind convins că vi­itorul României Mari, este alături de aliaţi. Ca şi părintele său, care a fost Întemeietorul Independenţei Române, Ion I. C. Brâtianu, este pionerul României Mari. * * *­­ " PRAGA, 24 (Rador). — Vestea Incetărei din viaţă a preşedintelui consiliului de miniştri Brătianu, s’a răspândit In oraş cu iuteala fulgerului, provocând o dureroasa impresiune. D. Massaryk, preşedin­tele Republicei, a trimis imediat o * * * Cinema LIPSCANI POLA MISEI 1iHOTEL IMPEZIRL“ Groaznica nenorocire din gara Ploeşti DOUI LUCRATORI TĂIAŢI DE TREN PLOEŞTI, 25. — Aseară la ora 7 o groaznică nenorocire s‘a Întâmplat la bariera Râiov, In următoarele Îm­prejurări : Doui lucrători dela canalizare, re­­intorcându-se spre casă, pe efind vo­lau să traverseze linia ferată la ba­riera Râiov, fiind Întuneric şi ceaţă deasă, au fost surprinşi de trenul accelerat de Galaţi. Unul din ei a fost prins de maşină şi omorât pe loc, iar al doilea a fost isbit de roţi cari l-au sfărâmat pi­cioarele. La faţa locului au sosit imediat de procuror Manolache Krupenski şi comisarul Virgil Ionesco cari au în­ceput cercetările. Identitatea celui omorât nu a pu­tut fi stabilită el având capul com­plect zdrobit. Rănitul,­­ Ursache, este de tel din Chișinău și a fost transportat la spitalul Schuler unde i s-au amputat ambele picioare. Condoleanţele organizaţii­­lor sioniste Consiliul superior al organizaţiilor sioniste din România a expediat ur­mătoarele telegrame de condoleanţe: Familiei IOAN I. C. BRATIANU Loco In numele organizaţiilor sioniste din Homonia Maer ne asociem do­liului D-voastră fi al intregei ţări greu lovită prin moartea capului fa­miliei D-voastră. BERNHARDT preşedintele Co­nsiliului Su­perior al Organizaţiilor Si­oniste din România Mare L G. DUCA Ministru de interne Locui In numele organizaţiilor sioniste din România Mare ne asociem do­­miţi condoleanţe fi expres lunea par­ticipării noastre la doliul general pricinuit de moartea ilustrului pre­şedinte al consiliului. BERNHARDT Preşedintele Consiliului Su­perior al Organizaţiilor Si­oniste din România Mare Călătoria D-lui N. Titulescu Privitor la această călătorie, ofi­ciosul guvernului publică următoa­rele amănunte : „Ziarele străine se ocupă un amă­nunt de călătoria pe care d. ministru de externe o va Întreprinde la Ge­neva, la Roma şi poate şi la Paris. Această călătorie are drept scop principal şi imediat litigiul optan­­ţilor maghiari. Graţie principiilor pe care Consi­liul Ligii Naţiunilor l-a pus în sesi­unea din Septembrie şi în urma re­tezului Ungarei de a trata pe acea­stă bază, sarcina reprezentantului României va fi mult uşurată. In răstimpul dintre cele două se­siuni, cea din Septembrie şi cea din Decembrie, aspectul juridic al ches­­tiunei a fost şi mai bine precizat şi o serie Întreagă de glasuri din cele mai autorizate s'au pronunţat în fa­voarea tezei rmâneşti Astfel soluţi­­uniie aşa de înţelepte ale Consiliu­lui Ligii Naţiunilor au fost întărite cu argumenta scoase din ştiinţa drep­tului Internaţional. D. ministru de externe N. Titu­lescu, va profita desigur de prilejul ce-i oferă Întrunirea de la Geneva, pentru a discuta cu colegii săi din alte ţări marite probleme ale politi­cei europene şi cu deosebire acelea ale Europei centrale, unde atitudi­nea Ungariei a introdus un element d­em­m­isia, care cere contra-masuri din partea ţărilor Interesate la men­ţinerea tratatelor. După cum se ştie, d. ministru de externe va avea la Roma o Întreve­dere cu primul ministru al Italiei, d. Mussolini". „CREDITUL CARBONIFER“ Societate Anonimă Minieră CAPITAL SOCIAL 110.000 DO0 LEI Sediul social: BUCUREŞTI 48, B-dul Domniţei Se aduce la cunoştinţa d-lor Acţionari că Adunarea Generală Ex­traordinară din 15 Noembrie 1927, convocată prin „Monitorul Oficial“ No. 232 din 19 Octombrie a. c. şi No. 248 din 8 Noembrie 1927, a decis potrivit Procesului-Verbal al acestei Adunări, publicat In „Monitorul Oficial“ No. 256 din 18 Noembrie 191­7, dublarea capitalului social, adică sporirea lui dela 55.000.000 Lei la 110.000.000 I­ei prin et­cterea a 110.000 acţiuni la purtător a 500 Lei, deplin vărsaţi, fiecare, cu cu­ponul exerciţiului 1928 ataşat. Această emisiune se va face prin BANCA COMERCIALĂ RO­MANA, Str. Smârdan, Bucureşti, care ne-a garantat subscripţiunea intregei emisiuni. Vechilor acţionari Ii se acordă un drept de preferinţă In propor­ţie de o acţiune nouă pentru fiecare acţiune veche prezentată. Vechii acţionari vor putea exercita acest drept de preferinţă la ghişeurile suszisei BĂNCI COMERCIALE ROMANE Intr’un termen de cincisprezece zile, cu începere dela 20 Noembrie şi până la 5 De­cembrie 1927, prezentând acţiunile lor vechi spre ştam­pilare şi plă­tind în momentul subscrierei, valoarea nominală de Lei 500 pentru fiecare acţiune nouă subscrisă pe baza acestui drept. Vor mai avea de plătit, direct către BANCA COMERCIALĂ RO­MÂNA suma forfetară de Lei 25 de fiecare acţiune subscrisă, drept cheltueli ce i se cuvin acestei Bănci pentru serviciile prestate, chel­­tueli care cad în sarcina subscriitorilor. Pagina X-aI *-» SBSK& %°tcMUI FELDE. FRANZ­BRANNT­WEIN ' cu care^WX®i2 de 40 ani s« 9er~NS|­fev ve sie Intraa-'' ■Kn. qa omgph­e ,p»rii»er­-T«r«^J fíefyzaft jufoga/eJet *At f/rnd fürd rua un fo/'oj/ Vopsiri cu Inngâ dnralii italé şi albe care nu îngălbenesc se obțin numai cu uie« MONOPOL din fabrica ZIMMER ROYAL SHOE Calea VICTORIEI, 86 a­niol FRECTIUNE ALCOOLICA CU 5UCUPU DIN PLANTEZI MENTHOL STfr. trOPA A*A- NO. tai JACQUES GOLD ut FURNISOAREA CURTEI REGALE București, Str. D­rama 3­­19 21 Motoare Diesel Grazer Grazer Waggoa u. MaseMaenlaDrik ÎNTREBUINȚATĂ CU­­SUCCES LA CELE MAI MULIE CAZURI DE do la 30-1000 ca! putere IriAUDt.C«' »(AflPmtANU 17. RACEAIA CA Pesta 350 motoare furnizate In ultimii ani In (ară la toate Industriile. TllTORII şl TRAPEZCalităţi superioare — — Preţuri reduse PREŢURI CELE MAI EFTINE CEA MAI MARE ALEGERE 100 000 DESENE )iJUOULa. lA INCHlfIRE Lfl VULTURUL DE MURE Cil STR. Hulelor 21 STR. CAROL ?e-7B 80 • STR BRZACA 1 «»MM S#as. desch­is 3 A.KA.IU1L flCTflHTflSESCU. RHUHTENEflHU1 C Calea Corob­anifilor No. 31 și No. 33 VH'â-vis de Palatul Regal Renumitele mărci Deraierea din stafia Mircea-Vodâ Constanta, 24. — Trenul No. 1O16 pe cdnd intra cu mare viteză in sta­fia Mircea Vodă, s'a dislocat o linie provocând deraierea locomotivei fi a cinci, vagoane. Căti­ va călători s’au ales cu răni ușoare. Concertul Victor Henkin Luni 28 şi Marţi 29 în sala Lie­dertafel se vor da de către celebrul Victor Henkin două concerte. Pro­gramul concertului constă din ro­manţele cunoscutului poet Beranger, cântece de bufon, cântece populare caucaziene, italiene, hasidice, etc. D­ l Henkin va cânta în limbile ro­mână, italiană, persă şi Idisch. Victor Henkin a dat concerte în America, la Londra Paris, Berlin, Viena, Praga, Varşovia şi celelalte o­­raşe mari, unde a avut un succes extraordinar. Pentru fiecare cântec Henkin are un machiaj special şi un costum special. Costumele sunt confecţionate după schiţe făcute de pictori celebri. Hen­­kime este un actor dramatic de prima forţă şi are un bariton foarte plă­cut. El nu numai că cântă cu ex­­presiune adâncă cântecele lui ci joa­că cântând. Acesta este secretul suc­cesului lui. Romanţele lui Beranger simpaticul artist le cântă cu o maes­­trie de nedescris. Vedem înaintea o­­chilor noştri figura cultă şi însufle­ţită a poetului francez executând me­lodiile sale comice favorite. Cântece de bufon, acest Rigoletto adevărat, le executa cu o faţa tra­gică, cu fard şi costum ireproşabil şi atinge cele mai intime coarde ale inimilor auditorilor. Bufonul cântă dragostea pentru regina visurilor, des­pre trandafiri și despre lovitura tră­dătoare de „mizericordia”. Cântecele caucaziene (Kinio) Henkin le exe­cută în costumele de caucazian cu mult farmec și veselie sinceră. El cântă ireproşabil cântece şi romanţe româneşti şi italiene. Cântecele „hasidice” artistul le e­­xecută în costum hasid şi fardul foarte bine reuşit, transportând pe auditori în înălţimile cereşti ale mis­ticei muzicale haside, pline de tris­­teţe optimism şi acese de veselie, Henkin exprimă în mod aşa de real tristeţe şi veselie Încât publicul se întristează când el cântă tristeţea şi se înveseleşte când el cântă ve­selia, iar cântece comice stârnesc ho­hote. Henkin are un talent adevărat şi de aceia el are succes pretutindeni. Artişti ca el şi Iza Kremer nu se repetă. ■

Next