Lupta, octombrie 1931 (Anul 10, nr. 2972-2996)

1931-10-14 / nr. 2983

Pagina 2-a Maşini de bucătărie şi sobe „GODIN“ Găsiţi la toate magazinele principale şi la expo­------------------------- ziu­a fabricei. Telef. 377/39 Expedifii în toată ţara, preturi cftine. Rog cereţi catalogul Feriţi-vă de imitaţiuni FABRICA „GLORIA“ Strada Florilor No. 30 En Gros şi Detail Cumpăr teren central 200 m. p. Oferte detailate la ziar Sub. URGENT CAUT APARTAMENT trei camere) baer parchet) teracote( toate dependin­ţele. Adresaţi de urgenţă oi­ferte detailate d-lui H­­Adrian, Str. Qu­mpului 45 sect. V). Cameră mobilată inclusiv încălzit, teracotă, electrică, acces la bac, even­tual pian, intrare separată. Lucaci 88-a la Katz. Continuarea din pagina I de criteriul averei, pentru un triaj de intelectuali! IN FAŢA GHIŞEELOR Alt aspect barbar, in fata ghi­­şeelor, unde se fac înscrierile. E o aglomeraţie îngrozitoare. Studenţii trebuiesc să vină zile după zile, până să isbutească să ajungă la ghişeu. Sudoarea curge de pe frunţi, fetele se su­focă in această înghesuială mi­zerabilă; probabil că după ghi­şeu, e un personal prea redus sau prea lent. Studentul-funcţionar e nevoit să-şi părăsească biuroul în fie­care zi, trec zilele şi el nu izbu­teşte să se înscrie. Formalităţile pentru o înscri­ere, durează câte o jumătate de oră: atâta e ţinut fiecare stu­dent în faţa ghişeului, prima zi; apoi, trebue să vină să-şi ia ba carnetul de cursuri, ba Cartea de identitate, ba aproba­rea inscriere. Şi până să pă­trundă până la ghişeu, trebue să facă ore întregi coadă, o coadă penibilă, o aşteptare su­focantă. Când e aproape de ghi­şeu, a sosit ora închidere!!... A doua zi studentul o ia d’a­­capo... Dar unde mai există o mai mare bătae de joc, faţă de tim­pul altuia, decât la noi ? S. V. fabricelor de ciorapi In marile fraude fiscale să­­vâr­şite de fabricele de ciorapi ministerul de finanţe a aprobat procesele verbale de contraven­ţie şi a procedat la sechestra­rea averilor celor două fabrici. Fabrica „Adesgo” este urmă­rită pentru 47.000.000 lei iar „C­­reco” pentru 20.000.000 lei. In ce priveşte urmărirea ave­rii fabricei „Adesgo” ministerul de finanţe a primit ori o contes­taţie din partea Băncii agricul­turii şi exportului, prin care a­­rată că averea fabricei în ches­tiune, aparţine Băncii. Până acum ministerul nu a luat nici o h­otărîre în privința acestei contestații. URODONAL ! Curată organismul ! O nouă performanţă in cupa Bibescu AVIATORII ITALIENI AU ATE­­RISAT LA BANEASA Eri d. a., s’a produs o surpriză in competiţia deschisă de cupa Bibes­cu pentru cursa aviatică Roma-Bu­­cureşti sau retur. După cum se ştie, zilele trecute colonelul italian Pina, a realizat cel mai bun timp, venind la Bucureşti cu un avion de o m­ie cai putere şi a realizat o performan­ţă care dădea sigură câştigarea tro­feului. Ori însă, Aero-Clubul României a primit o telegramă prin care aviaţia italiană anunţă plecarea din Roma a echipagiului italian căp. Giordano pilot şi căp.Bonino. Cei doi aviatori au decolat la o­­rele 10 şi 21 minute, 16 secunde, Gh. Bănciulescu secretarul Aero­dromul Littorio pe un avion „An­­saldo” motor Fiat de 700 cai putere. La orele 15 şi 22 minute, 10 se­cunde (ora românească) cei doui a­­viatori au aterisat la aerodromul Bă­neasa, unde performanţa lor a fost omologată de d-oii maior Ştirbei şi Gh. Bănciulescu secretarul Aerodro- G­lobul­ui României. In numele aces­tei instituţiuni, d. Bănciulescu a lu­rat oaspeţilor bun venit. Echipagiul Giordano­ Bonino a bă­tut performanţa precedentă realiza­tă de camarazii lor, şi a câştigat cursa cu 26 secunde mai puţin. A­­ceste 26 secunde sunt suficiente pen­tru a asigura cucerirea cupei, dacă, bineînţeles până la sfârşitul lunii, când se închide competiţia, nu se i­­veşte o nouă surpriză. Şedinţa consiliului general al municipiului Bucureşti Membrii consiliului general al Municipiului Bucureşti s-au întrunit aseară sub preşedinţia d-lui Dem. Dobrescu primarul Capitalei asistat de d. secretar general Roban. D. Ilie Rădulescu luând cuvântul la procesul verbal al şedinţei pre­cedente face o serie de precizări. D-sa afirmă că a cerut singur să se trimită dosarul afacerii d-sale la Parchet. Contestă că ar fi spus că primarul Capitalei a fost nevoit să patroneze nereguli ,şi că n’a decla­rat că acele cauciouri despre care a fost vorba, ar fi ajuns la o casă de stat a partidului naţional-ţărănesc. S’a trecut la ordinea zilei şi s’a luat în desbatere regulamentul pen­tru transportul cărnurilor dela aba­tor in hale şi măcelării. D. M. Bereanu luând cuvântul în discuţia generală se declară îm­potriva concesionării acestui servi­ciu de transport al cărnurilor, pen­tru motivul că se va scumpi preţul cărnei chiar cu o sumă mai mare decât costul real al transportului. D. Dem. Dobrescu ţine să preci­zeze că în caz de concesiune d-sa a impus ca preţul transportului h­i­­gienic al cărnei," să nu coste în nici iun caz mai scump decât astăzi când transportul se face în condiţiuni detestabile. Aceasta pentru a nu se da nici un fel de motiv măcelarilor de a scumpi preţul cărnei. D. Popescu-Zon­ca spune că azi cărnurile se transportă de o manie­ră care face ruşine unui oraş mare Oameni murdari, plini de sânge şi cu vestmintele şi ghetele murdare, sunt văzuţi cum vin în căruţe de­asupra cărnei care a doua zi este pusă în consumaţie. Căruţele în cari se transportă carnea, cară de dimineaţă, băligar, iar după amiază aduc carne de la Abator. In astfel de condiţiuni ar fi de preferat chiar să plătim carnea ce­va mai scump, dar să scăpăm de spectacolul oribil al felului cum se transportă carnea. Face apoi o serie de obiecţiuni asupra proectului şi arată că ar fi bine să se prevadă posibilitatea re­vizuirii preţului transportului în caz că preţurile actuale ale vieţii vor scădea cu mai mult de 20 la sută. . . . D. Al. Matack combate principiul concesionării pe cale de monopol al acestor transporturi. D. Chiriţă Vasilescu este de pă­rere că regulamentul propriu zis ar trebui să fie despărţit de chestiu­nea concesiunei. D-sa nu este in contra­­concesiunei, când se vor propune această concesiune. Vom discuta-o. Deocamdată să ne ocu­păm de reglementarea transporturi­lor. D. M. Berceanu se raliază la acest din urmă punct de vedere al d-lui Chiriță Vasilescu. D. Dem. Dobrescu arată că nu se poate face nimic cu acei cari tran­sportă azi carnea. Va fi nevoe de vehicule cu adevărat h­igienice, cu izolatoare şi frigorifere. Şedinţa s-a amânat în continuare pentru Vineri. Cehoslovacia ""face un împrumut pentru şomeuri ? PRAGA. — Având în vedere con­tinuarea stagnării iniţiativei indus­triale şi a înrăutăţirii muncii în di­ferite ramuri, precum şi consecin­ţele posibile, guvernul cehoslovac a început să ia măsuri împotriva unei eventuale creşteri mai accen­tuate a şomajului. In timpul verii numărul şomerilor din Cehoslova­cia s’a stabilizat, dar e posibil ca iarna, când încetează construcţiile şi alte lucrări de sezon, şomajul să crească din nou dacă nu se va pro­duce o îmbunătăţire a conjoncturii. In cazul când şomajul va lua pro­porţii extraordinare, nu vor mai fi suficiente mijloacele de până acum pentru ajutorarea muncitorilor fără lucru şi a familiilor lor. Guvernul a hotărît în consecinţă de a prevedea în legea financiară asupra bugetu­lui, o clauză specială, pe care s-o poată întrebuinţa în cazul unei în­răutăţiri extraordinare a situaţiei economice. Prin această clauză se va împuternici Ministrul de finanţe ca să procure mijloace pentru aju­torarea şomerilor într’o sumă de 300 milioane lor, în caz dacă guvernul se va hotărî pentru această sumă. Din împrumutul realizat se vor acor­da ajutoare pentru şomeuri ca de obicei, adică în sensul că două tre­imi vor fi plătite de stat şi o treime de organizaţiile profesionale. împrumutul de 300 milioane pen­tru şomeuri se va încheia numai atunci când mijloacele normale se vor arăta insuficiente, adică când sumele prevăzute în buget pentru sprijinirea șomerilor vor deveni necorespunzătoare. CUP­TA Primele şedinţe ale conferinţei Desbaterile de eri. — Reuniunile şi festivităţile în cinstea oaspeţilor Er! la orele 11 a. m­. plenipoten­ţiarii aeronauticei au avut ocaziu­­nea să asiste la o reuşită demonstra­­ţiune aviatică românească. La orele 11 au pornit de pe aerodromul de la Cotroceni trei avioane-şcoală „Set” construite de inginerul Gr. Zamfi­rescu, pilotate de cei mai de seamă aviatori ai noştri: căpitanul Opriş adjutantul Principelui Niculae, şi locotenenţii Gogu Ştefănescu şi Ocu­­lescu. Pe terasa castelului de la Mogo­­şoaia al familiei Bibescu, în faţa la­cului, generalul Balbo, ministrul aeronauticei italiene a putut vedea la lucru pe cei trei piloţi români. Din ce în ce mai interesat, gene­ralul Balbo a fost uimit de curajul celor trei piloţi cari au demonstrat curaj şi calităţi admirabile. De la o înălţime foarte mică, cei trei avia­tori au executat întreaga gamă a acrobaţiilor. La câţiva metri doar deasupra lacului, dând impresia că dintr’un moment în altul roţile vor atinge apa, cei trei piloţi au exe­cutat tot ce se poate imagina în ma­terie de aviaţie de vânătoare. LA TERENUL DE ATERISAJ In spatele lacului, pe un câmp vast, cele trei avioane au aterisat Se aflau de faţă d-nii Dumesnil, Lord Amalrée, generalul Balbo, von Hoeppner, prinţesa şi prinţul Bi­bescu, inginerul Gr. Zamfirescu, constructorul avioanelor, celebrul aviator Dieudine Castes, generalul Tedeschin, cu ofiţerii misiunei ita­liene, col. Enescu Adh­., d. Reynolds, maiorii Ştiubei, Gheorghiu Ermil, Burduloiu, d-ra Turpin secretara conferinţei. Cei trei piloţi au fost prezentaţi oaspeţilor. Generalul Balbo, după ce le-a strâns mâna şi ia felicitat, a spus piloţilor: —■ „Admirabil. Lucraţi insă prea risc. E riscant. Foarte riscant. Locotenentul Octav Oculescu a decolat din nou, şi a uimit asisten­ţa prin acrobaţiile executate dela înălţimea extrem de redusă. Costes, uimit de atâta curaj, s’a retras de pe teren. Locotenentul Gogu Ştefănescu şi apoi căpitanul Opriş au sburat apoi pe rând, dând dovada unor calităţi puţin obişnuite. Când au aterisat, d. Dumensnil, ministrul aeronauticei franceze a felicitat pe piloţi şi a ţinut să a­­dauge: — „Dacă aţi fi sub ordinele mele, după ce v’aşi felicita, v’aşi pedepsi pentru ceea ce faceţi. Lordul Amulree ministrul aero­nauticei britanice şi-a arătat satis­facţia de a vădea piloţii atât de în­cercaţi în România. Inginerul Gr. Zamfirescu construc­torul avionului a dat explicaţiuni. ★ La orele 1.30 a avut loc un dejun intim la Mogoşoaia. DEJUNUL DE LA LEGAŢIA ITALIEI La orele 1.30 a avut loc la lega­­ţiunea Italiei un dejun în onoarea d-lui Italo Balbo la care au luat par­te în afară de misiunea italiană, d-nii Pasetti însărcinat de afaceri cu personalul legaţiei, generalii Lă­­zărescu, Henţescu, Sichitiu, col. Dăs­­călescu şi Enescu, maior Ştiubei, Gh. Bănciulescu, secretarul Aero­clubului. Generalul Balbo a toastat apoi pentru Suveran şi pentru aviaţia română, principiilor profund pacifiste care animă aviaţia franceză. La orele 5.30 prinţesa Martha Bi­bescu a oferit un ceai, după care conferinţa s-a redeschis. Prinţul Bibescu a adus în discu­­ţiune primul punct din program şi anume: introducerea proprietăţii de circulaţie aeriană. In acest scop, prinţul Bibescu a prezentat pleni­potenţiarilor un formular ce urmea­ză a fi adoptat. La orele 7.30, şedinţa a fost ri­dicată urmând ca discuţiunile să fie reluate azi la orele 10.30 a. m. E probabil că va avea loc şi o şe­dinţă în cursul după amiezei. * Astă seară la orele 8.30 are loc la cercul militar un dineu prezidat de Principele Niculae. După dineu ur­mează o recepţie la Aero-Clubul Ro­mâniei, cu acest prilej va fi deco­rată d-ra Smaranda Brăescu. DINEUL ŞI RECEPŢIA DE LA MI­NISTERUL DE EXTERNE Aseară a avut loc, în sala de sus a palatului Sturza, un dineu, urmat de recepţie, oferit de ministrul de externe, în onoarea miniştrilor stră­ini care iau parte la conferinţa in­ternaţională aeronautică. La dineu au participat d-nii: Du­mesnil, Lord Amalrée, Balbo, Von Hoppner, precum şi d-nii: prof. Ni­­colae Iorga, preşedintele consiliului de miniştri, C. Argeto­axm, ministru de interne, I. Ghica, ministru de externe, gen. Ştefănescu-Amza, mi­nistrul armatei, cu d-na, Vasilescu- Karpen, ministrul industriei şi co­merţului, cu d-na, principele şi principesa Valentin Bibescu, Gabriel Puaux, ministrul Franţei, Palak­el, ministrul Angliei, cu d-na, Di Şte­fani, secretarul legaţiei italiene, Reinholz, secretarul lordului Amal­rée, gen. Samsonovici cu d-na, gen. Rujinsky cu d-na, gen. Lăzărescu, gen. Tedeschini, maior Liberaţii, maior Gheorghiu, maior Burduloiu, căp. Costes, căp. Bănciulescu, etc. La şampanie au­toastat d-nii I. Ghica, Dumesnil, Amuriée şi Balbo, închinând pentru prosperitatea avia­ției şi pentru nouile perspective ce se deschid prin lucrările conferin­ţei de la Mogoşoaia. A urmat apoi, o recepţie, la care au participat: personalul legaţiilor, misiunea militară italiană şi nume­roşi ofiţeri avatori români cu so­ţiile. Primele şedinţe După amiază la orele 3, a avut loc, în sala de festivităţi a castelu­lui Mogoşoaia, — frumos decorată cu drapelele tuturor naţiunilor — prima şedinţă a reuniiniei aero­nautice. Au participat plenipotenţiarii ae­ronautici, Prinţul Valentin Bi­bescu, iar d-ra Turpin a în­deplinit oficiul de secretar a reuni­­unei. După deschiderea şedinţei Prin­ţul Bibescu a salutat pe oaspeţi şi a expus, în câteva cuvinte ideea care­­a condus la convocarea a­­c­etei reuniuni. Preşedintele fede­raţii aeronautice a evocat in cuvinte impresionante sacrificiile de sânge ale aviaţiei, care-i dau astăzi drep­tul de pace,,.­iar pacea atât de ne­cesară neamurilor noastre. Plenipotenţiarii au asigurat pe prinţul Bibescu de tot sprijinul şi simpatia lor. D. Dumesiul ministrul aeronau­ticei franceze a făcut o expunere a Crima unui colonist din Caliacra CONSTANTA, 12.­­ O crima s’a întâmplat între coloniştii ju­deţului Caliacra. In apropiere de satul Muslubei, colonistul rega­­ tean Florea Căprioară, în urma unor certuri pe chestia unui te­ren cu macedoneanul Gheorghe Enache Masachis, l-a împuşcat pe acesta cu mai multe focuri de c­­rbină, omorându-l. El a fost arestat și înaintat par­chetului Bazargic. Palatul Justiţiei TAXĂ DE CONSUM ILEGALA Societatea de comision Ceho-ro­­mână care importase un transport de zahăr şi achitase taxa de consu­maţie a dat în judecată ministerul de finanţe, cerând restituirea sumei percepute deoarece taxa de consum asupra zahărului era ilegală ca ne­­f­ f­ind prevăzută în­ legile vamale şi neintrând în cadrul taxelor majo­rate în jurnalul consiliului de m­iniş­tri din 1920. Tribunalul comercial Ilfov a admis acţiunea, obligând mi­nisteno să restitue suma de bani în­casată ca taxă, de consum. Ministe­ru a făcut apel care s’a judecat la înalta Curte. Apelul a fost admis, respingând acţiunea societăţii recla­mante, fără să mai intre în discuţia legalităţii taxelor. Societatea a făcut recurs, care a fost admis de înalta Curte de casaţie secţia III. In con­secinţă decizia Curţii de apel a fost casată cu trimetere spre o nouă ju­decare. D. MANOLESCU-STRUNGA TRIMIS IN JUDECATĂ PEN­TRU ULTRAJ Intre d. Manolescu-Strunga şi d. judecător Cerban a avut loc uin in­cident. Magistratul simţindu-se ultra­giat a sesizat parchetul. In consecin­ţă, d. procuror Manolache Crupen­­ski a dat rechizitoriu prin care tri­mite pe d. Manolescu-Strunga în ju­decată pentru delictul de ultraj a­­dus unui magistrat în exerciţiul funcţiunei. înarmarea populaţiei din Cadrilater CONSTANŢA 13.­­ Pentru a se evita atacurile de comitagii, prefectura judeţului Caliacra a luat măsuri de pază, înarmând cu arme de război pe locuitorii sate­lor din apropierea frontierei. Dea­­semeni, vor face de caraulă, câte zece inşi pe noapte. Toate posturile de jandarmi au fost mutate în mijlocul satelor. INFORMAŢIUNI î­. Ar­getoianu a fost primit, ori la amiază în audienţă de Su­veran. Cu acest prilej, ministrul fi­nanţelor a făcut Regelui o expu­nere asupra lucrărilor de întoc­mire a bugetului. In cursul săptămânei a fost primit în audienţă de Suveran şi d. M. Manoilescu, guvernato­rul Băncii Naţionale. Ministerul Afacerilor Străine ne trimite următoarea informaţiune : Guvernul Statelor Unite ale Ame­­ricei hotărând să acorde unele com­pensaţii foştilor combatanţi cari au servit activ in armata americană, după 5 Aprilie 1917 şi înainte de 1 Iulie 1919, în campania din Europa şi Asia, — exceptând China, Japo­nia şi Insulele Filipine, — toţi acei cari intră în prevederile legii „The World War Compensation Act” în­tocmită în scopul mai sus* amintit, sau, în caz de deces al veteranului, soţia, copiii sau părinţii acestuia se vor adresa Consulatului Americei din Bucureşti, care este autorizat să îndeplinească formalităţile pentru câştigarea drepturilor veteranilor sau moştenitorilor lor, iară perce­perea vre­unei taxe consulare. Biblioteca ...elevilor de grad­ se­cundar instalată în localul Casei Şcoalelor s’a redeschis dela data­­de. 21 Septembrie crt. Ea poate fi folosită.­­d­e elevi în fiecare zi de lucru între orele 8—12 şi dela 13—18. Ştirile alarmante înregistrate ori, de linele ziare asupra să­nătăţii d-lui dr. Angh­elescu, fost ministru, sunt cu desăvâr­şire neîntemeiate. D. dr. Angh­elescu a avut un guturaiu din care cauză i-a curs puţin sânge din nas. După 15 minute de repaus s-a restabilit şi imediat şi-a conti­nuat activitatea fiind pe deplin restabilit. Ultima noutate literară este: ERI, de Radu D. Rosetti. D. dr. Lupu, şeful partidului ţă­rănesc a plecat azi dimineaţă, prin Giurgiu-Rusciuk, la Sofia. D-sa este însoţit de d-nii Eug. Zamfiroiu fost director al Dobro­­rgei, fost prefect şi deputat, dr. X. Scurtopol, fost senator şi Apostol Zamfir, deputat. Docent doctor Mîllian dă consultaţii pentru boa- be de copii­ sugari şi infecţioase de la 2-4 în Strada Vasile Lascar 87. Telefon 212-75. Asociaţia asistenţilor universi­tari din Bucureşti aduce la cunoş­tinţă că Joi 15 Oct. a. c. ora 9 seara va avea loc adunarea generală, în aminteal­il Spiru Haret din noul local al Universităţii, pentru alege­rea noului comitet. Ministerul Instrucţiunii desminte ştirea după care şcolile nu vor ţine cursuri mâine 14 octombrie (Sf. Paraschiva). Potrivit regulamentelor, toate şco­ale vor funcţiona în acea zi. La şcoalele de menaj candidează pentru consiliul general de instruc­ţie următoarele profesoare: M. Stă­­nescu, E. Ciortan, S. Petrescu Zoi­­ţa, profesoare de specialitate; V. Dob­escu, M. Comaniță, Pia Stoiano­­vici, maestre; L. Constantinescu, A. Curcer, M. Dobre, E. Fud­ec, V. Vor­nicu­, profesoare. Intabularea firmelor la Prahova PRELUNGIREA TERMENULUI DE ÎNSCRIERE PLOEŞI’I 13. — Intr’um număr trecut am arătat, că din circa 5000 firme câte sunt în Prahova, s’au in­tabulat — conform nouei legi — la Camera de Comerţ şi Industrie, a­­bea 2800. Ministerul de Industrie având în vede­re situaţia grea în care se gă­sesc firmele rămase neînscrise, le­gea prevăzând mari amenzi, a lă­sat la latitudinea Camerelor de Co­merţ prelungirea termenului de in­scriere, care a expirat la 10 octom­brie. Camera de Comerţ a prelungit şi ea termenul, dând astfel posibili­tate tuturor negustorilor și indus­triaşilor de a-și înscrie firmele. —' I I T—^a 1 ■ —'■» Creşterea deficitului ger­man şi veniturile Reichului BERLIN.­­ Zilele acestea s’a pu­blicat o dare de seamă asupra veni­turilor statului, care este foarte in­structivă pentru cunoaşterea situa­ţiei finanţelor germane. In compa­raţie cu Iulie, casieria statului a în­registrat în August un aflux mai mare de bani, însă în comparaţie cu aceeaş lună din anul trecut, o descreştere de 27 mii. mărci. In pri­mele 5 luni ale anului bugetar cu­rent, deficitul la venituri prezintă o sumă de 600 milioane mărci. Des­creşterea veniturilor statului faţă de anul trecut poate fi văzută din ur­mătoarele date: impozitul pe a­­vere şi transport prezintă o descreş­tere dela 512 milioane mărci la 195 mii; venitul dela tariful vamal şi taxa pe consumaţie a scăzut dela 258 la 238 mii; venitul pe rulement a scăzut dela 55 la 37,7 mii.; venitul pe corec­­ţii dela 21, 7 la 7,8 mii.; venitul c­u­ tutun dela 91,8 la 69,5 milioane; taxa pe bere dela 51 la 16 mii. In această descreştere a venitu­rilor statului se poate vedea cât de mult au fost atinşi consumatorii de criza economică. Faţă de această descreştere s’a introdus însă alte venituri, ca de ex. impozitull de criză, care a adus 16,1 mii. și spori­rea taxei pe zahăr, care a adus un venit de 20,06 mii. mărci. Lucruri mari şi miei Ruinat şi rătăcind, Alexandru Zubkof se gândeşte la sinucidere O mare pancartă afişată în faţa unui restaurant din­ Luxemburg purta această inscripţie uimitoare: „Aici serveşte Zubkof, cumnatul şi unchiul ex. kaizerului Wilhelm II”. .Şi clientela venia în corpore, cu­rioasă să-l cunoască pe aventurie­rul acesta simpatic. Patronul își fre­ca mâinile, căci afacerile nu i-au mers niciodată mai bine. — Familia mea e singurul meu venit, spune Zubkof evocând amin­tirea aceasta. Nu­­mai am un golo­gan și trebuie, totuși, să trăiesc. Am un nume, a­m titluri, ei bine trebuie să mă servesc de ele. Au­gusta mea familie e furioasă de pro­cedeul pe care-l utilizez. Dar n’am încotro. Mă va putea împiedica Wilhelm să vând cărţi poştale pe cari, sub portretul meu, să stea scris că fos­tul Kaizer este „cumnatul şi ne­potul meu”? Calitatea de unchiu e ceva cu to­tul nou. Necesită explicaţii. — E simplu, declară Zubkof. M’am căsătorit cu princesa Victoria a Prusiei, sora împăratului. Or, Wilhelm II s’a recăsătorit după şea­­rse luni de văduvie cu princesa de Reuss, nepoata soţiei mele. Deci sunt unchiul său. Zubkof adaogă malițios: — In definitiv, îmi datorează respect. Câtva timp, a condus o trupă de musichall. Treburile mergeau bine. Dar vai! poliţia a început să urmă­rească pe prinţ şi pe artiştii săi ca­ri dădeau în Sarre reprezentaţii foarte gustate. Zubkof fu nevoit din nou să treacă frontiera. I se oferiră atunci alte numeroase angajamente. Tânărul acesta frumos, de cel mai pur tip slav, ajunsese indezirabil în toate ţările, afară de Luxemburg, pe care însă îl găseşte mult prea mic pentru... raza lui de activitate. — Caut un impresar, spune el, a cărui influenţă, să fie suficient de mare pentru a face să mi se deschi­dă frontierele câtorva ţări. Cine doreşte să devină manage­rul lui Zubkof? Se pot câştiga pa­rale. Pentru moment, Zubkof face de­claraţii ziariştilor:­­— S’a afirmat că eu am pricinuit ruină soţiei mele; am dovezi for­male de contrariu. Dacă am chel­­tuit un milion într’un an cu o fru­moasă fetişcană din Germania, mi­ se poate spune că am ruinat-o pe princesa Victoria care avea o avere imensă. Nu, rudele ei sunt acelea cari au dus’o la faliment. UNCHIUL NU-ŞI POATE VEDEA­ NEPOTUL? Zubkof nu-şi cunoaşte încă... ne­potul și nepotul, pe ex kaizerul Wilhelm. — Nu a vrut niciodată să mă va­dă și nu am riscat niciodată să trec granița în Olanda. Regina, amică a kaizerului, nici nu mi-ar permite să intru în țară. Astăzi, totuși, pare hotărît să în­cerce aventura. In definitiv, nu ara de riscat mare lucru. — Sunt sigur că, dacă reuşesc să-i vorbesc lui Wilhelem, vom­­de­veni buni prieteni. Şi în ziua aceea mizeriile lui Zubkof vor lua, poate sfârşit, o că­suţă cochetă, o rentă viageră şi o­­mul promite să fie cuminte. Va reu­şi, însă, să-şi ţină promisiunea? Zubkof, chelner de cafenea, mari­nar, actor, c un om pe care ultimii doi ani l-au pus, în mod crâncen, la, încercare. 1—• .M’am gândit la sinucidere, spune el, în cele din urmă. Și, apoi, isbucnind in râsete ! — Dar am renunțat la gândul acesta. Moartea mea i-ar produce o prea mare bucurie lui Wilhelm. Omul care pleacă odată ce membrii, Camerei coma­nelor au ascultat, săiptăâna trecută, decretul de „prorogare” citit de spea­ker, in numele regelui, şi-a luat fieca­re plăria plecând cuminte acasă. A­ SNOWDEN­ proape toţi aveau încă speranţa­ ca buni parlamentari ce sunt — ca alegătorii îi vor readuce, în primele zile ale lui Noembrie, la­­West­minster. Un omuleţ, slab şi palid, a pornit spre casă cu siguranţă că nu va fi bătut în viitoarele alegeri. Era Philippe Snowden care a ho­tărât, totuşi, să renunţe la viaţa po­litică. Ce-o fi gândit oare el părăsind parlamentul? Acum douăzeci şi unu de ani ocupa locul de deputat la­burist, pe care avea să-l cinstească din toate puterile, în slujba cre­dinţei sale politice. Cariera lui, a­­gitată, dramatică, in cursul căreia a rămas combativ, încăpăţînat, si­gur de adevărul său mânios, dar in­finit de cinstit şi loial s’a terminat după cum se ştie, printr’un efort a­­proape suprauman de conştiinţă, care l-a făcut pentru prima oară să-şi renege partidul, pentrucă aşa cereau interesele ţării. Snowden pleacă părăsit de vechii săi amici, însă respectat de toţi, chiar de către aceia cari îl blamează. Dacă revine la Westminster, va intra cu siguranţa în Camera Lorzi­­lor. Şi va reveni cu siguranţă. Recitalul de dansuri al d-rei Stanciu Vineri 16 Octombrie 1931, Tea­trul Regina Maria îşi întrerupe pen­tru o seară spectacolele obişnuite, pentru a da un loc de cinste unui talent românesc ce ne vine de pe meleagurile străinătăţei. E vorba de d-ra Chiţi Stamciu, care s’a consa­crat dansurilor expresioniste în ca­­re-şi desvălue puterea ei de sinte­tizare şi de întrupare in dans a va­riilor stării sufleteşti. Numele d-rei Chiţi Stanciu îl vom întâlni in viitor şi în filmele caselor germane cari i-au oferit un strălucit angajament. Reputatul pianist italian Polza­­netti, a acceptat să acompanieze pe distinsa dansatoare la recitalul de dansuri expresioniste de .Vineri 16 Octombrie. O subletă americană la Bucureşi. In scurt timp soseşte în Capitală pentru o serie de reprezentaţiuni, renumita subretă americană Ma­riam Koralowa care a reputat suc­cese triumfale in Europa şi în Ame­rica. Marea artistă va începe seria reprezentaţiunilor în teatrul din do­sul poştei centrale care se va inau­gura de către o nouă direcţiune sub numele Teatrul Liber. Romanul românesc contemporan în ziua de 1 Octombrie a. c. ,d-na Maria Kasterska,Sergescu, a ţinut la Lwow sub auspiciile Ligei Polo­­n­o-Românie, o conferinţă asupra ro­manului românesc contimporan. După un scurt istoric al litera­ture­i româneşti şi al­ curentelor streine ce au influenţat-o, confe­renţiara a trecut la romanul româ­nesc de după război, insistând în­­tr'o formă impresionantă, asupra originalităţei, şi valorii lui literare. Conferinţa a fost ascultată de o, numeroasă asistenţă. Festivaluri româneşti în Polonia In zilele de 20 şi 21 octombrie a­. c., vo­r avea loc în oraşele Torun şi Bydgoszcz, două festivaluri româ­ne,­ organizate de distinsul poet po­lonez (­ Emil Zegadlowicz. Va con­ferenţia organizatorul asupra Ro­mâniei, apoi un program de muzi­că românească va fi executat de către d-na Elisabeta Cotruş. Festi­valurile vor fi încheiate cu recitări din poeţii români în traducerea poetului. Zegadlowicz. D. Edwiard Wrocki,­­directorul „Filarmonicei” din Varşovia, a or­ganizat pentru sifâr­şitul Junei De­cembrie a­­c, un concert simfonic, închinat maestrului ,Gerge Enescu. Spectacolele zile Opera Română: Voevodul Ţiga­nilor. Teatrul Naţional: Ana Karenina. Teatrul Ventura: Lu (premieră). Teatrul Regina Maria: Adevărul gel, goluţ. Eforie: Maly Picon ln „Hallo Maly”. Alhambra; Bonsoir Alscjubra, revistă. _ CINEMATOGRAFE Capitol şi Roxy: O aventură nebu­nă. Vox.­­— Sing-Sing Cu Heinrich George. Trianon: Aghiotantul prințesei Regal. — In numele legii, pre­mieră de gală, cu Albert Basser­­man, Gustav Froelich și Chariot Ander’ (complectări: cabar­et sonor și jurnal. Corso: Marele Grock, vorbit în germana. Cinema Select: „Quand on est belle” cu Lily Damb­a. Cinema Bulevard Palace. — „Um­bre subterane” cu Harry Piei. Femina: Victoria cea mare cu Lissi Ana. Cinema Haffd și Descaorata sa Marlene Dietrich vorbit şi cântat în germană. Rex: Un cântec vechi din Heide­­lberg, şi trupa „Liliacul’ ’din Mos­cova. Lira (fost Gloria), calea Văcăreş­ti: Milionul o nostimă comedie, vorbită în limba germană. Rahova: Fraţii Karamazoff şi co­micii Gr­oner şi Vasilache. Lido: Victima cu Willy Forst Franklin. — Sărutul. Gmnia: Două suflete cu Gustav Froelich. Splendid: Alteţa Sa ordonă cu Milly Frotch, vorbit şi cântat în­ limba germană şi franceză. Model: Fiecare cu norocul lui, şi trupa D’Ayol. Mar­coni: Ariana. Cercul subofiţerilor: Amorul unei călugăriţe şi o complectam. Maria: Visul dragostei şi Mar­­chul de box Schmoling şi artişti. Volta-Buzeşti: Nopţile din Bosfor și complectări. Tora: Goana după milioane cu Samson. American: Călătoria cea mare. Filantropia: Redskin și o com*­plectare. Roma: Căsătoria­­platonică și ton­* m­dexbc. ____­.................... t

Next