Lupta, octombrie 1931 (Anul 10, nr. 2972-2996)
1931-10-14 / nr. 2983
Pagina 2-a Maşini de bucătărie şi sobe „GODIN“ Găsiţi la toate magazinele principale şi la expo------------------------- ziua fabricei. Telef. 377/39 Expedifii în toată ţara, preturi cftine. Rog cereţi catalogul Feriţi-vă de imitaţiuni FABRICA „GLORIA“ Strada Florilor No. 30 En Gros şi Detail Cumpăr teren central 200 m. p. Oferte detailate la ziar Sub. URGENT CAUT APARTAMENT trei camere) baer parchet) teracote( toate dependinţele. Adresaţi de urgenţă oiferte detailate d-lui HAdrian, Str. Qumpului 45 sect. V). Cameră mobilată inclusiv încălzit, teracotă, electrică, acces la bac, eventual pian, intrare separată. Lucaci 88-a la Katz. Continuarea din pagina I de criteriul averei, pentru un triaj de intelectuali! IN FAŢA GHIŞEELOR Alt aspect barbar, in fata ghişeelor, unde se fac înscrierile. E o aglomeraţie îngrozitoare. Studenţii trebuiesc să vină zile după zile, până să isbutească să ajungă la ghişeu. Sudoarea curge de pe frunţi, fetele se sufocă in această înghesuială mizerabilă; probabil că după ghişeu, e un personal prea redus sau prea lent. Studentul-funcţionar e nevoit să-şi părăsească biuroul în fiecare zi, trec zilele şi el nu izbuteşte să se înscrie. Formalităţile pentru o înscriere, durează câte o jumătate de oră: atâta e ţinut fiecare student în faţa ghişeului, prima zi; apoi, trebue să vină să-şi ia ba carnetul de cursuri, ba Cartea de identitate, ba aprobarea inscriere. Şi până să pătrundă până la ghişeu, trebue să facă ore întregi coadă, o coadă penibilă, o aşteptare sufocantă. Când e aproape de ghişeu, a sosit ora închidere!!... A doua zi studentul o ia d’acapo... Dar unde mai există o mai mare bătae de joc, faţă de timpul altuia, decât la noi ? S. V. fabricelor de ciorapi In marile fraude fiscale săvârşite de fabricele de ciorapi ministerul de finanţe a aprobat procesele verbale de contravenţie şi a procedat la sechestrarea averilor celor două fabrici. Fabrica „Adesgo” este urmărită pentru 47.000.000 lei iar „Creco” pentru 20.000.000 lei. In ce priveşte urmărirea averii fabricei „Adesgo” ministerul de finanţe a primit ori o contestaţie din partea Băncii agriculturii şi exportului, prin care arată că averea fabricei în chestiune, aparţine Băncii. Până acum ministerul nu a luat nici o hotărîre în privința acestei contestații. URODONAL ! Curată organismul ! O nouă performanţă in cupa Bibescu AVIATORII ITALIENI AU ATERISAT LA BANEASA Eri d. a., s’a produs o surpriză in competiţia deschisă de cupa Bibescu pentru cursa aviatică Roma-Bucureşti sau retur. După cum se ştie, zilele trecute colonelul italian Pina, a realizat cel mai bun timp, venind la Bucureşti cu un avion de o mie cai putere şi a realizat o performanţă care dădea sigură câştigarea trofeului. Ori însă, Aero-Clubul României a primit o telegramă prin care aviaţia italiană anunţă plecarea din Roma a echipagiului italian căp. Giordano pilot şi căp.Bonino. Cei doi aviatori au decolat la orele 10 şi 21 minute, 16 secunde, Gh. Bănciulescu secretarul Aerodromul Littorio pe un avion „Ansaldo” motor Fiat de 700 cai putere. La orele 15 şi 22 minute, 10 secunde (ora românească) cei doui aviatori au aterisat la aerodromul Băneasa, unde performanţa lor a fost omologată de d-oii maior Ştirbei şi Gh. Bănciulescu secretarul Aerodro- Globului României. In numele acestei instituţiuni, d. Bănciulescu a lurat oaspeţilor bun venit. Echipagiul Giordano Bonino a bătut performanţa precedentă realizată de camarazii lor, şi a câştigat cursa cu 26 secunde mai puţin. Aceste 26 secunde sunt suficiente pentru a asigura cucerirea cupei, dacă, bineînţeles până la sfârşitul lunii, când se închide competiţia, nu se iveşte o nouă surpriză. Şedinţa consiliului general al municipiului Bucureşti Membrii consiliului general al Municipiului Bucureşti s-au întrunit aseară sub preşedinţia d-lui Dem. Dobrescu primarul Capitalei asistat de d. secretar general Roban. D. Ilie Rădulescu luând cuvântul la procesul verbal al şedinţei precedente face o serie de precizări. D-sa afirmă că a cerut singur să se trimită dosarul afacerii d-sale la Parchet. Contestă că ar fi spus că primarul Capitalei a fost nevoit să patroneze nereguli ,şi că n’a declarat că acele cauciouri despre care a fost vorba, ar fi ajuns la o casă de stat a partidului naţional-ţărănesc. S’a trecut la ordinea zilei şi s’a luat în desbatere regulamentul pentru transportul cărnurilor dela abator in hale şi măcelării. D. M. Bereanu luând cuvântul în discuţia generală se declară împotriva concesionării acestui serviciu de transport al cărnurilor, pentru motivul că se va scumpi preţul cărnei chiar cu o sumă mai mare decât costul real al transportului. D. Dem. Dobrescu ţine să precizeze că în caz de concesiune d-sa a impus ca preţul transportului higienic al cărnei," să nu coste în nici iun caz mai scump decât astăzi când transportul se face în condiţiuni detestabile. Aceasta pentru a nu se da nici un fel de motiv măcelarilor de a scumpi preţul cărnei. D. Popescu-Zonca spune că azi cărnurile se transportă de o manieră care face ruşine unui oraş mare Oameni murdari, plini de sânge şi cu vestmintele şi ghetele murdare, sunt văzuţi cum vin în căruţe deasupra cărnei care a doua zi este pusă în consumaţie. Căruţele în cari se transportă carnea, cară de dimineaţă, băligar, iar după amiază aduc carne de la Abator. In astfel de condiţiuni ar fi de preferat chiar să plătim carnea ceva mai scump, dar să scăpăm de spectacolul oribil al felului cum se transportă carnea. Face apoi o serie de obiecţiuni asupra proectului şi arată că ar fi bine să se prevadă posibilitatea revizuirii preţului transportului în caz că preţurile actuale ale vieţii vor scădea cu mai mult de 20 la sută. . . . D. Al. Matack combate principiul concesionării pe cale de monopol al acestor transporturi. D. Chiriţă Vasilescu este de părere că regulamentul propriu zis ar trebui să fie despărţit de chestiunea concesiunei. D-sa nu este in contraconcesiunei, când se vor propune această concesiune. Vom discuta-o. Deocamdată să ne ocupăm de reglementarea transporturilor. D. M. Berceanu se raliază la acest din urmă punct de vedere al d-lui Chiriță Vasilescu. D. Dem. Dobrescu arată că nu se poate face nimic cu acei cari transportă azi carnea. Va fi nevoe de vehicule cu adevărat higienice, cu izolatoare şi frigorifere. Şedinţa s-a amânat în continuare pentru Vineri. Cehoslovacia ""face un împrumut pentru şomeuri ? PRAGA. — Având în vedere continuarea stagnării iniţiativei industriale şi a înrăutăţirii muncii în diferite ramuri, precum şi consecinţele posibile, guvernul cehoslovac a început să ia măsuri împotriva unei eventuale creşteri mai accentuate a şomajului. In timpul verii numărul şomerilor din Cehoslovacia s’a stabilizat, dar e posibil ca iarna, când încetează construcţiile şi alte lucrări de sezon, şomajul să crească din nou dacă nu se va produce o îmbunătăţire a conjoncturii. In cazul când şomajul va lua proporţii extraordinare, nu vor mai fi suficiente mijloacele de până acum pentru ajutorarea muncitorilor fără lucru şi a familiilor lor. Guvernul a hotărît în consecinţă de a prevedea în legea financiară asupra bugetului, o clauză specială, pe care s-o poată întrebuinţa în cazul unei înrăutăţiri extraordinare a situaţiei economice. Prin această clauză se va împuternici Ministrul de finanţe ca să procure mijloace pentru ajutorarea şomerilor într’o sumă de 300 milioane lor, în caz dacă guvernul se va hotărî pentru această sumă. Din împrumutul realizat se vor acorda ajutoare pentru şomeuri ca de obicei, adică în sensul că două treimi vor fi plătite de stat şi o treime de organizaţiile profesionale. împrumutul de 300 milioane pentru şomeuri se va încheia numai atunci când mijloacele normale se vor arăta insuficiente, adică când sumele prevăzute în buget pentru sprijinirea șomerilor vor deveni necorespunzătoare. CUPTA Primele şedinţe ale conferinţei Desbaterile de eri. — Reuniunile şi festivităţile în cinstea oaspeţilor Er! la orele 11 a. m. plenipotenţiarii aeronauticei au avut ocaziunea să asiste la o reuşită demonstraţiune aviatică românească. La orele 11 au pornit de pe aerodromul de la Cotroceni trei avioane-şcoală „Set” construite de inginerul Gr. Zamfirescu, pilotate de cei mai de seamă aviatori ai noştri: căpitanul Opriş adjutantul Principelui Niculae, şi locotenenţii Gogu Ştefănescu şi Oculescu. Pe terasa castelului de la Mogoşoaia al familiei Bibescu, în faţa lacului, generalul Balbo, ministrul aeronauticei italiene a putut vedea la lucru pe cei trei piloţi români. Din ce în ce mai interesat, generalul Balbo a fost uimit de curajul celor trei piloţi cari au demonstrat curaj şi calităţi admirabile. De la o înălţime foarte mică, cei trei aviatori au executat întreaga gamă a acrobaţiilor. La câţiva metri doar deasupra lacului, dând impresia că dintr’un moment în altul roţile vor atinge apa, cei trei piloţi au executat tot ce se poate imagina în materie de aviaţie de vânătoare. LA TERENUL DE ATERISAJ In spatele lacului, pe un câmp vast, cele trei avioane au aterisat Se aflau de faţă d-nii Dumesnil, Lord Amalrée, generalul Balbo, von Hoeppner, prinţesa şi prinţul Bibescu, inginerul Gr. Zamfirescu, constructorul avioanelor, celebrul aviator Dieudine Castes, generalul Tedeschin, cu ofiţerii misiunei italiene, col. Enescu Adh., d. Reynolds, maiorii Ştiubei, Gheorghiu Ermil, Burduloiu, d-ra Turpin secretara conferinţei. Cei trei piloţi au fost prezentaţi oaspeţilor. Generalul Balbo, după ce le-a strâns mâna şi ia felicitat, a spus piloţilor: —■ „Admirabil. Lucraţi insă prea risc. E riscant. Foarte riscant. Locotenentul Octav Oculescu a decolat din nou, şi a uimit asistenţa prin acrobaţiile executate dela înălţimea extrem de redusă. Costes, uimit de atâta curaj, s’a retras de pe teren. Locotenentul Gogu Ştefănescu şi apoi căpitanul Opriş au sburat apoi pe rând, dând dovada unor calităţi puţin obişnuite. Când au aterisat, d. Dumensnil, ministrul aeronauticei franceze a felicitat pe piloţi şi a ţinut să adauge: — „Dacă aţi fi sub ordinele mele, după ce v’aşi felicita, v’aşi pedepsi pentru ceea ce faceţi. Lordul Amulree ministrul aeronauticei britanice şi-a arătat satisfacţia de a vădea piloţii atât de încercaţi în România. Inginerul Gr. Zamfirescu constructorul avionului a dat explicaţiuni. ★ La orele 1.30 a avut loc un dejun intim la Mogoşoaia. DEJUNUL DE LA LEGAŢIA ITALIEI La orele 1.30 a avut loc la legaţiunea Italiei un dejun în onoarea d-lui Italo Balbo la care au luat parte în afară de misiunea italiană, d-nii Pasetti însărcinat de afaceri cu personalul legaţiei, generalii Lăzărescu, Henţescu, Sichitiu, col. Dăscălescu şi Enescu, maior Ştiubei, Gh. Bănciulescu, secretarul Aeroclubului. Generalul Balbo a toastat apoi pentru Suveran şi pentru aviaţia română, principiilor profund pacifiste care animă aviaţia franceză. La orele 5.30 prinţesa Martha Bibescu a oferit un ceai, după care conferinţa s-a redeschis. Prinţul Bibescu a adus în discuţiune primul punct din program şi anume: introducerea proprietăţii de circulaţie aeriană. In acest scop, prinţul Bibescu a prezentat plenipotenţiarilor un formular ce urmează a fi adoptat. La orele 7.30, şedinţa a fost ridicată urmând ca discuţiunile să fie reluate azi la orele 10.30 a. m. E probabil că va avea loc şi o şedinţă în cursul după amiezei. * Astă seară la orele 8.30 are loc la cercul militar un dineu prezidat de Principele Niculae. După dineu urmează o recepţie la Aero-Clubul României, cu acest prilej va fi decorată d-ra Smaranda Brăescu. DINEUL ŞI RECEPŢIA DE LA MINISTERUL DE EXTERNE Aseară a avut loc, în sala de sus a palatului Sturza, un dineu, urmat de recepţie, oferit de ministrul de externe, în onoarea miniştrilor străini care iau parte la conferinţa internaţională aeronautică. La dineu au participat d-nii: Dumesnil, Lord Amalrée, Balbo, Von Hoppner, precum şi d-nii: prof. Nicolae Iorga, preşedintele consiliului de miniştri, C. Argetoaxm, ministru de interne, I. Ghica, ministru de externe, gen. Ştefănescu-Amza, ministrul armatei, cu d-na, Vasilescu- Karpen, ministrul industriei şi comerţului, cu d-na, principele şi principesa Valentin Bibescu, Gabriel Puaux, ministrul Franţei, Palakel, ministrul Angliei, cu d-na, Di Ştefani, secretarul legaţiei italiene, Reinholz, secretarul lordului Amalrée, gen. Samsonovici cu d-na, gen. Rujinsky cu d-na, gen. Lăzărescu, gen. Tedeschini, maior Liberaţii, maior Gheorghiu, maior Burduloiu, căp. Costes, căp. Bănciulescu, etc. La şampanie autoastat d-nii I. Ghica, Dumesnil, Amuriée şi Balbo, închinând pentru prosperitatea aviației şi pentru nouile perspective ce se deschid prin lucrările conferinţei de la Mogoşoaia. A urmat apoi, o recepţie, la care au participat: personalul legaţiilor, misiunea militară italiană şi numeroşi ofiţeri avatori români cu soţiile. Primele şedinţe După amiază la orele 3, a avut loc, în sala de festivităţi a castelului Mogoşoaia, — frumos decorată cu drapelele tuturor naţiunilor — prima şedinţă a reuniiniei aeronautice. Au participat plenipotenţiarii aeronautici, Prinţul Valentin Bibescu, iar d-ra Turpin a îndeplinit oficiul de secretar a reuniunei. După deschiderea şedinţei Prinţul Bibescu a salutat pe oaspeţi şi a expus, în câteva cuvinte ideea carea condus la convocarea acetei reuniuni. Preşedintele federaţii aeronautice a evocat in cuvinte impresionante sacrificiile de sânge ale aviaţiei, care-i dau astăzi dreptul de pace,,.iar pacea atât de necesară neamurilor noastre. Plenipotenţiarii au asigurat pe prinţul Bibescu de tot sprijinul şi simpatia lor. D. Dumesiul ministrul aeronauticei franceze a făcut o expunere a Crima unui colonist din Caliacra CONSTANTA, 12. O crima s’a întâmplat între coloniştii judeţului Caliacra. In apropiere de satul Muslubei, colonistul rega tean Florea Căprioară, în urma unor certuri pe chestia unui teren cu macedoneanul Gheorghe Enache Masachis, l-a împuşcat pe acesta cu mai multe focuri de crbină, omorându-l. El a fost arestat și înaintat parchetului Bazargic. Palatul Justiţiei TAXĂ DE CONSUM ILEGALA Societatea de comision Ceho-română care importase un transport de zahăr şi achitase taxa de consumaţie a dat în judecată ministerul de finanţe, cerând restituirea sumei percepute deoarece taxa de consum asupra zahărului era ilegală ca nef find prevăzută în legile vamale şi neintrând în cadrul taxelor majorate în jurnalul consiliului de miniştri din 1920. Tribunalul comercial Ilfov a admis acţiunea, obligând ministeno să restitue suma de bani încasată ca taxă, de consum. Ministeru a făcut apel care s’a judecat la înalta Curte. Apelul a fost admis, respingând acţiunea societăţii reclamante, fără să mai intre în discuţia legalităţii taxelor. Societatea a făcut recurs, care a fost admis de înalta Curte de casaţie secţia III. In consecinţă decizia Curţii de apel a fost casată cu trimetere spre o nouă judecare. D. MANOLESCU-STRUNGA TRIMIS IN JUDECATĂ PENTRU ULTRAJ Intre d. Manolescu-Strunga şi d. judecător Cerban a avut loc uin incident. Magistratul simţindu-se ultragiat a sesizat parchetul. In consecinţă, d. procuror Manolache Crupenski a dat rechizitoriu prin care trimite pe d. Manolescu-Strunga în judecată pentru delictul de ultraj adus unui magistrat în exerciţiul funcţiunei. înarmarea populaţiei din Cadrilater CONSTANŢA 13. Pentru a se evita atacurile de comitagii, prefectura judeţului Caliacra a luat măsuri de pază, înarmând cu arme de război pe locuitorii satelor din apropierea frontierei. Deasemeni, vor face de caraulă, câte zece inşi pe noapte. Toate posturile de jandarmi au fost mutate în mijlocul satelor. INFORMAŢIUNI î. Argetoianu a fost primit, ori la amiază în audienţă de Suveran. Cu acest prilej, ministrul finanţelor a făcut Regelui o expunere asupra lucrărilor de întocmire a bugetului. In cursul săptămânei a fost primit în audienţă de Suveran şi d. M. Manoilescu, guvernatorul Băncii Naţionale. Ministerul Afacerilor Străine ne trimite următoarea informaţiune : Guvernul Statelor Unite ale Americei hotărând să acorde unele compensaţii foştilor combatanţi cari au servit activ in armata americană, după 5 Aprilie 1917 şi înainte de 1 Iulie 1919, în campania din Europa şi Asia, — exceptând China, Japonia şi Insulele Filipine, — toţi acei cari intră în prevederile legii „The World War Compensation Act” întocmită în scopul mai sus* amintit, sau, în caz de deces al veteranului, soţia, copiii sau părinţii acestuia se vor adresa Consulatului Americei din Bucureşti, care este autorizat să îndeplinească formalităţile pentru câştigarea drepturilor veteranilor sau moştenitorilor lor, iară perceperea vreunei taxe consulare. Biblioteca ...elevilor de grad secundar instalată în localul Casei Şcoalelor s’a redeschis dela datade. 21 Septembrie crt. Ea poate fi folosită.de elevi în fiecare zi de lucru între orele 8—12 şi dela 13—18. Ştirile alarmante înregistrate ori, de linele ziare asupra sănătăţii d-lui dr. Anghelescu, fost ministru, sunt cu desăvârşire neîntemeiate. D. dr. Anghelescu a avut un guturaiu din care cauză i-a curs puţin sânge din nas. După 15 minute de repaus s-a restabilit şi imediat şi-a continuat activitatea fiind pe deplin restabilit. Ultima noutate literară este: ERI, de Radu D. Rosetti. D. dr. Lupu, şeful partidului ţărănesc a plecat azi dimineaţă, prin Giurgiu-Rusciuk, la Sofia. D-sa este însoţit de d-nii Eug. Zamfiroiu fost director al Dobrorgei, fost prefect şi deputat, dr. X. Scurtopol, fost senator şi Apostol Zamfir, deputat. Docent doctor Mîllian dă consultaţii pentru boa- be de copii sugari şi infecţioase de la 2-4 în Strada Vasile Lascar 87. Telefon 212-75. Asociaţia asistenţilor universitari din Bucureşti aduce la cunoştinţă că Joi 15 Oct. a. c. ora 9 seara va avea loc adunarea generală, în amintealil Spiru Haret din noul local al Universităţii, pentru alegerea noului comitet. Ministerul Instrucţiunii desminte ştirea după care şcolile nu vor ţine cursuri mâine 14 octombrie (Sf. Paraschiva). Potrivit regulamentelor, toate şcoale vor funcţiona în acea zi. La şcoalele de menaj candidează pentru consiliul general de instrucţie următoarele profesoare: M. Stănescu, E. Ciortan, S. Petrescu Zoiţa, profesoare de specialitate; V. Dobescu, M. Comaniță, Pia Stoianovici, maestre; L. Constantinescu, A. Curcer, M. Dobre, E. Fudec, V. Vornicu, profesoare. Intabularea firmelor la Prahova PRELUNGIREA TERMENULUI DE ÎNSCRIERE PLOEŞI’I 13. — Intr’um număr trecut am arătat, că din circa 5000 firme câte sunt în Prahova, s’au intabulat — conform nouei legi — la Camera de Comerţ şi Industrie, abea 2800. Ministerul de Industrie având în vedere situaţia grea în care se găsesc firmele rămase neînscrise, legea prevăzând mari amenzi, a lăsat la latitudinea Camerelor de Comerţ prelungirea termenului de inscriere, care a expirat la 10 octombrie. Camera de Comerţ a prelungit şi ea termenul, dând astfel posibilitate tuturor negustorilor și industriaşilor de a-și înscrie firmele. —' I I T—^a 1 ■ —'■» Creşterea deficitului german şi veniturile Reichului BERLIN. Zilele acestea s’a publicat o dare de seamă asupra veniturilor statului, care este foarte instructivă pentru cunoaşterea situaţiei finanţelor germane. In comparaţie cu Iulie, casieria statului a înregistrat în August un aflux mai mare de bani, însă în comparaţie cu aceeaş lună din anul trecut, o descreştere de 27 mii. mărci. In primele 5 luni ale anului bugetar curent, deficitul la venituri prezintă o sumă de 600 milioane mărci. Descreşterea veniturilor statului faţă de anul trecut poate fi văzută din următoarele date: impozitul pe avere şi transport prezintă o descreştere dela 512 milioane mărci la 195 mii; venitul dela tariful vamal şi taxa pe consumaţie a scăzut dela 258 la 238 mii; venitul pe rulement a scăzut dela 55 la 37,7 mii.; venitul pe corecţii dela 21, 7 la 7,8 mii.; venitul cu tutun dela 91,8 la 69,5 milioane; taxa pe bere dela 51 la 16 mii. In această descreştere a veniturilor statului se poate vedea cât de mult au fost atinşi consumatorii de criza economică. Faţă de această descreştere s’a introdus însă alte venituri, ca de ex. impozitull de criză, care a adus 16,1 mii. și sporirea taxei pe zahăr, care a adus un venit de 20,06 mii. mărci. Lucruri mari şi miei Ruinat şi rătăcind, Alexandru Zubkof se gândeşte la sinucidere O mare pancartă afişată în faţa unui restaurant din Luxemburg purta această inscripţie uimitoare: „Aici serveşte Zubkof, cumnatul şi unchiul ex. kaizerului Wilhelm II”. .Şi clientela venia în corpore, curioasă să-l cunoască pe aventurierul acesta simpatic. Patronul își freca mâinile, căci afacerile nu i-au mers niciodată mai bine. — Familia mea e singurul meu venit, spune Zubkof evocând amintirea aceasta. Numai am un gologan și trebuie, totuși, să trăiesc. Am un nume, am titluri, ei bine trebuie să mă servesc de ele. Augusta mea familie e furioasă de procedeul pe care-l utilizez. Dar n’am încotro. Mă va putea împiedica Wilhelm să vând cărţi poştale pe cari, sub portretul meu, să stea scris că fostul Kaizer este „cumnatul şi nepotul meu”? Calitatea de unchiu e ceva cu totul nou. Necesită explicaţii. — E simplu, declară Zubkof. M’am căsătorit cu princesa Victoria a Prusiei, sora împăratului. Or, Wilhelm II s’a recăsătorit după şearse luni de văduvie cu princesa de Reuss, nepoata soţiei mele. Deci sunt unchiul său. Zubkof adaogă malițios: — In definitiv, îmi datorează respect. Câtva timp, a condus o trupă de musichall. Treburile mergeau bine. Dar vai! poliţia a început să urmărească pe prinţ şi pe artiştii săi cari dădeau în Sarre reprezentaţii foarte gustate. Zubkof fu nevoit din nou să treacă frontiera. I se oferiră atunci alte numeroase angajamente. Tânărul acesta frumos, de cel mai pur tip slav, ajunsese indezirabil în toate ţările, afară de Luxemburg, pe care însă îl găseşte mult prea mic pentru... raza lui de activitate. — Caut un impresar, spune el, a cărui influenţă, să fie suficient de mare pentru a face să mi se deschidă frontierele câtorva ţări. Cine doreşte să devină managerul lui Zubkof? Se pot câştiga parale. Pentru moment, Zubkof face declaraţii ziariştilor:— S’a afirmat că eu am pricinuit ruină soţiei mele; am dovezi formale de contrariu. Dacă am cheltuit un milion într’un an cu o frumoasă fetişcană din Germania, mi se poate spune că am ruinat-o pe princesa Victoria care avea o avere imensă. Nu, rudele ei sunt acelea cari au dus’o la faliment. UNCHIUL NU-ŞI POATE VEDEA NEPOTUL? Zubkof nu-şi cunoaşte încă... nepotul și nepotul, pe ex kaizerul Wilhelm. — Nu a vrut niciodată să mă vadă și nu am riscat niciodată să trec granița în Olanda. Regina, amică a kaizerului, nici nu mi-ar permite să intru în țară. Astăzi, totuși, pare hotărît să încerce aventura. In definitiv, nu ara de riscat mare lucru. — Sunt sigur că, dacă reuşesc să-i vorbesc lui Wilhelem, vomdeveni buni prieteni. Şi în ziua aceea mizeriile lui Zubkof vor lua, poate sfârşit, o căsuţă cochetă, o rentă viageră şi omul promite să fie cuminte. Va reuşi, însă, să-şi ţină promisiunea? Zubkof, chelner de cafenea, marinar, actor, c un om pe care ultimii doi ani l-au pus, în mod crâncen, la, încercare. 1—• .M’am gândit la sinucidere, spune el, în cele din urmă. Și, apoi, isbucnind in râsete ! — Dar am renunțat la gândul acesta. Moartea mea i-ar produce o prea mare bucurie lui Wilhelm. Omul care pleacă odată ce membrii, Camerei comanelor au ascultat, săiptăâna trecută, decretul de „prorogare” citit de speaker, in numele regelui, şi-a luat fiecare plăria plecând cuminte acasă. A SNOWDEN proape toţi aveau încă speranţa ca buni parlamentari ce sunt — ca alegătorii îi vor readuce, în primele zile ale lui Noembrie, laWestminster. Un omuleţ, slab şi palid, a pornit spre casă cu siguranţă că nu va fi bătut în viitoarele alegeri. Era Philippe Snowden care a hotărât, totuşi, să renunţe la viaţa politică. Ce-o fi gândit oare el părăsind parlamentul? Acum douăzeci şi unu de ani ocupa locul de deputat laburist, pe care avea să-l cinstească din toate puterile, în slujba credinţei sale politice. Cariera lui, agitată, dramatică, in cursul căreia a rămas combativ, încăpăţînat, sigur de adevărul său mânios, dar infinit de cinstit şi loial s’a terminat după cum se ştie, printr’un efort aproape suprauman de conştiinţă, care l-a făcut pentru prima oară să-şi renege partidul, pentrucă aşa cereau interesele ţării. Snowden pleacă părăsit de vechii săi amici, însă respectat de toţi, chiar de către aceia cari îl blamează. Dacă revine la Westminster, va intra cu siguranţa în Camera Lorzilor. Şi va reveni cu siguranţă. Recitalul de dansuri al d-rei Stanciu Vineri 16 Octombrie 1931, Teatrul Regina Maria îşi întrerupe pentru o seară spectacolele obişnuite, pentru a da un loc de cinste unui talent românesc ce ne vine de pe meleagurile străinătăţei. E vorba de d-ra Chiţi Stamciu, care s’a consacrat dansurilor expresioniste în care-şi desvălue puterea ei de sintetizare şi de întrupare in dans a variilor stării sufleteşti. Numele d-rei Chiţi Stanciu îl vom întâlni in viitor şi în filmele caselor germane cari i-au oferit un strălucit angajament. Reputatul pianist italian Polzanetti, a acceptat să acompanieze pe distinsa dansatoare la recitalul de dansuri expresioniste de .Vineri 16 Octombrie. O subletă americană la Bucureşi. In scurt timp soseşte în Capitală pentru o serie de reprezentaţiuni, renumita subretă americană Mariam Koralowa care a reputat succese triumfale in Europa şi în America. Marea artistă va începe seria reprezentaţiunilor în teatrul din dosul poştei centrale care se va inaugura de către o nouă direcţiune sub numele Teatrul Liber. Romanul românesc contemporan în ziua de 1 Octombrie a. c. ,d-na Maria Kasterska,Sergescu, a ţinut la Lwow sub auspiciile Ligei Polono-Românie, o conferinţă asupra romanului românesc contimporan. După un scurt istoric al literaturei româneşti şi al curentelor streine ce au influenţat-o, conferenţiara a trecut la romanul românesc de după război, insistând într'o formă impresionantă, asupra originalităţei, şi valorii lui literare. Conferinţa a fost ascultată de o, numeroasă asistenţă. Festivaluri româneşti în Polonia In zilele de 20 şi 21 octombrie a. c., vor avea loc în oraşele Torun şi Bydgoszcz, două festivaluri române, organizate de distinsul poet polonez ( Emil Zegadlowicz. Va conferenţia organizatorul asupra României, apoi un program de muzică românească va fi executat de către d-na Elisabeta Cotruş. Festivalurile vor fi încheiate cu recitări din poeţii români în traducerea poetului. Zegadlowicz. D. Edwiard Wrocki,directorul „Filarmonicei” din Varşovia, a organizat pentru sifârşitul Junei Decembrie ac, un concert simfonic, închinat maestrului ,Gerge Enescu. Spectacolele zile Opera Română: Voevodul Ţiganilor. Teatrul Naţional: Ana Karenina. Teatrul Ventura: Lu (premieră). Teatrul Regina Maria: Adevărul gel, goluţ. Eforie: Maly Picon ln „Hallo Maly”. Alhambra; Bonsoir Alscjubra, revistă. _ CINEMATOGRAFE Capitol şi Roxy: O aventură nebună. Vox.— Sing-Sing Cu Heinrich George. Trianon: Aghiotantul prințesei Regal. — In numele legii, premieră de gală, cu Albert Basserman, Gustav Froelich și Chariot Ander’ (complectări: cabaret sonor și jurnal. Corso: Marele Grock, vorbit în germana. Cinema Select: „Quand on est belle” cu Lily Damba. Cinema Bulevard Palace. — „Umbre subterane” cu Harry Piei. Femina: Victoria cea mare cu Lissi Ana. Cinema Haffd și Descaorata sa Marlene Dietrich vorbit şi cântat în germană. Rex: Un cântec vechi din Heidelberg, şi trupa „Liliacul’ ’din Moscova. Lira (fost Gloria), calea Văcăreşti: Milionul o nostimă comedie, vorbită în limba germană. Rahova: Fraţii Karamazoff şi comicii Groner şi Vasilache. Lido: Victima cu Willy Forst Franklin. — Sărutul. Gmnia: Două suflete cu Gustav Froelich. Splendid: Alteţa Sa ordonă cu Milly Frotch, vorbit şi cântat în limba germană şi franceză. Model: Fiecare cu norocul lui, şi trupa D’Ayol. Marconi: Ariana. Cercul subofiţerilor: Amorul unei călugăriţe şi o complectam. Maria: Visul dragostei şi Marchul de box Schmoling şi artişti. Volta-Buzeşti: Nopţile din Bosfor și complectări. Tora: Goana după milioane cu Samson. American: Călătoria cea mare. Filantropia: Redskin și o com*plectare. Roma: Căsătoriaplatonică și ton* mdexbc. ____.................... t