Lupta, iunie 1935 (Anul 14, nr. 4080-4103)

1935-06-11 / nr. 4087

(Pagina 2-a . SECŢIA TURISTICĂ AGENT­ DE PRESĂ şi PUBLICITATE BUCUREŞTI, Str. Const. Miile 12 OmiHJVM-RECREDIŢIE m sTRnern Dela 4-25 Iulie cu lei 17875, 22 zile de voiaj CROISIERA MARILOR: Adriatice, Ioniene, Mediterana, Marmara, Neagra, vizitându-se Belgrad, Triest, Vene­ţia, Lido, Fiume, Abbazia, Lovrano, Split, pe coasta Dalmaţiei la Dubrovnik, Insulele Corfu şi Iteia, Pireu, Atena şi Istanbul. IN CONTINUAREA PROGRAMULUI vă oferă pentru vacanţa mare 1935 3 SPREJVD1DJS VOmiURt 3 Dela 13—25 Iulie cu lei 8550, 13 zile de voiaj. Cu şedere efectivă de 10 zile la Prinkipo. O recreaţie admirabilă la Istanbul şi Marea de Marmara Excursiuni pe insulele Proti şi Antigo­­ni din Marmara, la Yalova Ies Bains, Eyub, Scutari, vizitări de Muzee, Mo­­schee, Serailul, Tezaurul, etc. etc. MERCUR TELEFON 3.92.67 RR1-PEMIE­R COMFORT DESĂVÂRŞIT De la 11 August la 1 Septembrie cu Lei 12500, 22 zile de voiaj Bucureşti — T. Severin cu vaporul la Belgrad, Postumia, Triest, Veneţia, Lido, Milano, Lausane, cu şedere de 12 zile efective la Paris, Zurich, Innsbruck, Vie- KS.- Budapest-Bucureşti înscrieri, prospecte şi informaţiuni la Agenţia „MERCUR“ Str. Const. Mille 12, (Sărindar) Bucureşti Pentru TRANSPORTUL MĂRFURILOR de COLETĂRIE S. A. R. de GRUPAJ a organizat serviciul de la domiciliu la domiciliu. Reprezentanţe şi filiale în toate oraşele principale ale ţării. Centrala : Bucureşti, Str. Ilfov 3. ——— Telefon 3­92.40 Unde vă petreceţi concediul ? Cure cu preţuri globale in condiţiuni perfecte numai la Orga­nizaţia Naţională Română de Voiaj şi Turism 11E­UROPA“ Hoteluri sub administraţie proprie şi aranjamente pentru cure globale la: Buziaş Băile Herculane Carmen Sylva Ocna Sibiului Episcopeşti Sovata Lacul Ghilcoş Tuşnad Agenţii şi subagenţii in toate marile oraşe ale ţării Adunarea generală a societăţii anglo-române La Academia Comercială a avut loc adunarea generală a societăţii Anglo-Române pentru răspândirea culturei engleze în România. Doamna prof. Zoe Gheţu, vice­preşedinta societăţii, deschizând şe­dinţa, a făcut o expunere asupra ac­tivităţii desfăşurate de Societatea­­Anglo-Română în ultimul an şi a a­­rătat că asociaţiunea este în plină­­desvoltare, graţie atât binevoitorului concurs al mai multor persoane, fie membrii sau nu ai societăţii, cât şi interesului din ce în ce mai mare pe care-l arată publicul românesc ma­­i­estărilor de apropiere culturală an­­glo română. Societatea Anglo-Română a avut în anul 1934—35 următoarea activitate: 1. A organizat un ciclu de confe­rinţe, intitulat „Oamenii mari ai An­gliei”, în care au vorbit d-nii profe­sori N. Iorga şi G. Taşcă, d-l prof. dr. E. Marinescu, d-na prof. Zoe Gheţu şi prof. G. Oprescu. 2. A ţinut concursuri de limba şi literatura engleză, care au atras un mare număr de amatori, astfel că a trebuit să fie aranjate trei clase pen­tru începători şi două clase pentru anul de perfecţionare, iar la toamnă va trebui să fie deschis un al treilea curs de literatură. 3. Şi-a mărit biblioteca de cărţi engleze, organizând o nouă secţiune cuprinzând traduceri din englezeşte şi studii despre poporul englez şi cultura sa, publicate în româneşte şi in alte limbi. Biblioteca în numără în prezent peste 1600 volume, care se împrumută acasă gratuit. 4. A dat primul ei bal anual, cu o­­cazia vizitei ofiţerilor crucişătorului englez „Devonshire”. Din venitul balului, au fost alocaţi 80.000 lei fondului pentru luarea u­­nui sediu, iar restul de 7000 lei au fost cheltuiţi pe cărţi pentru biblio­tecă. 5. A stabilit noi legături cu institu­ţiile culturale din Anglia, cărora le-a dat informaţii asupra mişcării inte­lectuale de la noi şi le-a trimis cărţi publicate în România, traduceri din englezeşte sau studii asupra autori­lor englezi şi a diverselor probleme privind Marea Britanie. 6. A dat informaţii asupra univer­sităţilor şi şcolilor engleze studenţi­lor români, doritori de a­ studia în Anglia. 7. A menţinut contactul între foş­tii studenţi români şi universităţilor engleze. 8. A înlesnit contactul între mem­brii coloniei engleze din România şi societatea românească. Domnul Victor Rădulescu, Casie­rul societăţii, a dat cetire situaţiei financiare pe anul trecut, care a fost aprobată. Domnul Dr. Gh. Mateescu, secre­tarul societăţii, a vorbit despre ce se va putea face pe viitor ca asociaţia să-şi lărgească şi completeze organi­zaţia în vederea intensificării legă­turilor noastre culturale şi de prie­tenie cu Anglia. Au luat parte la discuţii d-nii V. V. Tillea şi N. Vianu, d-ra M. Heiban şi d-nii Alexandru Luncan, Al. Ha­­iunga, M. Angelescu şi R. Hillard. Suveranul a semnat decretele pri­vitoare la numirea a 12 generali în comandamentele superioare. Aceşti generali au urmat şcoala de coman­dament. Cercul absolvenţilor şi prietenilor şcoalei T. T. Malbim Mischonzuiky anunţă pentru azi a IV-a conferinţă la ora 9 seara in aula şcoalei din str. Parfumului Nr. 31. Va conferen­ţia d. dr. H. Ivainei despre „Criza morală. Cuvânt de deschidere d. M. Iacovici. Intrarea absolut liberă. mm Duminică 16 Iunie a. c. cu începe­re de la ora 5 p.. m. va avea loc o mare serbare câmpenească haluţea­­nă organizată de Asociaţia Iedidei Hab­ar („Prietenii agricultorului”) la ferma ei de la Floreasca. In afară de un interesant program artistic haluţean s’au pregătit şi di­verse alte distracţiuni. Invitaţiunile se pot obţine la mem­brii din comitet iar în ziua serbării la fermă, Autobuzul No. 15 merge până la fermă. D. Cicerone Boros, membru în consiliul de administraţie C.F.R., a fost numit pe timp de doi ani, mem­bru titular în comisiunea superioa­ră de disciplină C.F.R., în locul d-lui consilier C. Budeanu demisio­nat. Cercul femenist sect. IV Verde in­vită pe toate doamnele care doresc să activeze pentru binele naţiunei, la sediul din Calea Griviţei 176 colţ cu Depărăţeanu orele 6—8 p. m. Doctor VEREA NAS, GÂT, URECHI B-dul Carol, 28 Mareşalul Curţi­i Regale fa­ce cunoscut următoarele: In ziua de 11 Iunie 1935, M. S. Regele a luat parte la ani­versarea de 75 ani a liceului Gheorghe Lazăr. La preşedinţia consiliului de mi­niştri s’a întrunit ori după amiază comisiunea pentru îndrumarea şi reglementarea comerţului exterior. Au luat parte d-nii: Victor Rădu­­lescu, Gh. Leon, Gr. Dimitrescu, I. Manoilescu, I. Lapedatu. Cercetându-se reclamaţiile pro­vocate de noul regim, s-a hotărît ca la importul mărfurilor în consigna­ţie să se achite anticipat cota de 44%, Banca Naţională luându-şi an­gajamentul de a elibera devizele la cursul oficial atunci când mărfurile vândute vor trebui să fie achitate în străinătate. In legătură cu Expoziţia de Artă românească de la Bruxelles ziarul „l’Indépendance Belge” publică in numărul său de la 6 Iunie a. c., un lung articol ilustrat al d-lui Al. Bu­­suioceanu, despre „Monumentele is­torice din România”, Dr docent dr. O» MILLEAN Specialist In boale de copii, sugas-i şi infecfioase Consultă dela 3—5 Str. Vasile Lascăr 87 Telet. 212—75 Delegaţia Uniunii generale a mese­riaşilor, în frunte cu d. Teodor Io­­nescu, reales ca preşedinte general al Uniunii, s’a prezentat d-lui G. A. Gheorghiu, secretarul general al mi­nisterului muncii, inmânându-i în o­­riginal hotărîrile adunării generale extraordinare ale Uniunii şi o moţi­une. Suntem rugaţi să arătăm că sin­dicatul alimentar nu face politica nici­ unui partid politic; el nu apă­ră decât interesele profesionale ale membrilor săi; în afară de organi­zaţie fiecare membru­ e­liber a ur­mă politica pe care conştiinţa i-o dictează, dar ii este interzis a o ma­nifesta in numele organizaţiei. ­­A­P­T­A In tabăra cămăşilor negre din Etiopia Continuare din pag. I-a de începerea desbaterilor taxe destul de grele, cari intră în întregime în punga „impar­ţialilor” judecători. După expunerea cazului, judecătorul cumpăneşte, du­pă criterii strict personale, cazul şi dă dreptate cui i se pare că merită, dacă nu chiar celui care a plătit mai bine. Este interesant de ştiut că sen­tinţele date de aceşti judecă­tori sunt fără apel sau recurs şi că în caz că condamnatul n’are bani­­suficienţi să plă­tească adversarului amenda hotărîtă de judecător, atunci acesta are dreptul să-l încă­tuşeze şi, să se despăgubeas­că cum crede de cuviinţă. Şi nu odată s’au petrecut a­­trocităţi îngrozitoare tolerate de autorităţi — atâtea câte sunt — din pricina obiceiuri­lor străvechi. De altfel brutalitatea este întrebuinţată adesea şi de r­e­­prezentanţ­iii Negusului. Un datornic stingheritor putea fi înlăturat lesne cu un glonte. Hoţii erau lăsaţi să moară de foame, iar criminalii erau pur şi simplu linşaţi. Aceasta este ţara Negusu­lui, a urmaşului, reginei din Saba. Cu toate acestea nimic nu poate motiva cutropirea vre­unei ţări, oricine ar fi cu­­tropitorul. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reuma­­tism, se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu Muscel în cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICI Bucureşti, Calea Rahovei No. 237 Ciocnire între un automobil şi o căruţă lingă Ploeşti Şoferul maşinei grav rănit PLOEŞTI, 11.­­ O ciocnire între un automobil şi o căruţă s’a întâm­plat astăzi după amiază, la ora 6 ju­mătate pe şoseaua naţională Ploeşti- Bucureşti în dreptul parcului regele­­Carol II-lea la intrarea în oraşul nostru. Automobilul cu nr. 3527 B, pro­prietatea d-lui Paul Tăreanu, din str. Văcăreşti 162, condus de şoferul Dan Cioară, venea dinspre Capi­tală. In maşină se aflau ci-nii: Tăreanu şi A. P. Mărgărit din Bucureşti str. Udricani 118. .Când automobilul a ajuns în faţa parcului regele Carol II-lea s’a cioc­nit puternic de căruţa săteanului Ni­­colae Ursu, din comuna Cocorăşti« Colţ judeţul nostru. Ambele­­vehicule au suferit strică­­ciuni. Conducătorul automobilului, şofer­nul Dan Cioară s’a ales cu grave le­ziuni la cap. El a fost dus imediat la spitalul „Boldescu”, unde i s’au dat ajutoare. Din ancheta întreprinsă de autori­­tați reese că şoferul conducea auto­­mobilul în stare de ebrietate și că în momentul accidentului adormise la volan. TEATRE CĂRĂBUŞ. — „Luna Cărăbuşului, de N. Kiriţescu. TEATRUL MARCONI. — Microbii Bucureştilor. TEATRUL ISBANDA. — Domnul de la ora 5. TEMPO. — Logodnicul cu Nataliţa Pavelescu. CINEMATOGRAFE TRIANON. — Lupte drepte ameri­cane şi filmul Mirajul Circului. AHO.— Transatlantic cu Nancy Ca­rol­ şi Gene Raymond. ED. PALACE. — Prizonierul şi îm­păratul negrilor. CAPITOL. — Topaze jeminal şi co­medie. FEMINA. — Trei femei şi un di­plomat cu Martha Eggert. REGAL. — Beau să uit dragostea şi Comedia cu Harry Bauer. RIO. — Jidovul rătăcitor şi Valsul imperial cu Marta Eggert. ROXY. — Topaze journal şi come­die. SELECT. —S’a întâmplat într’o noapte cu Claudette Colbert şi Clark Gabie şi Lady Galant. Box. — Supremul păcat şi Simona. TRIANON (grădină, Bulev- Brătianu 2. — Mirajul circului. Jurnal şi complectare. A.R.P.A. — învierea de Tolstoi, jur­nal şi complectare. BIZANTIN. — Agonia vulturilor şi Cântecele mele te imploră. CORSO. — Chemarea primăverii (Lac aux Dames). CITY. — Barcarola şi Ciuliţă. DARLY. — Pe frontul de­ Vest 1918 şi Femeia cu părul roşu. FORUM (grădină şi sală).—O noap­te de dragoste şi Nu vă jucaţi cu dragostea. LIDO. — Baronul Neuhaus şi O fată cu noroc. OMNIA. — Capriciu spaniol şi Măşti de ceară. AMERICAN (grădină şi sală). •— Nopţi în Haway şi Prinţesa Tu­­randot. GLORIA. — La Bataille şi Sacrifi-FRANCLIN. —­ Cazacii şi 2 complec­­tări muzicale. IZBÂNDA. — Când liliacul înfloreş­te, jurnal şi complectare. LIA. — Masacru şi O fată străbate Lumea cu Magda Sneider. MARNA. — Cazacul şi Privighetoa­rea şi Iluzii de fericire. MARCONI. — Vânzătoarea de pâine şi Cântăreţul Parisului. FACHE. — Valsul de adio al lui Chopin şi Mandaly. RAHOVA. — Dreptul la viaţă, şi Ca­sa blestemată. ROATA LUMII. — Fiul Rusiei, Pa­tima blondă şi Corul de cazaci 20­­ persoane. ODEON. — Furtuna şi o comedie Măgarul lui Buridan. TOMIS. — Taina lui Carlo Cavallpi ,şi Congresul se amuză. ^ MODEL'. — Demonul Rusiei şi Fra Diavolo cu Stan şi Bran. SPLENDID, r-r Crucea şi spada şi Liliom. VOLTA. — Declasat şi Destinul nu iartă cu Grumer. MILANO. — Iţi cânt iubirea mea, complectare şi jurnal. ARGENTINA. Victor şi Victoria cu Renate Müler. DIANA. — Mesalina şi Te iubesc de­şi nu te cunosc. KISELEFF.­­— Moartea în vacanţă şi Variete. TPJUPF. — Carioca şi Pisica nea­gră. Case de vară pentru funcţio­nare comerciale, lucrătoare şi neprofesioniste Asociaţia creştină a femeilor româ­ne, cu sediul in str. Popa Rusu 13, organizează ca şi în ceilalţi ani , pentru funcţionare comerciale, lucră­toare şi neprofesioniste, case de va­ră (odihnă, recreaţie) la Bran în ju­deţul Braşov, în casa dăruită de M. S. Regina Maria, lângă Castelul Re­gal. Clădirea este înzestrată cu dormi­toare spaţioase, lumină electrică, ca­mere de bac, săli de recreaţie, tere­nuri de sport. In acest cadru confortabil, Asocia­ţia oferă timp de o lună de zile­ ti­neretului dornic de o viaţă sănătoa­să, odihnă, hrană, sport, plimbări, excursii, lectură, muzică, cercuri prieteneşti, şezători în jurul focului, iar pentru cei debili îngrijire medi­cală. Casele vor funcţiona, seria I luna Iulie, seria II, luna August. Preţul pe o lună este de lei 2.100, cuprinzând transportul, locuinţa, hrana, examen medical la Bucureşti, sport şi excursii. Doritoarele, func­ţionare comerciale, lucrătoare şi ne­profesioniste pot lua informaţiuni şi face înscrieri până la data de 25 iu­nie, la sediul asociaţiei din str. Popa Rusu 13, în fiecare seară de la 6—9 seara. PENTRU A EXPLOATA BRE­­VETUL DE INVENŢIE No. 17148 relativ la: „Perfecţionări în, şi rela­tive la camere de reducţiune a mi­nereului cu încălzirea interioară şi la alte cuptoare”, proprietarul a­­cestui brevet, d-l HENRY ED­WIN COLEY, doreşte a-i ce­da sau a acorda licenţă de exploa­tare şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu. Birou de Brevete de In­­ve­tiţiei Bucureşti I, str. Colţei 1. IRGC faj/U­nkl­eu Şi în Abisinia se învaţă carte! Abisinia e azi la ordinea zilei. Toate ziarele şi revistele sunt pline de articole, reportagii şi fotografii cari privesc această ţară. Iată o scenă interesantă: câţiva copii învăţând carte, în aer liber. Unul din şcolari citeşte celorlalţi lecţia. O grădină nouă în Bucureşti Prada caniculei din ce în ce mai precisă, mai perzistentă, Bucure­­ştiul se găteşte de vara sa toridă, cu­ nopţi seviliene. Grădini de vară în vechi parcuri bătrâneşti şi teatre estivale. Siluete multicolore de femei pe străzi şi pomi îngălbeniţi, prăfo­­şaţi înainte de vreme pe bulevarde goale, unde numai omizile bicolore ale tramvaielor pun notă zgomo­toasă. Munţii la două ceasuri şi marea la trei ceasuri distanţă (cu trenul) sunt Canaanuri greu de a­­juns pentru cele mai­ multe pungi. In mica sa împărăţie domestică, în strânsoarea de beton a atâtor blockhausuri, bucureşteanul ajunge să trăiască o viaţă de cârtiţă, la umbra storurilor groase şi lăsate jos încă de dimineaţă, de când încă nu a „dat căldura”. Diverşi primari s’au străduit să mai adauge câte un colţ de verdea­ţă grădinilor existente. După pădu­rea Băneasa şi aceea recent ame­najată a Pustnicului, iat-o pe cea mai frumoasă, grădina Botanică. Era aceasta un lăcaş al „frumoa­sei adormite din poveste”, pe care niciodată nu o mai credeam trezită. Sunt tramvaie bune şi comode până acolo. Dar nu ştim dacă bucureşte­­nii îl vor „adopta” cu adevărat. Ca­priciul tronează în mai toate acţiu­nile vieţei noastre. Şi grădina Bota­nică a fost prea mult ţinută departe de inima concetăţenilor noştri pen­tru a i­­se aduce de azi pe mâine prinosul afecţiunii lor. Ştiu cu cât jind gândeau şi calau la porţile ei ferecate, — acum 8-10 ani, — mulţime de studenţi şi stu­dente, care ar fi dorit să se odih­nească măcar un ceas-două, înain­tea pârjolului examenelor. Cişmigiul prea în centru şi prea populat, nu prezintă niciun colţ de odihnă ade­vărată, de concentrare intelectuală. Dar nimeni nu-i putea trece pragul de verdeaţă şi miresme. Azi, gră­dina Botanică, e deschisă oricui va avea dorinţa să o cerceteze. Suntem curioşi dacă plimbarea în ea va intra cu adevărat în obiceiul bucureşteanului. Sau va fi vorba şi aici de povestea cu fructul oprit, care nu mai e oprit... OTILIA CHIBU-SILVIU Diamantul Maharadjahului Cei mai experţi excroci londonezi traşi pe sfoară -----------------------­­ Se ştie ca celebrităţii© Orientului ■şi-au dat rendez-vaus la Londra, cu prilejul jubileului regelui George. Printre maiestăţile exotice, se a­­­fla şi maharadjahul de Patiala. Serenisimul maharadjah a vizitat in diverse rânduri capitala Marei Britanii, însă niciodată nu s’a amu­zat atât de bine ca de data asta. Din această cauză şi-a prelungit şede­rea în Anglia până mai zilele tre­cute. Cu prilejul recepţiilor oficiale, maharajahul de Patiala a atras a­­tenţia bijutierilor londonezi. Turba­nul său, ornamentat cu tot felul de pietre preţioase, se spunea că valo­rează cel puţin cât două imense pa­late luxos amenajate. După ceremonii, maharajahul o­­bişnuia să facă plimbări îmbrăcat în trei de fel de costume, care mai de care mai somptuoase. E just că hainele lui, străluceau mai­­ mult ca ale tuturor celorlalţi muritori de rând. Gândiţi-vă că numai diaman­tul de pe acul de cravată — celebrul ■•Nadir — al maharadjahului, era e­­valuat la 60.000 lire sterline. Intr’o bună­ zi, maiestatea sa a în­­fierat însoţit de secretarul său în­­tr’un local de noapte. Adoră dansu­rile şi ţinea să simtă un tango sen­timental în braţele unei tinere eu­ropene machiată cu artă şi înfru­museţată după ultimele reţete ale institutelor de beauté. Dansatoarele nu lipsesc din nici­un cabaret modern şi, maharadja­hul a dansat tot timpul cu o can­doare angelică, până în clipa în care secretarul său a observat dispariţia preţiosului diamant. Ştirea s-a răspândit ca fulgerul. O adevărată panică a cuprins întregul local. Proprietarul cabaretului a dat, ordin să se închidă imediat uşile şi­­ferestrele, repezindu-se la telefon pentru a anunţa poliţia. Singuri maharadjahul şi secreta­rul său nu au depăşit o clipă măcar, calmul lor oriental. Majestatea­­sa a răspuns cu un su­râs binevoitor celor o mie şi una de scuze pe care i le-a prezentat pro­prietarul. A­poi, secretarul a rugat să facă linişte pentru câteva clipe, anunţând publicul că nu e nici un motiv de panică. — Doamnelor şi domnilor, nu tre­ime să vă neliniştiţi peste măsură. Diamantul dispărut nu e altceva de­cât o admirabilă imitaţie. Majesta­tea sa nu ies© niciodată cu veritabi­lele pietre preţioase. Aşa încât e i­­nutil să faceţi apel la poliţie. Dacă întâmplător cineva ar găsi cumva acest fals diamant, stăpânul meu l-ar recompensa bucuros cu cinci­zeci de lire...” Explicaţia aceasta a avut darul de a calma ca prin minune spiritele agitate. N'a trecut mult după toate astea şi, un garson a adus diaman­tul dispărut. Maharajahul a reunit imediat cele cincizeci de lire pro­mise, aranjându-şi calm­acul de cravată, fără să trădeze cea mai mi­că emoţie. Cei doi distinşi orientali şi-au ju­cat atât de admirabil rolul, încât nici cei mai sceptici europeni n'au ezitat să credă în verosimilitatea poveştii. Şi cu toate astea, diaman­tul în chestiune nu era altul decât cel veritabil. Unul din cele mai fru­moase exemplare din întreaga lu­me, evaluat la cel puţin 60.000 de lire sterline. Iată cum placiditatea şi calmul o­­riental, au fost în stare să tragă pe sfoară pe cei mai experți excroci londonezi. Grijile diplomaţilor Desigur că nimeni nu a uitat tra­gicul accident al vasului Maine care a declanşat răsboiul ispano-ameri­­can din 1898, încă de atunci, comi­sia de anchetă numită de Statele U­­nite a stabilit definitiv că Spania nu a fost amestecată în această catas­trofă. Lucrul acesta nu a împiedicat, ca ruinele crucişătorului american, conservate la Academia navală din Annapolis, să poarte până acum cât­va timp inscripţia următoare: „Dis­trus din cauza exploziei unei mine spaniole’’. Câteva ziare ale peninsulei s’au sezizat, iar ambasadorul Statelor U­­nite la Madrid, d. Bowers, a atras atenţia guvernului său. Răspunsul a urmat imediat: pre­şedintele Roosevelt, a recunoscut la rândul lui că inscripţia avea ceva o­­fensator pentru amorul propriu spa­niol, a rugat pe secretarul marinei să o înlocuiască astfel: „Resturi ale vasului Maine recuperate în 1912. Vasul a fost distrus în portul Hava­na, Cuba, la 15 Februarie 1898, în urma exploziei unei mine subma­rine”. Americanii cleptomani Noul vas francez „Normandie” care a făcut prima călătorie în A­­merica parese că a cucerit cu totul pe americani. Dar și vasul a fost cu­cerit de ei.. .în bucăţi detaşate. Intr’adevăr, printre miile de cu­rioşi cari s’au urcat pe bord pentru a vizita vasul, mulţi din ei au vrut să ia o amintire. Astfel s’a constatat dispariţia a cinci sute de scrumiere şi trei sute de linguri. Un centenar şi o anecdotă Anul acesta Statele Unite vor ce­lebra prin mari serbări, centenarul naşterii lui S. L. Clemens zis Mark Twain. Cunoaşteţi savuroasa anecdotă a celebrului umorist? Când era un băiat mic, Mark lipsea deseori de la şcoală. Lucrul a­­cesta îl făcea pe tatăl lui să-l bată la spate. Tatăl lui care nu era un om și nici un tată rău îi spuse într’o zi: — Crede-mă, când trebue să te bat mă doare pe mine mai mult decât pe tine. La care copilul răspunse:­­— Da, tată, dar nu în acelaș loc! Dar Tristan era tăcut; indignată de această tăcere o tânără artistă ii zise: — Ei scumpe maestre, nici un pic de spirit astăzi? Lipseşti de la dato­­rie... Iar „scumpul maestru” îi răspun­se cu răutate: — Nu-ţi făcea iluzii domnişoară. Noi sărmanii umorişti facem cea ce putem. „Dacă nu am avea la activul nos­tru decât cuvintele pe care le pro­nunţăm noi singuri... ar fi de dis­­perat”. Un om tăcut Episcopul Welldon, una din cele mai eminente şi spirituale persona­lităţi ale bisericii anglicane este un om al studiului, un inamic al vorbă­riei şi al trepidaţiei contimporane. Dintr’una din ultimele sale decla­raţii presa engleză scoate următoa­rea cugetare: ,Dacă ar fi posibil, să sugerezi o nouă beatitudine aş propune urmă­toarea: „Fericiţi cei tăcuţi, căci ei sunt ascultaţi în cer”. Tatăl copilului şi soţul mam­ei Două tinere femei care pe timpul când au făcut conservatorul împreu­nă au fost bune prietene nu s’au mai văzut de multă vreme, mai ales că una din ele renunțase la teatru şi se măritase cu un burghez... S’au întâlnit acum câtva timp. Tâ­năra rentieră arată prietenei artiste un delicios copil nou născut. — Vai! ce drăguţ este! se extazia­ză prietena sărutându-1. Şi seamănă in totul cu tatăl său. — Sst! se roagă cealaltă. Nu ţipă așa tare! Ar putea să te audă soțul meu!... TRISTAN BERNARD Un calendar al mâncăcioşilor La Londra s-a editat de curând un calendar destul de bizar. El este con­sacrat în întregime „mâncatului bi­ne”, iar H. G. Wells care a scris pre­faţa, constată după o amplă studiere a statisticelor complicate, că „în fie­care zi, pentru a trăi, un miliard 900 de milioane de fiinţe omeneşti ab­soarbe hrana cea mai variată”. Dar puţini sunt aceia cari cunosc arta „mâncatului bine” şi cari să poată revendica titlul de gurmet. Relativ la această afirmaţie broşu­ra citează opinia onorabilului Alfred Lyttehton, cunoscut jucător de te­nis şi ministrul coloniilor, care spune: — Eu nu mă prea interesez de hrană! Dacă mi se serveşte o legumă, un fel de peşte, friptură de pasăre, o mâncare şi brânză, sunt mulţumit! Un­meni nu prea sărăcăcios tre­bue să recunoaştem... . Terapeutică cu aju­­torul brânzei La Berlin a fost arestat zilele tre­cute un oarecare Iosef Weissenberg, şeful unei secte religioase înfiinţate de curând, care numără mii de dis­cipoli. Adept al lui Rasputin, noul profet pretindea că poate vindeca toate bo­lile aplicând comprese cu brânză albă. El a fost închis pentru exercitarea ilegală a profesiei medicale și... pen­tru tentativă de vici­­i manevre cri­minale. Noi idei în pedagogie Directoarea unui pension de fete din Anglia, arată că are teorii cu totul opuse celor femeii teribile ca­re guvernează casa „fetelor in uni­formă”. Ea este de părere că o atmosferă veselă, plină de frumuseţe şi linişte este necesară la formarea sufletelor bogate şi superioare. Ea şi-a insta­lat un pension in consecinţă, întreprinderea este vastă, dar nu oferă aspectul unei cazărmi sau în­chisori. Elevele locuiesc în trei case delicioase alăturate şcoalei. Casele sunt înconjurate de grădini, poeni şi flori. In interior sunt decorate cu o deosebită artă, una din case este verde deschis, cealaltă bleu pal, iar cea din urmă roz. Armonia culorilor nu se aplică numai tapetelor, ci şi lengeriei de masă şi veselei. Astfel se speră să se desvolte gus­­tul viitoarelor stăpâne de case. Sălile de cursuri au trei pereţi ele geam cari permit luminei aerului şi soarelui să intre în abundenţă. Plasate in aşa locuri agreabile e­­levele ar fi într’adevăr ingrate, dacă nu ar lucra din toată inima, fis«*' O altă butadă a lui Tristan Bernard Tristan Bernard a asistat a­tunt câteva zile la o reuniune a artiștilor care a acordat domnișoarei Nadin« Picard premiul întâiu. Umoristul era ca totdeauna antu« rat. Se aștepta dela el unul din a«­cele „cuvinte” cari a doua zi fac in«­conjurat saloanelor și pe cari aman­torii sunt fericiți să le colporteze primii. MITICĂ! — Ai auzit? Ionescu scoate zilele astea primul lui roman. — Și cine e era"'? a — Editorul! ^ ‘ , . ' j*

Next