Lupta, iunie 1935 (Anul 14, nr. 4080-4103)
1935-06-11 / nr. 4087
(Pagina 2-a . SECŢIA TURISTICĂ AGENT DE PRESĂ şi PUBLICITATE BUCUREŞTI, Str. Const. Miile 12 OmiHJVM-RECREDIŢIE m sTRnern Dela 4-25 Iulie cu lei 17875, 22 zile de voiaj CROISIERA MARILOR: Adriatice, Ioniene, Mediterana, Marmara, Neagra, vizitându-se Belgrad, Triest, Veneţia, Lido, Fiume, Abbazia, Lovrano, Split, pe coasta Dalmaţiei la Dubrovnik, Insulele Corfu şi Iteia, Pireu, Atena şi Istanbul. IN CONTINUAREA PROGRAMULUI vă oferă pentru vacanţa mare 1935 3 SPREJVD1DJS VOmiURt 3 Dela 13—25 Iulie cu lei 8550, 13 zile de voiaj. Cu şedere efectivă de 10 zile la Prinkipo. O recreaţie admirabilă la Istanbul şi Marea de Marmara Excursiuni pe insulele Proti şi Antigoni din Marmara, la Yalova Ies Bains, Eyub, Scutari, vizitări de Muzee, Moschee, Serailul, Tezaurul, etc. etc. MERCUR TELEFON 3.92.67 RR1-PEMIER COMFORT DESĂVÂRŞIT De la 11 August la 1 Septembrie cu Lei 12500, 22 zile de voiaj Bucureşti — T. Severin cu vaporul la Belgrad, Postumia, Triest, Veneţia, Lido, Milano, Lausane, cu şedere de 12 zile efective la Paris, Zurich, Innsbruck, Vie- KS.- Budapest-Bucureşti înscrieri, prospecte şi informaţiuni la Agenţia „MERCUR“ Str. Const. Mille 12, (Sărindar) Bucureşti Pentru TRANSPORTUL MĂRFURILOR de COLETĂRIE S. A. R. de GRUPAJ a organizat serviciul de la domiciliu la domiciliu. Reprezentanţe şi filiale în toate oraşele principale ale ţării. Centrala : Bucureşti, Str. Ilfov 3. ——— Telefon 392.40 Unde vă petreceţi concediul ? Cure cu preţuri globale in condiţiuni perfecte numai la Organizaţia Naţională Română de Voiaj şi Turism 11EUROPA“ Hoteluri sub administraţie proprie şi aranjamente pentru cure globale la: Buziaş Băile Herculane Carmen Sylva Ocna Sibiului Episcopeşti Sovata Lacul Ghilcoş Tuşnad Agenţii şi subagenţii in toate marile oraşe ale ţării Adunarea generală a societăţii anglo-române La Academia Comercială a avut loc adunarea generală a societăţii Anglo-Române pentru răspândirea culturei engleze în România. Doamna prof. Zoe Gheţu, vicepreşedinta societăţii, deschizând şedinţa, a făcut o expunere asupra activităţii desfăşurate de SocietateaAnglo-Română în ultimul an şi a arătat că asociaţiunea este în plinădesvoltare, graţie atât binevoitorului concurs al mai multor persoane, fie membrii sau nu ai societăţii, cât şi interesului din ce în ce mai mare pe care-l arată publicul românesc maiestărilor de apropiere culturală anglo română. Societatea Anglo-Română a avut în anul 1934—35 următoarea activitate: 1. A organizat un ciclu de conferinţe, intitulat „Oamenii mari ai Angliei”, în care au vorbit d-nii profesori N. Iorga şi G. Taşcă, d-l prof. dr. E. Marinescu, d-na prof. Zoe Gheţu şi prof. G. Oprescu. 2. A ţinut concursuri de limba şi literatura engleză, care au atras un mare număr de amatori, astfel că a trebuit să fie aranjate trei clase pentru începători şi două clase pentru anul de perfecţionare, iar la toamnă va trebui să fie deschis un al treilea curs de literatură. 3. Şi-a mărit biblioteca de cărţi engleze, organizând o nouă secţiune cuprinzând traduceri din englezeşte şi studii despre poporul englez şi cultura sa, publicate în româneşte şi in alte limbi. Biblioteca în numără în prezent peste 1600 volume, care se împrumută acasă gratuit. 4. A dat primul ei bal anual, cu ocazia vizitei ofiţerilor crucişătorului englez „Devonshire”. Din venitul balului, au fost alocaţi 80.000 lei fondului pentru luarea unui sediu, iar restul de 7000 lei au fost cheltuiţi pe cărţi pentru bibliotecă. 5. A stabilit noi legături cu instituţiile culturale din Anglia, cărora le-a dat informaţii asupra mişcării intelectuale de la noi şi le-a trimis cărţi publicate în România, traduceri din englezeşte sau studii asupra autorilor englezi şi a diverselor probleme privind Marea Britanie. 6. A dat informaţii asupra universităţilor şi şcolilor engleze studenţilor români, doritori de a studia în Anglia. 7. A menţinut contactul între foştii studenţi români şi universităţilor engleze. 8. A înlesnit contactul între membrii coloniei engleze din România şi societatea românească. Domnul Victor Rădulescu, Casierul societăţii, a dat cetire situaţiei financiare pe anul trecut, care a fost aprobată. Domnul Dr. Gh. Mateescu, secretarul societăţii, a vorbit despre ce se va putea face pe viitor ca asociaţia să-şi lărgească şi completeze organizaţia în vederea intensificării legăturilor noastre culturale şi de prietenie cu Anglia. Au luat parte la discuţii d-nii V. V. Tillea şi N. Vianu, d-ra M. Heiban şi d-nii Alexandru Luncan, Al. Haiunga, M. Angelescu şi R. Hillard. Suveranul a semnat decretele privitoare la numirea a 12 generali în comandamentele superioare. Aceşti generali au urmat şcoala de comandament. Cercul absolvenţilor şi prietenilor şcoalei T. T. Malbim Mischonzuiky anunţă pentru azi a IV-a conferinţă la ora 9 seara in aula şcoalei din str. Parfumului Nr. 31. Va conferenţia d. dr. H. Ivainei despre „Criza morală. Cuvânt de deschidere d. M. Iacovici. Intrarea absolut liberă. mm Duminică 16 Iunie a. c. cu începere de la ora 5 p.. m. va avea loc o mare serbare câmpenească haluţeană organizată de Asociaţia Iedidei Habar („Prietenii agricultorului”) la ferma ei de la Floreasca. In afară de un interesant program artistic haluţean s’au pregătit şi diverse alte distracţiuni. Invitaţiunile se pot obţine la membrii din comitet iar în ziua serbării la fermă, Autobuzul No. 15 merge până la fermă. D. Cicerone Boros, membru în consiliul de administraţie C.F.R., a fost numit pe timp de doi ani, membru titular în comisiunea superioară de disciplină C.F.R., în locul d-lui consilier C. Budeanu demisionat. Cercul femenist sect. IV Verde invită pe toate doamnele care doresc să activeze pentru binele naţiunei, la sediul din Calea Griviţei 176 colţ cu Depărăţeanu orele 6—8 p. m. Doctor VEREA NAS, GÂT, URECHI B-dul Carol, 28 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 11 Iunie 1935, M. S. Regele a luat parte la aniversarea de 75 ani a liceului Gheorghe Lazăr. La preşedinţia consiliului de miniştri s’a întrunit ori după amiază comisiunea pentru îndrumarea şi reglementarea comerţului exterior. Au luat parte d-nii: Victor Rădulescu, Gh. Leon, Gr. Dimitrescu, I. Manoilescu, I. Lapedatu. Cercetându-se reclamaţiile provocate de noul regim, s-a hotărît ca la importul mărfurilor în consignaţie să se achite anticipat cota de 44%, Banca Naţională luându-şi angajamentul de a elibera devizele la cursul oficial atunci când mărfurile vândute vor trebui să fie achitate în străinătate. In legătură cu Expoziţia de Artă românească de la Bruxelles ziarul „l’Indépendance Belge” publică in numărul său de la 6 Iunie a. c., un lung articol ilustrat al d-lui Al. Busuioceanu, despre „Monumentele istorice din România”, Dr docent dr. O» MILLEAN Specialist In boale de copii, sugas-i şi infecfioase Consultă dela 3—5 Str. Vasile Lascăr 87 Telet. 212—75 Delegaţia Uniunii generale a meseriaşilor, în frunte cu d. Teodor Ionescu, reales ca preşedinte general al Uniunii, s’a prezentat d-lui G. A. Gheorghiu, secretarul general al ministerului muncii, inmânându-i în original hotărîrile adunării generale extraordinare ale Uniunii şi o moţiune. Suntem rugaţi să arătăm că sindicatul alimentar nu face politica nici unui partid politic; el nu apără decât interesele profesionale ale membrilor săi; în afară de organizaţie fiecare membru eliber a urmă politica pe care conştiinţa i-o dictează, dar ii este interzis a o manifesta in numele organizaţiei. APTA In tabăra cămăşilor negre din Etiopia Continuare din pag. I-a de începerea desbaterilor taxe destul de grele, cari intră în întregime în punga „imparţialilor” judecători. După expunerea cazului, judecătorul cumpăneşte, după criterii strict personale, cazul şi dă dreptate cui i se pare că merită, dacă nu chiar celui care a plătit mai bine. Este interesant de ştiut că sentinţele date de aceşti judecători sunt fără apel sau recurs şi că în caz că condamnatul n’are banisuficienţi să plătească adversarului amenda hotărîtă de judecător, atunci acesta are dreptul să-l încătuşeze şi, să se despăgubească cum crede de cuviinţă. Şi nu odată s’au petrecut atrocităţi îngrozitoare tolerate de autorităţi — atâtea câte sunt — din pricina obiceiurilor străvechi. De altfel brutalitatea este întrebuinţată adesea şi de reprezentanţiii Negusului. Un datornic stingheritor putea fi înlăturat lesne cu un glonte. Hoţii erau lăsaţi să moară de foame, iar criminalii erau pur şi simplu linşaţi. Aceasta este ţara Negusului, a urmaşului, reginei din Saba. Cu toate acestea nimic nu poate motiva cutropirea vreunei ţări, oricine ar fi cutropitorul. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu Muscel în cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICI Bucureşti, Calea Rahovei No. 237 Ciocnire între un automobil şi o căruţă lingă Ploeşti Şoferul maşinei grav rănit PLOEŞTI, 11. O ciocnire între un automobil şi o căruţă s’a întâmplat astăzi după amiază, la ora 6 jumătate pe şoseaua naţională Ploeşti- Bucureşti în dreptul parcului regeleCarol II-lea la intrarea în oraşul nostru. Automobilul cu nr. 3527 B, proprietatea d-lui Paul Tăreanu, din str. Văcăreşti 162, condus de şoferul Dan Cioară, venea dinspre Capitală. In maşină se aflau ci-nii: Tăreanu şi A. P. Mărgărit din Bucureşti str. Udricani 118. .Când automobilul a ajuns în faţa parcului regele Carol II-lea s’a ciocnit puternic de căruţa săteanului Nicolae Ursu, din comuna Cocorăşti« Colţ judeţul nostru. Ambelevehicule au suferit stricăciuni. Conducătorul automobilului, şofernul Dan Cioară s’a ales cu grave leziuni la cap. El a fost dus imediat la spitalul „Boldescu”, unde i s’au dat ajutoare. Din ancheta întreprinsă de autoritați reese că şoferul conducea automobilul în stare de ebrietate și că în momentul accidentului adormise la volan. TEATRE CĂRĂBUŞ. — „Luna Cărăbuşului, de N. Kiriţescu. TEATRUL MARCONI. — Microbii Bucureştilor. TEATRUL ISBANDA. — Domnul de la ora 5. TEMPO. — Logodnicul cu Nataliţa Pavelescu. CINEMATOGRAFE TRIANON. — Lupte drepte americane şi filmul Mirajul Circului. AHO.— Transatlantic cu Nancy Carol şi Gene Raymond. ED. PALACE. — Prizonierul şi împăratul negrilor. CAPITOL. — Topaze jeminal şi comedie. FEMINA. — Trei femei şi un diplomat cu Martha Eggert. REGAL. — Beau să uit dragostea şi Comedia cu Harry Bauer. RIO. — Jidovul rătăcitor şi Valsul imperial cu Marta Eggert. ROXY. — Topaze journal şi comedie. SELECT. —S’a întâmplat într’o noapte cu Claudette Colbert şi Clark Gabie şi Lady Galant. Box. — Supremul păcat şi Simona. TRIANON (grădină, Bulev- Brătianu 2. — Mirajul circului. Jurnal şi complectare. A.R.P.A. — învierea de Tolstoi, jurnal şi complectare. BIZANTIN. — Agonia vulturilor şi Cântecele mele te imploră. CORSO. — Chemarea primăverii (Lac aux Dames). CITY. — Barcarola şi Ciuliţă. DARLY. — Pe frontul de Vest 1918 şi Femeia cu părul roşu. FORUM (grădină şi sală).—O noapte de dragoste şi Nu vă jucaţi cu dragostea. LIDO. — Baronul Neuhaus şi O fată cu noroc. OMNIA. — Capriciu spaniol şi Măşti de ceară. AMERICAN (grădină şi sală). •— Nopţi în Haway şi Prinţesa Turandot. GLORIA. — La Bataille şi Sacrifi-FRANCLIN. — Cazacii şi 2 complectări muzicale. IZBÂNDA. — Când liliacul înfloreşte, jurnal şi complectare. LIA. — Masacru şi O fată străbate Lumea cu Magda Sneider. MARNA. — Cazacul şi Privighetoarea şi Iluzii de fericire. MARCONI. — Vânzătoarea de pâine şi Cântăreţul Parisului. FACHE. — Valsul de adio al lui Chopin şi Mandaly. RAHOVA. — Dreptul la viaţă, şi Casa blestemată. ROATA LUMII. — Fiul Rusiei, Patima blondă şi Corul de cazaci 20 persoane. ODEON. — Furtuna şi o comedie Măgarul lui Buridan. TOMIS. — Taina lui Carlo Cavallpi ,şi Congresul se amuză. ^ MODEL'. — Demonul Rusiei şi Fra Diavolo cu Stan şi Bran. SPLENDID, r-r Crucea şi spada şi Liliom. VOLTA. — Declasat şi Destinul nu iartă cu Grumer. MILANO. — Iţi cânt iubirea mea, complectare şi jurnal. ARGENTINA. Victor şi Victoria cu Renate Müler. DIANA. — Mesalina şi Te iubesc deşi nu te cunosc. KISELEFF.— Moartea în vacanţă şi Variete. TPJUPF. — Carioca şi Pisica neagră. Case de vară pentru funcţionare comerciale, lucrătoare şi neprofesioniste Asociaţia creştină a femeilor române, cu sediul in str. Popa Rusu 13, organizează ca şi în ceilalţi ani , pentru funcţionare comerciale, lucrătoare şi neprofesioniste, case de vară (odihnă, recreaţie) la Bran în judeţul Braşov, în casa dăruită de M. S. Regina Maria, lângă Castelul Regal. Clădirea este înzestrată cu dormitoare spaţioase, lumină electrică, camere de bac, săli de recreaţie, terenuri de sport. In acest cadru confortabil, Asociaţia oferă timp de o lună de zile tineretului dornic de o viaţă sănătoasă, odihnă, hrană, sport, plimbări, excursii, lectură, muzică, cercuri prieteneşti, şezători în jurul focului, iar pentru cei debili îngrijire medicală. Casele vor funcţiona, seria I luna Iulie, seria II, luna August. Preţul pe o lună este de lei 2.100, cuprinzând transportul, locuinţa, hrana, examen medical la Bucureşti, sport şi excursii. Doritoarele, funcţionare comerciale, lucrătoare şi neprofesioniste pot lua informaţiuni şi face înscrieri până la data de 25 iunie, la sediul asociaţiei din str. Popa Rusu 13, în fiecare seară de la 6—9 seara. PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE No. 17148 relativ la: „Perfecţionări în, şi relative la camere de reducţiune a minereului cu încălzirea interioară şi la alte cuptoare”, proprietarul acestui brevet, d-l HENRY EDWIN COLEY, doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu. Birou de Brevete de Invetiţiei Bucureşti I, str. Colţei 1. IRGC faj/Unkleu Şi în Abisinia se învaţă carte! Abisinia e azi la ordinea zilei. Toate ziarele şi revistele sunt pline de articole, reportagii şi fotografii cari privesc această ţară. Iată o scenă interesantă: câţiva copii învăţând carte, în aer liber. Unul din şcolari citeşte celorlalţi lecţia. O grădină nouă în Bucureşti Prada caniculei din ce în ce mai precisă, mai perzistentă, Bucureştiul se găteşte de vara sa toridă, cu nopţi seviliene. Grădini de vară în vechi parcuri bătrâneşti şi teatre estivale. Siluete multicolore de femei pe străzi şi pomi îngălbeniţi, prăfoşaţi înainte de vreme pe bulevarde goale, unde numai omizile bicolore ale tramvaielor pun notă zgomotoasă. Munţii la două ceasuri şi marea la trei ceasuri distanţă (cu trenul) sunt Canaanuri greu de ajuns pentru cele mai multe pungi. In mica sa împărăţie domestică, în strânsoarea de beton a atâtor blockhausuri, bucureşteanul ajunge să trăiască o viaţă de cârtiţă, la umbra storurilor groase şi lăsate jos încă de dimineaţă, de când încă nu a „dat căldura”. Diverşi primari s’au străduit să mai adauge câte un colţ de verdeaţă grădinilor existente. După pădurea Băneasa şi aceea recent amenajată a Pustnicului, iat-o pe cea mai frumoasă, grădina Botanică. Era aceasta un lăcaş al „frumoasei adormite din poveste”, pe care niciodată nu o mai credeam trezită. Sunt tramvaie bune şi comode până acolo. Dar nu ştim dacă bucureştenii îl vor „adopta” cu adevărat. Capriciul tronează în mai toate acţiunile vieţei noastre. Şi grădina Botanică a fost prea mult ţinută departe de inima concetăţenilor noştri pentru a ise aduce de azi pe mâine prinosul afecţiunii lor. Ştiu cu cât jind gândeau şi calau la porţile ei ferecate, — acum 8-10 ani, — mulţime de studenţi şi studente, care ar fi dorit să se odihnească măcar un ceas-două, înaintea pârjolului examenelor. Cişmigiul prea în centru şi prea populat, nu prezintă niciun colţ de odihnă adevărată, de concentrare intelectuală. Dar nimeni nu-i putea trece pragul de verdeaţă şi miresme. Azi, grădina Botanică, e deschisă oricui va avea dorinţa să o cerceteze. Suntem curioşi dacă plimbarea în ea va intra cu adevărat în obiceiul bucureşteanului. Sau va fi vorba şi aici de povestea cu fructul oprit, care nu mai e oprit... OTILIA CHIBU-SILVIU Diamantul Maharadjahului Cei mai experţi excroci londonezi traşi pe sfoară ----------------------- Se ştie ca celebrităţii© Orientului ■şi-au dat rendez-vaus la Londra, cu prilejul jubileului regelui George. Printre maiestăţile exotice, se afla şi maharadjahul de Patiala. Serenisimul maharadjah a vizitat in diverse rânduri capitala Marei Britanii, însă niciodată nu s’a amuzat atât de bine ca de data asta. Din această cauză şi-a prelungit şederea în Anglia până mai zilele trecute. Cu prilejul recepţiilor oficiale, maharajahul de Patiala a atras atenţia bijutierilor londonezi. Turbanul său, ornamentat cu tot felul de pietre preţioase, se spunea că valorează cel puţin cât două imense palate luxos amenajate. După ceremonii, maharajahul obişnuia să facă plimbări îmbrăcat în trei de fel de costume, care mai de care mai somptuoase. E just că hainele lui, străluceau mai mult ca ale tuturor celorlalţi muritori de rând. Gândiţi-vă că numai diamantul de pe acul de cravată — celebrul ■•Nadir — al maharadjahului, era evaluat la 60.000 lire sterline. Intr’o bună zi, maiestatea sa a înfierat însoţit de secretarul său într’un local de noapte. Adoră dansurile şi ţinea să simtă un tango sentimental în braţele unei tinere europene machiată cu artă şi înfrumuseţată după ultimele reţete ale institutelor de beauté. Dansatoarele nu lipsesc din niciun cabaret modern şi, maharadjahul a dansat tot timpul cu o candoare angelică, până în clipa în care secretarul său a observat dispariţia preţiosului diamant. Ştirea s-a răspândit ca fulgerul. O adevărată panică a cuprins întregul local. Proprietarul cabaretului a dat, ordin să se închidă imediat uşile şiferestrele, repezindu-se la telefon pentru a anunţa poliţia. Singuri maharadjahul şi secretarul său nu au depăşit o clipă măcar, calmul lor oriental. Majestateasa a răspuns cu un surâs binevoitor celor o mie şi una de scuze pe care i le-a prezentat proprietarul. Apoi, secretarul a rugat să facă linişte pentru câteva clipe, anunţând publicul că nu e nici un motiv de panică. — Doamnelor şi domnilor, nu treime să vă neliniştiţi peste măsură. Diamantul dispărut nu e altceva decât o admirabilă imitaţie. Majestatea sa nu ies© niciodată cu veritabilele pietre preţioase. Aşa încât e inutil să faceţi apel la poliţie. Dacă întâmplător cineva ar găsi cumva acest fals diamant, stăpânul meu l-ar recompensa bucuros cu cincizeci de lire...” Explicaţia aceasta a avut darul de a calma ca prin minune spiritele agitate. N'a trecut mult după toate astea şi, un garson a adus diamantul dispărut. Maharajahul a reunit imediat cele cincizeci de lire promise, aranjându-şi calmacul de cravată, fără să trădeze cea mai mică emoţie. Cei doi distinşi orientali şi-au jucat atât de admirabil rolul, încât nici cei mai sceptici europeni n'au ezitat să credă în verosimilitatea poveştii. Şi cu toate astea, diamantul în chestiune nu era altul decât cel veritabil. Unul din cele mai frumoase exemplare din întreaga lume, evaluat la cel puţin 60.000 de lire sterline. Iată cum placiditatea şi calmul oriental, au fost în stare să tragă pe sfoară pe cei mai experți excroci londonezi. Grijile diplomaţilor Desigur că nimeni nu a uitat tragicul accident al vasului Maine care a declanşat răsboiul ispano-american din 1898, încă de atunci, comisia de anchetă numită de Statele Unite a stabilit definitiv că Spania nu a fost amestecată în această catastrofă. Lucrul acesta nu a împiedicat, ca ruinele crucişătorului american, conservate la Academia navală din Annapolis, să poarte până acum câtva timp inscripţia următoare: „Distrus din cauza exploziei unei mine spaniole’’. Câteva ziare ale peninsulei s’au sezizat, iar ambasadorul Statelor Unite la Madrid, d. Bowers, a atras atenţia guvernului său. Răspunsul a urmat imediat: preşedintele Roosevelt, a recunoscut la rândul lui că inscripţia avea ceva ofensator pentru amorul propriu spaniol, a rugat pe secretarul marinei să o înlocuiască astfel: „Resturi ale vasului Maine recuperate în 1912. Vasul a fost distrus în portul Havana, Cuba, la 15 Februarie 1898, în urma exploziei unei mine submarine”. Americanii cleptomani Noul vas francez „Normandie” care a făcut prima călătorie în America parese că a cucerit cu totul pe americani. Dar și vasul a fost cucerit de ei.. .în bucăţi detaşate. Intr’adevăr, printre miile de curioşi cari s’au urcat pe bord pentru a vizita vasul, mulţi din ei au vrut să ia o amintire. Astfel s’a constatat dispariţia a cinci sute de scrumiere şi trei sute de linguri. Un centenar şi o anecdotă Anul acesta Statele Unite vor celebra prin mari serbări, centenarul naşterii lui S. L. Clemens zis Mark Twain. Cunoaşteţi savuroasa anecdotă a celebrului umorist? Când era un băiat mic, Mark lipsea deseori de la şcoală. Lucrul acesta îl făcea pe tatăl lui să-l bată la spate. Tatăl lui care nu era un om și nici un tată rău îi spuse într’o zi: — Crede-mă, când trebue să te bat mă doare pe mine mai mult decât pe tine. La care copilul răspunse:— Da, tată, dar nu în acelaș loc! Dar Tristan era tăcut; indignată de această tăcere o tânără artistă ii zise: — Ei scumpe maestre, nici un pic de spirit astăzi? Lipseşti de la datorie... Iar „scumpul maestru” îi răspunse cu răutate: — Nu-ţi făcea iluzii domnişoară. Noi sărmanii umorişti facem cea ce putem. „Dacă nu am avea la activul nostru decât cuvintele pe care le pronunţăm noi singuri... ar fi de disperat”. Un om tăcut Episcopul Welldon, una din cele mai eminente şi spirituale personalităţi ale bisericii anglicane este un om al studiului, un inamic al vorbăriei şi al trepidaţiei contimporane. Dintr’una din ultimele sale declaraţii presa engleză scoate următoarea cugetare: ,Dacă ar fi posibil, să sugerezi o nouă beatitudine aş propune următoarea: „Fericiţi cei tăcuţi, căci ei sunt ascultaţi în cer”. Tatăl copilului şi soţul mamei Două tinere femei care pe timpul când au făcut conservatorul împreună au fost bune prietene nu s’au mai văzut de multă vreme, mai ales că una din ele renunțase la teatru şi se măritase cu un burghez... S’au întâlnit acum câtva timp. Tânăra rentieră arată prietenei artiste un delicios copil nou născut. — Vai! ce drăguţ este! se extaziază prietena sărutându-1. Şi seamănă in totul cu tatăl său. — Sst! se roagă cealaltă. Nu ţipă așa tare! Ar putea să te audă soțul meu!... TRISTAN BERNARD Un calendar al mâncăcioşilor La Londra s-a editat de curând un calendar destul de bizar. El este consacrat în întregime „mâncatului bine”, iar H. G. Wells care a scris prefaţa, constată după o amplă studiere a statisticelor complicate, că „în fiecare zi, pentru a trăi, un miliard 900 de milioane de fiinţe omeneşti absoarbe hrana cea mai variată”. Dar puţini sunt aceia cari cunosc arta „mâncatului bine” şi cari să poată revendica titlul de gurmet. Relativ la această afirmaţie broşura citează opinia onorabilului Alfred Lyttehton, cunoscut jucător de tenis şi ministrul coloniilor, care spune: — Eu nu mă prea interesez de hrană! Dacă mi se serveşte o legumă, un fel de peşte, friptură de pasăre, o mâncare şi brânză, sunt mulţumit! Unmeni nu prea sărăcăcios trebue să recunoaştem... . Terapeutică cu ajutorul brânzei La Berlin a fost arestat zilele trecute un oarecare Iosef Weissenberg, şeful unei secte religioase înfiinţate de curând, care numără mii de discipoli. Adept al lui Rasputin, noul profet pretindea că poate vindeca toate bolile aplicând comprese cu brânză albă. El a fost închis pentru exercitarea ilegală a profesiei medicale și... pentru tentativă de vicii manevre criminale. Noi idei în pedagogie Directoarea unui pension de fete din Anglia, arată că are teorii cu totul opuse celor femeii teribile care guvernează casa „fetelor in uniformă”. Ea este de părere că o atmosferă veselă, plină de frumuseţe şi linişte este necesară la formarea sufletelor bogate şi superioare. Ea şi-a instalat un pension in consecinţă, întreprinderea este vastă, dar nu oferă aspectul unei cazărmi sau închisori. Elevele locuiesc în trei case delicioase alăturate şcoalei. Casele sunt înconjurate de grădini, poeni şi flori. In interior sunt decorate cu o deosebită artă, una din case este verde deschis, cealaltă bleu pal, iar cea din urmă roz. Armonia culorilor nu se aplică numai tapetelor, ci şi lengeriei de masă şi veselei. Astfel se speră să se desvolte gustul viitoarelor stăpâne de case. Sălile de cursuri au trei pereţi ele geam cari permit luminei aerului şi soarelui să intre în abundenţă. Plasate in aşa locuri agreabile elevele ar fi într’adevăr ingrate, dacă nu ar lucra din toată inima, fis«*' O altă butadă a lui Tristan Bernard Tristan Bernard a asistat atunt câteva zile la o reuniune a artiștilor care a acordat domnișoarei Nadin« Picard premiul întâiu. Umoristul era ca totdeauna antu« rat. Se aștepta dela el unul din a«cele „cuvinte” cari a doua zi fac in«conjurat saloanelor și pe cari amantorii sunt fericiți să le colporteze primii. MITICĂ! — Ai auzit? Ionescu scoate zilele astea primul lui roman. — Și cine e era"'? a — Editorul! ^ ‘ , . ' j*