Luptătorul, aprilie-iunie 1949 (nr. 339-413)
1949-06-11 / nr. 397
(MANTEU K:KSKUIZIeE( PISDUCȚIE PRINCIPALELOR IULDIC £ DE )J ‘năimește anart atom săvârșirea actului reoeațion-aral na/ionalizarh prinjtok.e/or mi/tonna de producție dm ,nrz noastră Phnura CC. <u PM 8 din 10—un huh iPi8 a hdțari $*nfârșiri,a aces iui av, ftoiâni* consemnată in Razoriția istorică, e» t» amul cărate s'a hr da tai* actul nation jutan. Cu actul nationalănt. Clasa muncitoare condusă de atașamentul ei de avangat la P. M R„ avănd drsat indreptar pe tărâm teoretic învățătura genială marx st » leninistă. Iar pe ce, practic, atlasa experientă a primului Stat Sol emits, din lume. U R.S.S., întemeiat prin Revoluția din Oi Ombrie 1917, de către muncitorimea revoluționară, având un frunte ntariple Partid Solvente, a dat o lovitura de moarte capitaliștilor sabotori și dușmani ai poporului, smulgând din mâna tot principalele mijloace de produces. Plus o parte, prin preluarea de către Statul popular a principalelor miloace de producție, s’a lichidat grapa nepotrivire a situației interne a țârii noastre, nepotrivire care decurgea din faptul că, In timp ce puterea politică se afla in mâinile celor ce muncesc, frunte cu proletariatul, pondițiile economice dominante mai erau deținute de clasa exploatatoare“, pe de ateu s'au pus baxe M enomimniei socialste, pe care să *» ridice calu*ciul unei polemic« industrii planificate, chezășie a unei reale Independențe economice și politice, căci naționalizarea „ne întărește forțele in lupta impottiva încercărilor de amestec in treburile interna și de răpire a Independenței noastre din partea imperialiștilor angloamericani”". (Din Rezoluția Plenarei a 2-a a G. Q. al P. M. R.) Naționalizarea ne-a dat putința de a trece la con * urmirea edificiului nostru Industrial pe baza planificării. Prin planificare am înlăturat una din racilele cele mai adânci a capitalismului in domeniul economiei : anarhia in producție, legata intim de eaza economică, inflație, șomaj. Am deschis soda- Hemului in perspectivă nou, construcție rea și practic întemeiate pe valorificatea imenselor resurse de care dispune țara noastră pentru multiple compartimente ale indjuztei itemeiate pe vnia*, da gi>*a luată cea dintâi i considerație ce bază a industrializării. .4 ceastă industrializare se deosebește fundamental de cea capitalistă întemeiată pe interes strâmt de cresă, pe exalaatarea e homiotală a oricărei considerații de interes obștesc. Ea are in vedere crearea de mijloace de trai in folosul tuturor, creșterea permanentă a unei stări colective, ridicarea standardului de viață pentru masele largi populare. În această cauză, clasa muncitoare ese puternic atașată creșterii producției și a productivității muncii, iar acest atașament se vădește prin multiplicarea și perfecționarea mloacelor de producție Pentru acest scop, caza muncitoara cultivă dragostea de manșă și întrecerile in producție, atât pe plan cantitativ cât și calitativ, întrecerile socialista stau pe bună dreptate la baza construirii socialismului, întreceri interneteie pe o nouă atitudine față de muncă și banal obștesc. Cu aceasta constatare corespunda in totul adevărului și se verificica punctualitate, o dovedește depășirea Planului de Stat In diverse compartimente ale producției. Pe întreaga faza, Planul a fost dapașit mi Jiosaid in promoția primului trimestru, fi* violent, » vorba de un index general. In multe compartimente a fost cu mult depășit. Transpuse aceste considerații pe planul producției locale, se verifică prin date certei larga și entuziasta adeziune a maselor muncitorești la in* făptuirea și depășirea Planului de Stat. Astfel, echipele Darie și Steriled din regiunea minieră de pe Valea Irotulului, au realizat perfomante evidențiate printr'o importantă depășire a normei, in vreme ce echipa top. Bannt Petre de la Steaua G. IlilE (Continuare în Pagina La) .VTL T&L#rrKr? #r mmile: SAMBATA 1 iURIE 1918 i Tșmut ISTORIA -g^eemmmmmmm memeaerasmm srmfur «mm Lucrare intocmită de academiclanul Mihail Roller, conferențiar universitar Bănescu conferențiar universitar Barou și prof fi Welgi, pe baza ana documentar materiei zimilii Si â. ann> "I i’in* aeiul Voini>ic 45`- '«3>n'v 170 lei se gisți* iar toate librăriile du. țară- PEDAGOGIEI Die deregația k árui muncitori ce urmează că viziteze Uniunea Sovietici, fac parte si doi plugari săraci din județul Bacău Vestează cererea adresată de guvernul Republicii Popule Romani Guvernului Sovietic, pentru ca un grup de țăani muncitori să vii..iese Uniunea Sovietică a fost aprobată, a fost primită cu mare in* su fiefir*. Din delegația de țărani muncitori, sirtai și mijlocași ce urmează să vizi* '«se Marea Union« Sovie* tisă, fac parte și doi tiransiraci din județul Bacău. E de vorba de târasu! să» fac Amblius Dragoș din comuna Olt. Doja și Puteanu Virgil «din comuna Măriși .. .VOM CAUTA SA ÎNVA* ȚAM D'N METODELE NOUI DE MUNCA. ADU* CATOARE DE BELȘUG“ Cân i piualtU rouă adori atu binaua«* mâc 8$n au aflai că din mijlocul lor, Futeanu Virgil va iaua parte din delegația ce va vizita Uniunea Sovietică, țara unde se comiruește comunismul, toți l-au înconjurat la plecare și l-eu cerut să-și noteze zeci și zeci de întrebări. — Măi Virgile, să vezi tu acolo cum se muniție pământul în colhozuri și ce venituri au țăranii din Uniunea Sorfelian. —Să nu ur fi măi Pafcani să vezi cum și acolo cu cooperativele, să fieim și noi la fel. Tot ce-l vedea acolo, cum trăiesc țăranii de acolo, să-ți notezi totul și să ne spui și nouă. Pafeanu Virgil și-a notas toate întrebrile, multe intrebări puse de țăranii muncitori din satul lui. Multe alte Întrebări și*a notat și Amburuș Dragoș din comuna Ch Doja. Stă* tea ca pe ghimpi să plece mai reped« să vadă far» d^spre cari a uatit mult* in ziare, te vadu țăranii din Uniunea Sovietică cum muncesc pentru construirea co* truismului. Abia mai prindea si scrie in carneî toate «a-i rugau țăranii muncitori din comuna lui, —„Si-ți notezi cum muncesc și cum trăiesc acolo țăranii. Ca din munca lor să învățăm și noi, să aplicam și la noi metodele lor de munci, aducătoare de belșug“. • * Solii țărănimii saunei* soaze din satele băcăuane au fericitul prilej de a vizita marea țară a socialismului. Ei vor trebui să aducă de acolo răspunsul la zeci și zeci de întrebări puse de plugarii muncitori din mijlocul cărora au plecat, răspunsuri care vor fi pilde de urmat. Viața nouă, viața înfloritoare plină de belșug a țărănimii din Uniunea Sovietică var ivi de exemplu, va fi un aflu a umbrit de muncă și luptă țărănimii muncitoare din țara noastră pentru transformarea socialistă a agriculturii. O puternica manifestație de înfrățire a naționalităților conlocuitoare joi 9 iunie a. c, a avut loc în orașul Bacău. în sala C. D. E. un reușit festival artistic prezentat de echipele artistice ale na jionalităților conlocuitoare. Festivalul a fost deschis prin cuvântul Iov. Dogaru St. din partea U. P. M., care a subliniat realizările reg mului nostru de democrate populară în vederea rezolvării definitive a problemei naționale. O dovadă evidentă — a spus apoiov. Dogaru — este manifestarea culturală care are loc astăzi. Programul bogat prezentat în fața a peste 800 de spectatori, a fost susținut de echipele alieilea ale U. r. îvî. dir Mediaș, de o echipă artistică a C.D.Bicău și o echipă din Onești a organzației Erontul Plugarilor. Programul a fost prezentat de fiecare echipă în limba naționalitatii conlocuitoare respectivă, cuprimând coruri, recitări, dansuri și poezii speisifice naționalităților conlocuitoare ce le reprezentau. Festivalul artistic prezentat, a prilejuit o puternică manifestație de înfrățire între naționalitățile conlocuitoare. Sporirea salariului trebue să fie deterainată de o necoptecită ridicare a productivității »sacii - 72 k sală peste normi — 12.756 lei salar — O ședință neterminată — Realizări și lipsuri la „Metalurgia“ Bacău — 12.756 lei a câștigat pe luna Mai tov. Bemacîc lean strungar la fabrica ,Metaurgia” din Bacău. Este o răsplată dreaptă a eforturilor depuse de acest tovarăș in producție. Lucrând la două strunguri și având de prelucrat piese complicate și diferite, el a reușit totuși să întreacă simțitor norma, realizând o depășire de nu mai puțin de 72 la sută. Dyrtov. Bernach Ioaniu este singurul. Tov. Nichifor- stungar și el, a realizat un salarîu de 9.700 l eî iar strungarul I’ie Dumitru a realizat frumoasa sumă de 14.131 lei. Iată cum, aplicarea noului IFRIDUȘ (Continuare în Pag- 4-a) Fabrica „Steagul Roșu“ din Piatra, s’a refăcut din ruinele lăsate de capitaliști Acum un an, la 11 Iunie 1948, dușmanii de clasă ai poporului nostru muncitor, cabaliștii au primit cea mai mare lovitura, fiind asvâriiți aferă pernru totdeauna din întreprinderile clădite prin jefuirea și exploatarea celor ce muncesc. Pentru muncitorii dela fabrica »,Steagul E`șu” din Piatra Neamț, ca ?î pentru toți muncîtorii din fabricile națîonalitat ®. II Iunie a vis ® CBj«t pragul rs desparte două vieți, una apusă din care a rămas doar aminireig, anlor trudiți in mizerie pentru huzurul și desfrâul patronui lui și una nouă, cu nebanuite perspective de desvoltare și progres- viața care marchează începutul constructist socia'ismi'chii în luna noastră. Și muncitorii dela,Steagul Roșu” din» Pictra Namț. dîn ziua nationalizării, au înțeles că nu mai au rolul de anexe ale mașinilor cu fehl’ tii constructori ai vieții pe care o râvnesc. Neim conducere a fabricii a pornit să facă a trei!$. bjjna acolo unde altădată domnea anarhia dovedind astfel că muncitorii sunt capabil i să conducă mai bine întreprinderile care au devenit ale lor și ale întregului portoî. O Incursiune prin date n r.iare vor dovedi din punct îe ;,firmate mai sus, LA ,, STEAGUL ROȘIT ÎNCEPE o viața noua Trecerea fabricii în mâinile Statului nostru popular Pus stavilă între ceea ce a înseamna fomul-rob și a marcat începutul unei vieți noul în care omul muncii devine constructorul ei. . Dacă înainte de naționalizare muncitorii aveau o locuință1’ ca va! de lume ln care locuiau 18 muncitoriastăzi s’a construit o clădire nouă, amenajată cu camere de dormit spațioase, cu sală T. CRĂCIUN muncitori decorat cu ..Medalia Muncii” (Continuare în Pag. 4-a) Locu in ța c.n hiteau m nui a sate de națianalizate. mela fabric. ..brasul ›îmb ălat&Ujc#. Ngastaț» Cafeu în care locuiesc muncitorii făbrîicei.Steagul Roșu iha Rissia Ncaior» constr^î» dlü» patipnalszöte.. La fabrica de hârtii „Reconstrucța” din Piatra-Neamț Comitetul sindical și comisia de întrecere trebuie sa pășească neîntârziat la lichidarea lipsurilor Întrecerii socialiste mi se bucura de o extindere saucleată in fabrica de hârtie ,peconstrucția” din Piatra Neamț. Una din lipsurile esențiale în ca privește popularizarea întrecerilor, a fost inexistența muncii de lămprire a comisiei de întreceri și a comitetului sindical, care au neglijat oarecum întrecerile socialiste. Indepanirea si depășirea Planului de Stat este strâns legata de aceste întreceri. Nu este de cevn întâmplător faptul că în luna Mai fabrica 1* îndeplinit planul, realizând a oaumaî 96.5 la sută din d. LIPSA DE DISCIPLINA MUNCA In ateliere și secții, schțele și mașini’*, din lipsa de îngrijire se deteriorează foarte reped*. O bună discipină fn munca- si face -a fiecare sculă și fiecare mașină îngrijită și unsa de către cei care ucteaza la să reziste mai mult eroriStîlor cărora e supusă in timpul producției.Pentru aceasta, rasponsă-i bîtîi de grup« și de secții, t'ebue să ducă o contnua muncă de lămurire. Tot lipsă de «Urciplib* este ?I faptu] .că .unii, di»#** muncitori lasă machi?ie să meargă singure pentru a merge la cantină. IN LUNA MAI ABSENT.’ELE AU. CRESCUI Tot ca o lipsă de disciplină in muncă Poate fi considerat ȘÎ faptul că absențele au crescut ,în iiuaia, totalizându-se peste 1500 ore absentate,ceea cee a însemnat, pentru producție o pierdere considerabilă. Este suficient să adunăm aceste absențe, ore’s pierdute că plecările din lucru, oițele crelate dîn timpii morți ce nu s’au lichidat, ca să ne explicăim de ce la ,Reconstrucția” planul nu avutut fi îndeplinit 1« mac Maî. t Organele sîndîoase Și cocpîsta de întreceri din această întreprinde« trebu» să vorbească, neîntârziat la darea lipsurilor, car«’ Ijckîdin păcate, sunt încă numeroase. V V tilin' ' * V« V* VN 282,2 tone cohbustibil economisit în cursul lunii Mai la Depoul de locomotive Bacău La depoul de locomotive Bacău, lupta pentru realizarea de cât mai mari economii la combustibil și uleiuri, punct de bază al întrecerilor socialiste,create in intensitate. Tot mai mule eforturi, tot mai multă pricepere depun mecanici ți fochiștii de pe locomotive, pentru a scădea consumai de cărbuni, uneori speciale și minerale. Astfel in cursul lunii Mai mecanicii Leonte C*tinai Dasdi Vâsle, impreună cu fochistii Teodorescu C-tin ai Radu Neculaî, de pe locomtv r 50 531 au economisit 586 tone combustibil adică 31 la sută fată de canali&tila socotite necesare, 15 la sută ulei mineral al 22 la sută ulei special. Ei au parcurs 4385 km, între spălări, fără ca locomotive să necesite vreo reparație. Tovată lui Calistru C-inn decorat cu Ordinul Mun*cii, conducând împreună cu mecanieul Fuiorescu Gil și fochiștii Cozma Ioan și Cioroabă I, locomotiva 50,651, a realizat o economie de 33 ff sală com* busibil și 44 la sailificiuri speciale, Mscanîcd Diaconu Du* m’tra și Rodiei Constantin de pe locomotiva 50624, au economisit în cursul Ionii tractile 58,2 tOne combustibil și 13 ia sută ulei mineral. In schimb, ei au consumat cu 13 ia sute peste cote prevăzută pentru ulei special. In total, in cortul lunii Mai, au fost acenomisite la depoul de locomotive Bacău, 282,2 tone combustibil și 586 kg. ulei mineral. Corespondent OPREA CONSTANTIN Actvitatia Teatrului de Stat PE MARGINEA TURNEULUI ÎNTREPRINS CU PIESE„ U DACINI ADANCI” sele: „Fiul meu” și ,,Rădăcini adânci”. Teatrul de Sta d în Bacău, a întreprins un turneu de 21 de zîte în toate centre][ mun]cîtor6Ștî mai importante din Moldova. Ambele piese au fost primite cu foarte mult entuziasm de către masele muncitorești de presufîundeui. La Buzău —* im de atu rămas afară, ne mai fiind locuri, aproape 400 de spectatori —• ce și în ♦oaie [rale]© de altfel* sălile s'au dovedit«încăpătoare afiaearea de stadiît ce ăoisir După un gîciu di’ spectaC0- 1 © date în localitate cu pîe din Saody .FIUL MÎEU” ȘI ,.RA* sâ vjzíonese spectacole!©. Iată ce spune tov. Gheorghe Răileanu* muncitor Pe* tro]îst din Moin*ști: „...Una din cele mei frumoasa preas s’a reprezenta* în fața noastră și dîn care, sunt convins că, fiecare muncitor a învâțat ruaîte din ceea ce trebea să știe un comunist" Tov. Cazîmîr, muncitor minier din Comăneștî scrîg. ..Văzându-l p« Estețag, știu cum trebue să se poarte «•’ comunist” I. D. fCoBtsiusis" **