V. Alecsandri: Dridri (1873)

— Draga mea — îi zise ea — eşti tînără, eşti graţioasa, ai tot ce trebuie unei femei ca să placă, însă îţi lipseşte pedestalul de pe care să poţi atrage ochii mulţimei. Fie o femeie înzestrată cu darurile cele mai frumoase, dacă ea nu are norocul a se face cunoscută în Paris, sărmana­­ rămîne părăsită, departe, ca o comoară neștiută. Tu însă, Angelică, fii fără nici o grijă ; eu mă însărcinez de viitorul tău și prin mine promit că vei reuși a deveni o personali­tate în Paris. — Eu ? replică Dridri cu glasul uimit. — Tu !... însă spune-mi ai gust pentru arta dramatică ? — Nepoata mea nu visează decît teatru, răspunse mă­tușa ei cu grăbire. — Minunat ! zise Déjazet. în curînd ea va debuta pe scena „Varietăților“. Directorul este amicul meu, și el va fi preafericit de a priimi în trupa lui o actriță prezentată de mine. Pînă atunci, draga mea, să vii în toate zilele aicea, pentru ca să-ţi dau cîteva lecţii de declamare şi să repetezi cu mine rolul prin care ai să-ţi inaugurezi ca­riera dramatică. Dridri, fericită de astă propunere neaşteptată şi cu­prinsă de recunoştinţă, apucă mina protectriţei să o să­rute , însă Déjazet atrase pe gingaşa copilă în braţele sale şi o sărută pe ochii săi umezi de lacrime. în adevăr, după şase luni, afişul teatrului „Varietăţi­lor“ anunţă debutul d-rei Marie-Angélique Chataigh­ez intr-un rol de subretă, compus înadins pentru dînsa de autorii Duvert şi Lausanne Mari lupte între ambiţie şi spaimă se petrec în sufletul unei june artiste la începutul carierei sale, atunci cind sala e plină de spectatori, cînd celelalte actriţe privesc la dînsa cu ochi pizmaşi şi întrebuinţează toate manevrele pentru ca să împiedice succesul ei. Sărmana ! în acel mo­ment critic, mintea i se tulbură, inima i se bate iute, glasul i se întunecă. Ea ar voi să fugă, să se ascundă în fundul pămîntului, însă nu­­ ea trebuie să înfrunte pericolul, tre­buie să iasă pe scenă, chiar de-ar fi să cadă moartă de uimire... Orchestrul esecută uvertura, cortina se ridică, 1 Félix-Auguste Duvert și ginerele său Lausanne, vodegiliști francezi din secolul al XIX-lea.

Next