Magazin Sălăjean, octombrie 2005 (Anul 10, nr. 193-213)

2005-10-14 / nr. 202

Pagina 2, Magazin Sălăjean Editorial Odo­comatului de casa! Prima dată au băgat sperietura în noi cu pesta. Aia porcină. Pentru că Sălajul e mare pilot în toate cele și tocmai aici și-a găsit veterinarii decenți să­­și experimenteze vaccinurile în lipsă, contra pestei. Apoi, a venit teroarea vacii nebune. Că, doară și consumatorii de carne de vacă au trebuit a fi speriați cu ceva. Dacă nu s-au speriat de prețuri. Acum, vine teroarea aviară. Care, la știrile de la ora 10, încă nu a invadat țara, după care, câteva ore mai târziu, se declară embargou pe carnea de pui. Valuri întreținute de mass media. Ce-a mai rămas pentru un consumator de carne? Peștele. Ca pe vremurile celelalte, când pachetul de "Carpați" era condiționat de un pește congelat. Da­, mă uit la un coleg vegetarian declarat, mâncător numai de pește la conservă, și-mi piere cheful. Parcă n-are vlagă, după atâta pește băgat sub nas. Deși, vorba aia românească, «nici o zi fără de pește, că de pește...» (știți voi ce vă crește!), ar trebui să aibă un dram de adevăr în ea. N-are. Așa că flămând, cu mațele-mi revoltate ce protestează cu ghiorăituri, mă uit cu jind la cârnapi de porc, de casă, afumați, din vitrina magazinului de alături. Vederea mi se aburește de pofta ce lasă în urma ei lacrimi, iar papilele gustative încep să lucreze din plin, ca reacție la mirosul îmbătător pe care-l împrăștie cârnații agățat în cui. Cu mâna tremurândă mă duc, totuși, spre raftul cu uscături și pun mâna pe un pachet de biscuit, îl înfulec în câteva secunde, după care torn peste rămășițe o ceașcă de apă de izvor, pentru că nici băuturile alea carbogazoase, de diferite culori, nu le mai pop bea, de frica gurilor, ceurilor și a coloranplor. După care, mă așez în fața calculatorului și încerc să-mi adun ideile. Aiurea, mansarda nu funcționează. La mine este nevoie de vitamine, ca neuronii să înceapă a joncpona unul cu altul. Ăia doi, ca la blonde. Mă sting încet, încet, simt cum viața se scurge din mine, în timp ce, în mâna dreaptă mai­­n, cu degetele-mi crispate, o bucată de biscuit. Aproape de datul în primire, cu o ultimă zvâcnire a mușchilor atrofiap, mă târăsc, totuși, spre magazin și desenez, din buze, că de vorbit nu mai pot, o ultimă dorință: o franzelă, cu un kil de câm­p și o cutie de muștar iute. Că de-a fi să mor, măcar să mor fericit! Mestec încet, iar forțele-mi revin, renasc ca pasărea Phoenix, cea în care nu a apucat să dea, încă, gripa aviară, și mă repun pe picioare. Sfârșit, fără morală. Hai, măi oameni buni, voi chiar credep în toate prostiile astea cu gripele și mai știu eu ce? Doar și țăranul ăla de la teren, crescător de păsări din tată în fiu, de la daci și de la romani, a zis că «mai fost­­o gripă de asta aviatoare printre păsările noastre, dar la om nu are nici un efect. Doar că mergi mai des la veceu». Nu, și ce dacă? Adică să nu cedez eu unei pulpe faine, de frica veceului? Vineri, 14 octombrie 2005 POLITIC - SOCIAL Corin Penciuc arată avantajele cotei unice de impozitare "Prima măsură luată de Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, încă de la sfârșitul anului 2004, a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16 la sută, elementul central al mesajului electoral al Alianței D.A. PNL­­PD. Cota unică a avut un impact pozitiv major asupra economiei, infirmând nu numai criticile opoziției, ci chiar și cele mai pesimiste calcule legate de efectul pozitiv al acestei măsuri", a declarat președintele PNL Sălaj, Dorin Penciuc, ieri, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta susține faptul că, din analizele făcute anterior, cota unică de impozitare de 16 la sută nu a fost introdusă întâmplător, ci după calcule care arătau că rata la care se plăteau efectiv impozitele corespundea unei cote cu puțin peste 15 la sută. "Calculul foarte serios pe care l-am făcut și-a dovedit viabilitatea prin rezultatele pe care le-a avut. încă din timpul campaniei electorale, PSD a prezis că introducerea cotei unice va avea consecințe dezastruoase asupra economiei. Ei bine, în realitate, după șapte luni de la introducerea cotei unice de impozitare, avem un excedent de peste 10.000 de miliarde de lei vechi, și nu un deficit la bugetul general consolidat", menționează Penciuc. Tot el explică: "Am realizat acest lucru, chiar dacă am acoperit peste 15.000 de miliarde de lei - sume nebugetare pentru salariile și tichetele medicilor și profesorilor; 15.000 de miliarde de lei pentru inundații; 10.000 de miliarde de lei suplimentare pentru sistemul sanitar și medicamente compensate, adică, în total, 40.000 de miiarde de lei, la care vechiul Guvern nu s-a gândit". Referindu-se la altă acuzație a PSD, făcută în campania electorală din 2004, Dorin Penciuc subliniază că sumele colectate din impozitul pe venit nu au scăzut, așa cum prevedea actuala opoziție, cu până la 25 de procente. Astfel, potrivit declarațiilor făcute de liberal, în doar 8 luni, colectarea impozitului pe profit a crescut cu 8 la sută (3.400 miliarde de lei), sumă care poate să acopere valoarea medicamentelor compensate din România pentru două luni și jumătate. "Impozitul pe venit, în condițiile în care am scăzut un impozit de la 40 la 16 la sută, a scăzut cu un nesemnificativ 6 la sută. Banii în plus, în buzunarul contribuabilului, s-au dus nu doar pe un consum personal ridicat, ci implicit au majorat și colectarea TVA, care a crescut cu nu mai puțin de 30 de procente", în opinia actualilor guvernanți, susține președintele PNL Sălaj, cota unică de imunintara cam=> treu mari av­antaja limitare­ a evaziunii fiscale, astfel că, în Româniai, de la data introducerii cotei unice de impozitare, au ieșit la suprafață aproape 150.000 de noi locuri de muncă, în timp ce colectările suplimentare la impozitul pe profit nu pot însemna decât declararea unor profituri ascunse până acum; avantajul simplității, care reduce atât costurile companiilor de îndeplinire a obligațiunilor fiscale față de stat, dar simplifică enorm munca administrațiilor fiscale și costurile de administrare a acestei taxe; reducerea posibilităților de ocolire a taxei - spre exemplu fondul total de salarii poate fi ușor verificat, iar cota de 16 la sută poate fi comparată cu impozitele achitate fiscului. "Rezultatul cotei unice și al unei economii în creștere, a fost crearea de locuri suplimentare de muncă la toate nivelurile. Este normal atunci când costul forței de muncă scade printr-o impozitare mai mică. Sub Guvernul actual, șomajul a scăzut în 2005 cu două puncte procentuale, până la 5,5 la sută. De asemenea, ca în cazul altor țări europene, nu ar mai trebui să mire pe nimeni că introducerea cotei unice de impozitare a devenit un magnet penru marii producători de automobile. Astfel, în România, în primele șase luni ale anului, s-au făcut investiții de aproape un miliard și jumătate de euro, iar privatizarea BCR va contribui, cu siguranță, la această cifră, în aceeași ordine de idei, există deja o capitalizare a societăților străine cu 50 de procente mai mare, în prima jumătate a anului 2005, ceea ce arată interesul pe care îl ridică România în rândul investitorilor străini. Nu în ultimul rând, cota unică a fost gândită și ca să ajute companiile românești în perspectiva aderării noastre la UE. Cu o capitalizare mai bună, aderarea ne va găsi într­­o poziție competitivă net superioară, capabili să facem față exigențelor unei piețe puternic concurențiale. Firmele au folosit această oportunitate nu doar pentru a investi în linii de fab­ricație noi, în tehnologie de vârf sau în import de utilaje, ci au profitat prin dezvoltarea propriei afaceri, făcându-se noi angajări". a în when­est fV­rin Porton­ ir» Hi­llixrion WAHAKI

Next