Magazin Sălăjean, iulie 2013 (Anul 18, nr. 119-141)
2013-07-24 / nr. 136
2 Miercuri, 24 iulie 2013 Magazin Sălăjean Editorial________ Daniel Săuca Cititul inutil O gazetăreasă scria recent într-un ziar „de calitate" (am ajuns în vremurile în care în România edițiile tipărite ale ziarelor non-tabloide se tipăresc în câteva mii de exemplare la nivel național, iar retururi există prea multe și în acest jalnic context) că „cititul e dincolo de toate lucrurile cool de pe lumea asta". Probabil e „cel mai bestial cool lucru". Sau „supercool", cine știe. Nașpa. Poate cititi d e cel mai „extraterestru” lucru. Oricum, se citește. De pe format tipărit sau electronic, toată lumea ar fi obligată să citească. Măcar ceea ce scrie, într-o cerere sau într-o adresă, dar nici treaba asta nu- i obligatorie. Cititul, în mare măsură, e inutil, de vreme ce prosperă analfabeții, maneliștii ori marderașii politici, iar pentru o minimă supraviețuire în jungla urbană nu cred că e necesară cunoașterea alfabetului, poate dar a numerelor. Desigur, jupâneasa media bătea înspre cititul „de calitate", adică al cărților, alea „de calitate". Lucrurile sunt „cool" și aici. Sute de mii, milioane de titluri sunt inutile din diverse cauze, mai ales pentru că nu mai au cum să aducă ceva nou din perspectiva adevărurilor). Exagerez, de dragul demonstrației. Cititul serios, aplicat, logic, ritualic nu mai e de actualitate pentru specia umană. De multă vreme. Citim în fiecare zi (despre) lucruri care au devenit inutile, chiar dacă suntem absolut convinși de utilitatea demersului nostru. Am învățat să citim atunci când ne-am dat seama că uităm, când ne-am dat seama că sincronizarea cu esența dumnezeirii dă rateuri. Altfel, nu văd ce rost ar fi avut, de pildă, tablele lui Moise. Vorbirea, rostirea față către față e preferabilă surogatelor din hârtie. Am devenit „civilizații ale cărții" și după „încurcarea limbilor", și după ce secretele au fost puse în locuri sigure. Oricum, cititul nu a fost obligatoriu mii de ani. De câteva zeci de ani pare că este obligatoriu, mai ales pentru a putea cumpăra un anume produs. Dar nu e, fie și pentru că e inutil în mare măsură. Ce rost avea să scrii, când nu prea existau potențiali cititori? Exagerez, de dragul demonstrației. Pe măsură ce ne desacralizăm, cititul devine tot mai obsedant. Și mai inutil. Din perspectiva începuturilor. Când nu aveam nevoie să citim. Și nici să purtăm ochelari. Magazin Sălajeni fondat 1097 ^§ij|§|sii^^ e-mail: redactie@magazinsalajean.ro; publicitate@magazinsalajean.ro; marketing@magazinsalajean.ro Adresa redacției: str. Nicolae Titulescu nr. 1 tel/fax: 0260 611364; 0360 566067; 0360 566076 Colectivul redacțional: Director: Daniel Mureșan Redactor-șef: Olivian Vădan Potrivit art. 20S și 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, In cazul unor agenții de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. Redactori: Andreea Vikovschi Flavia Pintea Daniel Săuca Marius Morar Augusta Teșinschi Tehnoredactare: Silviu Mocan Marius Blaj Secretariat: Florentina Chiș Micai publicitate: Carmen Bolald Marketing Publicitate: Alina Zaharie Consiliere juridică: Jr. Cornel Merișan Financiar-contabil: Cleopatra Potroviță Distribuție: Ștefan Bordeianu s.c. SIMAR S.RX. zalAu ISSN 1453-12X3 Tiparul executat la Tipografia "Garamond*" Cluj Napoca Mișcarea Populară, înregistrată ca partid politic Olivian Vădan Mișcarea Populară a fost înregistrată marți ca partid politic. Astfel, Partidul Mișcarea Populară (PMP) ar urma să promoveze și să susțină 15 obiective principale în plan politic, economic, social și administrativ, proiecte anunțate la finele lunii mai de Fundația Mișcarea Populară. In urmă cu două luni, Fundația amintită anunța printrun comunicat de presă că, în urma consultărilor publice avute cu membrii ei, s-au conturat 15 obiective principale pe care la va susține Partidul Mișcarea Populară. Din acest context, PMP urmează să susțină în plan politic consolidarea parcursului de integrare europeană și euroatlantică a României, fixarea prin Constituție a numărului de parlamentari la maxim 300 și a unei singure camere parlamentare, introducerea votului prin corespondență pentru toți alegătorii. Demersul economic al PMP vizează limitarea prin Constituție a deficitului bugetar la 3 la sută din PIB și a unui plafon maxim al datoriei publice de 60 la sută din PIB, alocarea anuală din bugetul de stat a minim 10 la sută pentru investiții, reducerea impozitelor și nivelului contribuțiilor sociale și stabilirea unor raporturi între salarii și pensii care să stimuleze munca, privatizarea sau managementul privat pentru toate proprietățile statului care nu au importanță strategică, deduceri de taxe pentru angajarea tinerilor și pentru tinerii sub 35 de ani care încep prima afacere, creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene prin constituirea unei singure entități guvernamentale care să gestioneze direct toate programele operaționale în perioada bugetară 2014-2020. Un alt obiectiv anunțat al PMP este cel de a sprijini regionalizarea, descentralizarea și eficientizarea sistemului administrației publice prin comasarea județelor și comunelor mici, nesustenabile economic. Lia Stanca, liderul Fundației Mișcarea Populară Sălaj, atrage atenția asupra faptului că partidul nou format are doar o strânsă legătură cu Fundația, motiv pentru care cele două entități nu ar trebui să se confunde: "în urma înregistrării partidului, filialele Fundației vor avea un anumit interval de timp, limitat ce-i drept, pentru a înființa organizații în fiecare județ. Practic, Fundația nu dispare, nici membrii ei, ea va sta la baza partidului, atât pentru a alege oameni de valoare, cât și pentru a genera idei care să pună în practică obiectivele Stabilite"", a făcut cunoscut Lia Stanca. Nicio notă de zece la definitivat în Sălaj Flavia Pintea Niciunul dintre dascălii sălăjeni care s-au înscris la examenul de definitivat din acest an nu a reușit să obțină nota maximă la proba scrisă. Potrivit primelor rezultate afișate, puțin peste 50 la sută din totalul candidaților prezenți au reușit să promoveze examenul. Astfel, din cei 132 de dascăli sălăjeni care au susținut definitivatul în acest an, 68 au primit note peste opt, din care doar 11 au reușit să obțină note peste nouă. Note sub opt au primit 64 de candidați, din care cei mai mulți,17, au obținut note între 5 și 6, urmați de cei cu note între 7 și 8, 16. Cinci lucrări au fost evaluate cu note între 4 și 5, câte patru cu note între 3 și 4, respectiv între 2 și 3, iar un candidat a obținut doar 1,45. Listele cu primele rezultate la examenul de definitivare au fost afișate marți, 23 iulie, în jurul orei 12. Eventualele contestații pot fi depuse până joi, 24 iulie, soluționarea acestora urmând să se realizeze în intervalul 25 - 26 iulie.Rezultatele finale vor fi afișate în 27 iulie. Nota minimă de promovare a examenului este 8. Cadrele didactice care au promovat examenul național de definitivare au dobândit dreptul de practică în învățământul preuniversitar. Candidații prezenți la examenul de definitivare au avut de susținut două probe. Prima, care s-a desfășurat în perioada ianuarie - iunie, a constat în susținerea a două inspecții speciale la clasă și a avut caracter eliminatoriu. 13 profesori"au abandonat" examenul Peste 130 de profesori sălăjeni au susținut examenul, care s-a desfășurat joi, 18 iulie, la Liceul Tehnologic "Mihai Viteazul" din Zalău, începând cu ora 10. Deși, inițial, s-au înscris 145 de candidați, pentru 28 de specializări, potrivit datelor furnizate de Ioan Opriș, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Sălaj, cinci dintre aceștia nu s-au mai prezentat la concurs, iar opt candidați au părăsit sala de examen la scurt timp după distribuirea subiectelor. Cei mai mulți candidați înscriși, 25, au fost pentru învățământul primar, învățământul preșcolar, 15, urmați de cei înscriși pentru disciplina matematică, 11. Candidații au avut la dispoziție patru ore pentru rezolvarea subiectelor. Printre noutățile examenului din acest an se numără: acordarea dreptului de participare la examen și debutanților cu un an vechime la catedră și creșterea mediei minime de promovare a inspecțiilor la clasă de la 7 la 8. Definitivarea poate fi obținută la una dintre specializările înscrise pe diploma pe care candidatul le deține sau la una dintre disciplinele pe care cadrul didactic le poate preda, conform centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar.