Magazin Sălăjean, septembrie 2020 (Anul 25, nr. 158-179)

2020-09-11 / nr. 166

2 Vineri 11 Septembrie 2020 Editorial Florin Negoiță Doamna nimănui ies din metroul nemțesc, împreună cu vară-mea, care mă plimbă de-a lungul și de-a latul frumosului Köln, de fiecare dată când o vizitez, până cad răpus de oboseală. Povestim și râdem, ea îmi explică de ce costă 3 euro o călătorie pe sub pământ, mie mi se pare mult, fapt pentru care cădem de acord ca data viitoare să ne urcăm pe biciclete, iar banii destinați biletelor să- i cheltuim pe ceva mai vesel. Ajungem către lumină și luăm scările, multe rău, la pas. La scara rulantă era prea mare coada. Stațiile de metrou din marile metropole germane cred ca au fost inițial concepute ca "mine", altfel nu îmi explic adâncimea lor. Privesc în sus și îi fac semn verișoarei mele să se uite. în capul scărilor, retrasă către margine, o femeie în vârstă, înaltă, puțin adusă de spate, aștepta. Părea foarte cochetă și îngrijită, atât cât puteam să observ de la distanță. Semăna perfect cu Greta Garbo, dar nu cea din filme, ci cea din ultimii ani ai vieții, o imagine în totală opoziție cu figura strălucitoare a divei filmului, cea de pe ecrane. Ținea la picioare o geantă pe roți, cele de tip cărucior pentru cumpărături pe care le mai vedem și pe la noi. Era oricum evident prea mare pentru puterile ei. Privea în jos și aveai senzația că se simte jenată de ceva anume: în timp ce urcam pentru a o întreba dacă are nevoie de ajutor, mi-am întrebat verișoara dacă nemții, așa, în viața de zi cu zi, sunt politicoși, pentru că era evident faptul că femeia aceea trecută în mod cert de optzeci de ani, cerea în tăcere puțin ajutor. Mi-a răspuns că da, nemții sunt politicoși, chiar dacă așa cum știam și eu, sunt mai reci și par uneori nepăsători. M-am uitat în jurul femeii, nici o privire, nici un cap întors, implicit nici un eventual ajutor. Tinerii, aproape toți cu căștile pe urechi, ceilalți cu ochii în telefoane sau preocupați, firesc, de treburile sau gândurile lor. Nu știu de când stătea acolo distinsa femeie, însă aș fi vrut să cred că cei care au trecut pe lângă ea și au observat-o, au fost convinși ca e acolo doar ca să admire de sus pardoseala stației de metrou. Cât timp am urcat am privit-o și am fost sigur că până voi ajunge sus, deja se vor fi oferit câțiva să-i preia căruciorul plin și greu. Ajung sus și pentru că germana o cam chinui, o întreb în engleza mea "firească" (de parcă era obligată să îmi și răspundă tot în engleză, într-o țară care oricum nu prea are drag de limba asta) dacă are nevoie de ajutor, îmi răspunde - șoc- tot în engleză, una mai bine "accentuată” decât a mea că da, da, are! sau geanta și cobor, ajung jos intr-un final și mă uit iar in sus. Coborâse șase trepte, mai avea vreo 30. E un fapt cât se poate de banal insa m-am întrebat atunci retoric se paredacă pentru unii, tinerețea și puterea oaselor chiar reprezintă o garanție veșnic nepieritoare. M-am întrebat, nu neapărat doar avându-i în față pe tinerii nemți care coborau treptele în grabă, ci la modul general, dacă unii oameni chiar n-ar avea bătrâni de care să le fie dor, și dacă într-adevar așa o fi "mai târziu", drumul către casă, echivalentul unui „marș de cazarmă", cu ranița plină și grea, în spinare. Se pare că așa ar putea fi pentru cei mai mulți dintre noi, cei care vom apuca vârsta doamnei din întâmplarea mea banală, l-am zâmbit acolo jos, printre coate și îmbrânceli. Neștiind pe moment cum să reacționeze, femeia a ridicat capul, m-a privit, și mi-a urat o "viață frumoasă". Când am ajuns din nou sus, ceva mai greu de data asta, m-am uitat iar înapoi, era încă acolo și își organiza... pașii, pentru următoarea bucată de drum. Ideea importantă nu este cea legată de doamna de la capătul scărilor, ci de gândul către cei care sunt acum exact așa cum vom fi și noi, peste un timp mai lung sau mai scurt, gând care trebuie trezit și întors mai des către ei. Dovezile de bunătate și suflet capătă o valoare cu adevărat mare atunci când aleg ca țintă, frumoșii noștri „bătrâni". Dacă sunt ai noștri sigur, astfel de gesturi sunt mai mult decât firești; dar dacă nu sunt ai noștri, există șanse mari să fie ai nimănui. Și cred că acesta este, către amurgul vieții, cel mai dureros lucru din existența cuiva. Aveți încă, vârstnici frumoși în viața voastră? Gândiți-vă la ei când treceți pe lângă bătrânii care sunt ai nimănui fie și doar pentru o oră sau o zi. Pentru ei, înseamnă enorm. Evitați, pe cât posibil să optați pentru „scările rulante", acolo unde le întâlniți. Cei care au nevoie de ajutor stau mereu deoparte, lângă celelalte „trepte" ale vieții, care le seamănă leit. Prea „obositoare", tăcute, dar și teșite de greutatea timpului. Magazin Sălăjean Salariații din domeniul feroviar vor avea o zi liberă suplimentară Florin Negoiță Salariații din domeniul feroviar vor beneficia, începând din anul viitor, de o zi liberă suplimentară ca urmare a publicării Legii 195/2020 în Monitorul Oficial. Mai exact, este vorba despre Legea 195/2020 privind statutul personalului feroviar, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 7 septembrie 2020. Prezenta lege prevede acordarea zilei de 16 februarie tuturor salariaților din domeniul feroviar din România. "Ziua Feroviarilor, sărbătorită anual la data de 16 februarie, se declară zi de sărbătoare legală pentru personalul feroviar, prin derogare de la prevederile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare", scrie în texul de lege. Personalul feroviar va beneficia de această zi începând cu anul viitor. Ziua de 16 februarie, când va fi sărbătorită Ziua Feroviarilor, va pica în anul 2021 într-o zi de marți. Măeriște în care se poate Vasile Lazăr și echipa PNL continuă proiectele pentru dezvoltarea comunei Vasile Lazăr, alături de echipa PNL Măeriște a reușit, în ultimii ani, să ducă la bun sfârșit o serie de proiecte importante pentru comunitate, proiecte realizate cu finanțare europeană, prin programe guvernamentale sau din bugetul propriu, de în privința infrastructurii transport, au fost asfaltate drumurile DC 98 Criștelec (4 km), DC 99 Mălădia (3,5 km), DC 105 Giurtelecu Șimleului (1,5 km) și străzile din comună în proporție de 86%. Totodată, s-a lucrat la două poduri rutiere peste râul Crasna, în localitatea Măeriște și Giurtelecu Șimleului. Nici domeniul cultural-educativ, sportiv și recreativ nu a fost ignorat de edilul liberal. Astfel, a fost construită o grădinița în Giurtelecu Șimleului, au fost reabilitate școlile din comuna Măeriște, s-a construit căminul cultural în Giurtelecu Șimleului, iar cele din Măeriște, Uileacu Șimleului, Criștelec și Doh au fost reabilitate. O sală de sport în Măeriște, precum și terenuri de sport în Giurtelecu Șimleului, Uileacu Șimleului și Criștelec au fost, de asemenea, amenajate. Pentru cei mici, administrația locală a construit spații de joacă în Măeriște, Giurtelecu Șimleului, Uileacu Șimleului și Criștelec, iar în Măeriște a fost construit sediul Centrului de Informare Turistică. Iluminatul public a fost modernizat prin implementarea tehnologiei LED, iar pentru locuitorii din Doh au fost executate patru foraje la mare adâncime. De asemenea, cu finanțare europeană, au fost achiziționate un buldoexavator și lama de deszăpezire. Actualmente, sunt în curs de implementare o serie de alte proiecte deosebit de importante pentru locuitorii comunei precum alimentare cu apă în comuna Măeriște și rețele de distribuție în satele Măeriște, Giurtelecu Șimleului, Criștelec, Uileacu Șimleului, Doh, Mălădia (fază de licitație pentru execuție), urmând, firesc, rețeaua de canalizare în comuna Măeriște. S-au făcut demersuri pentru modernizare străzi, iar finanțarea este deja aprobată prin Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. în satul Mălădia este modernizat și extins Căminul Cultural (lucrare în execuție), iar prin finanțare europeană va fi implementat proiectul Wi-Fi pentru accesul gratuit la internet. Pe termen mediu, Vasile Lazăr și echipa PNL, își mai propun să implementeze proiectul de alimentare cu gaz în satele comunei Măeriște (în cadrul Asociației A.D.I. Barcăul, care cuprinde comunele Nușfalău, Marca, Valcău de Jos, Boghiș, Plopiș, Bănișor, Ip, Camăr, Carastelec, Măeriște), precum și asfaltarea drumurilor de exploatație agricolă în toate satele aparținătoare comunei Măeriște. Pentru aceste proiecte există deja depuse solicitări de finanțare. "Le sunt profund recunoscător locuitorilor comunei Măeriște pentru sprijinul și încrederea de până acum! Am realizat împreună lucruri frumoase în toate satele comunei și îmi doresc ca acest parteneriat onest să-l continuăm și în perioada următoare ! Le mulțumesc anticipat acelora care, la alegerile din 27 septembrie, mă vor mandata, prin vot, pentru a rămâne în serviciul lor, la primărie! Continuăm împreună!", declară Vasile Lazăr, primarul comunei Măeriște.