Magazin, ianuarie-iunie 1998 (Anul 41, nr. 1-26)

1998-01-15 / nr. 3

SĂPTĂMέN­AL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT cest număr al revistei noastre se întâmplă sa apara chiar pe 15 ianuarie, sărbătoarea naționala a literaturii române, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu. Nu am un orgoliu atât de nimicnic încât sa-mi permit a scrie fie măcar și câteva rânduri originale despre poetul nostru național, atâta vreme cât mari spirite ale culturii noastre au făcut-o înaintea mea. De aceea, pentru cititorii noștri, fie că sunt tineri sau adulți, elevi, studenți sau pensionari, o sa reproduc câteva cuvinte ale celui care a scris cea mai valoroasa monografie despre viața și opera lui Mihai Eminescu, e vorba despre istoricul literar G. Calinescu. Judecând în lumina însăși a documentelor, scrie G. Calinescu, putem spune ca nici un scriitor român nu-și poate afirma mai cu putere ca Eminescu însușirea de poet ce aparține poporului român și nu-și poate număra ca el strămoșii moldoveni pe degete, vreme de două veacuri, încât, îndreptățit sa ia biciul împotriva celor care, strânii ei înșiși de origine, îl învinovățeau a fi strain, el poate fi iertat sa raspunda adversarului cu aceste cuvinte de foc: “...eu nu mă supăr de loc de modul cum se reflecta persoana mea în ochii dumitale, câci de la așa oglinda nici nu mă pot aștepta la alt reflex... el nu ma oprește de-a fi dintr-o familie nu numai româna, ci și nobila neam de neamul ei­­ să nu vă fie cu supărare­­ încât va asigur ca între strămoșii din țara de sus a Moldovei, de care nu mi-e rușine sa vorbesc, POZITIV PE RASTER Contemporanul nostru GEORGE CUȘNARENCU s-ar fi aflând poate țărani liberi, dar... păzitori de temniță nici macar­m­ul.”. Și totuși, când s-a nascut Eminescu? Informațiile sunt controver­sate, aproape că nimeni nu poate spune cu mâna pe inimă o data exactă. 14 decembrie 1849 declara el la gimnaziu. 20 decembrie 1849 știau junimiștii. Dar apare și la 8 noiembrie 1848(1). Gh. Eminovici, tatâl poetului, scrie pe o Psaltire, unde el a însemnat nașterea tuturor copiilor săi, aceste rânduri: “Astăzi, 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri și cincisprezece minute evropinești, s-au născut fiul nostru Mihai.” Cu toate acestea, în registrul de nașteri și botezuri pe anul 1850, din Botoșani, s-a scris cum că Mihail s-a născut pe 15 ianuarie. N-a știut ce scrie total în carte? Sau o înregistrare târzie în acte? Calinescu accepta ca rea la aceasta ultimă dată, 15 ianuarie 1850, dar adaugă: “de altfel, când e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strica”. Așa e. Voi încheia aceste rânduri tot cu G. Calinescu, autorul acestor extraordinare, prin unicitatea lor, cuvinte: “...cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie, și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pâmânt să-și strângă toate sevele și sâ le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”. Acesta este motivul pentru care și noi, ca un omagiu adus nașterii lui Eminescu vă oferim, în pagina a 9-a, una din cele mai actuale poezii eminesciene, Satira a III-a, într-o cărticică pe care v-o puteți confecționa singuri. De ce Satira a IIl-a? Pentru ca vorbind despre prezentul lui, Eminescu vorbește, parca, despre prezentul pe care-1 trăim noi. Eminescu este, fără îndoiala, contemporanul nostru. TVR • PRO TV ANTENA 1 • PRIMA TV £ • TELE 7 abc Fascinația științei Fizica mezoscopică Hărțile 4 „inteligente” fy ale României V Incursiune în paranormal Noi mărturii despre „Moartea aparentă” Un dosar al vindecărilor miraculoase I Universuri paralele (o) între jurămîntul lui Hipocrat și justiție. Medicina la zi Complicele ucigașului ascund Alimentele ■ hrană și medicament Glob­ e Programele posturilor bucureștene de televiziune

Next